249 matches
-
cea a performanței (continuitatea, menținerea anumitor structuri, acțiunea politică, presiunile publice etc.), fapt ce conduce la disfuncțiile mai sus menționate. și totuși, birocrația nu prezintă doar disfuncții, ci are și consecințe neanticipate, dar pozitive sau funcții latente (Merton, 1936). Peter Blau (1955), într-un studiu realizat pe o agenție americană locală pentru ocuparea forței de muncă, se concentrează asupra reformei sistemului de control al productivității angajaților; astfel, este introdusă o statistică a tuturor activităților de înregistrare a ofertelor și cererilor de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tot mai individualizate, fragmentate și în același timp foarte dinamice. În cele ce urmează, ne vom concentra asupra identificării mecanismelor interne de creștere a sectorului public, precum și asupra unor analize privind funcționarea și gestiunea sectorului public în România. Bibliografietc "Bibliografie" Blau, Peter, 1955, The Dynamics of Bureaucracy: A Study of Interpersonal Relations in Two Government Agencies, The University of Chicago Press, Chicago. Bouckaert, Geert; Van Dooren, Wouter, 2003, „Performance measurement and management in public sector organizations”, în Tony Bovaird și Elke
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
1983, prima bursă Fulbright l-a dus pe creatorul român la Universitatea din Wisconsin-Milwaukee, unde programul de cercetare includea producția Richard al III-lea de Shakespeare în cadrul Professional Training Programm. Comentariile din presă scot în evidență calitățile acestei reprezentații. Herbert Blau, cunoscut reformator al teatrului american de avangardă, (care a montat pentru prima dată Așteptându-l pe Godot la închisoarea Alcatraz din San Francisco, spectacol după care artiștii au avut un incitant dialog cu deținuții despre așteptare), vizionând spectacolul Richard al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 286. 149 Vezi Patricia A. Cunningham și Susan Voso Lab (ed.), Dress and Popular Culture, Bowling Green OH, Bowling State University Popular Press, 1991, Kate Davy, ,,Fe/male Impersonation: The Discourse of Camp", și Herbert Blau, ,,Ideology, Performance, and the Illusion of Demystification", în Critical Theory and Performance, Janelle G. Reinelt și Joseph R. Roach (ed.), Michigan, The University of Michigan Press, 1992, pp. 231-247 și, respectiv, pp. 430-446. Vezi și Lesley Ferris, ,,Cross/dressing and
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru opoziție pentru a ataca guvernului. În campania împotriva Ministerului de Război s-a remarcat N. Filipescu, el însuși fost titular al acestui departament. În ședința din 11 decembrie 1915, el l-a interpelat pe Ion I. C. Brătianu în legătură cu uzina Blau Gaz cumpărată de stat în 1914, fiind necesară pentru fabricarea explozibililor. N. Filipescu îl acuza pe șeful guvernului că a cumpărat această fabrică pentru a favoriza interesele bănești ale cumnatului său Niculescu-Dorobanțu, membru în consiliul de administrație. Îngrijorarea opoziției și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ediția a VI-a, St. Paul, MN.: West Publishing, 1990. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, vol. I, Orizont și stil, Editura Humanitas, București, 1994; vol. II: Geneza metaforei și sensul culturii, 1994; vol. III: Artă și valoare, Editura Humanitas, București, 1996. Blau, Judith, Study of the Arts: A Reappraisal, Annual Review of Sociology, Nr. 14, pp. 269-292, 1988. Bondrea, Aurelian, Sociologia culturii, Editura Fundației "România de Mâine", București, 1993; Studiu introductiv de Fred Mahler, Rola Mahler. Borgatta, Edgar F.; Rhonda J. V.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Fabricating Authenticity. Chicago: University of Chicago Press, 1997; Richard Peterson, "Symbols and Social Life: The Growth of Culture Studies" Contemporary Sociology, 1990; Jeffrey C. Alexander and Steve Seidman (eds.), Culture and Society. Cambridge, Eng./ New York: Cambridge University Press., 1990; Judith Blau, "Study of the Arts: A Reappraisal", Annual Review of Sociology 14:269-292, 1988; Chandra Mukerji and Michael Schudson, "Popular Culture", Annual Review of Sociology 12:47-66, 1986. 45 Edgar F. Borgatta, Rhonda J. V. Montgomery (eds.), Encyclopedia of Sociology, ediția
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
al lui J. Coleman (1987) și teoria intersectării sferelor de influență a lui J. Epstein (1990). Paradigma rețelei sociale evidențiază importanța unor aspecte semnificative din sistemul social al unui individ care asigură suport și resurse, așa cum sînt informațiile și banii (Blau, 1964; Barnes, 1972; Leinhart, 1977). Sînt mai multe definiții ale rețelelor sociale, dar cea mai acceptabilă se referă la legăturile dintre indivizii, grupurile și instituțiile cu care o persoană are contact și de al căror suport se percepe a fi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un document din 1705, publicat de N. Iorga). bleu, brun, gri Ca și unele limbi romanice occidentale, româna a împrumutat aceste trei nume de culori din franceză, care le-a împrumutat, la rândul ei, din superstratul germanic: bleu (cf. germ. blau, engl. blue), brun (cf. germ. braun), gris. De remarcat, în cazul lui brun, că acest cuvânt germanic apare sub forma latină brunus într-o glosă a lui Isidor de Sevilla (secolele 6-7). La cele trei cuvinte nume de culori împrumutate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Globalization, Liverpool University Press, Liverpool, 2003. Bennett, Michael Y., Reassessing the Theatre of the Absurd: Camus, Beckett, Ionesco, Genet, and Pinter, Palgrave Macmillan, New York, 2011. Bigsby, Christopher (ed.), The Cambridge Companion to Modern American Culture, Cambridge University Press, Cambridge, 2006. Blau, Judith R., The Shape Of Culture: A Study Of Contemporary Cultural Patterns in The United States (1989), Cambridge University Press, Cambridge și New York, reprinted 1992. Blazek,William și Michael K. Glenday (ed.), American Mythologies: Essays on Contemporary Literature, Liverpool University
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Daniel Corbu, Postmodernismul pe înțelesul tuturor, Princeps Edit, Iași, 2004, p. 152. 2 Cf. Alexandru Mușina, Eseu asupra poeziei moderne, Editura Cartier, Chișinău, 1997. 3 Scrisoarea către Jesamin Blau, 1 martie 1985. 4 Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, ediția a III-a, Editura Paralala 45, Pitești, 2003, p. 143. 5 Daniel Corbu, op. cit., p. 94. 6 Giles Deleuze spune că doar "repetiția goală" "rămâne în mod fundamental repetiție a aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
legătura dintre configurația instituțională a administrației locale și capacitatea acesteia de a lua decizii. Cadru teoretic: Teoria actorilor cu putere de veto Teoria punctelor de veto și a actorilor cu putere de veto își are originile în teoria alegerii sociale. Blau și Deb folosesc dreptul de veto pentru a arăta cum se poate rezolva problema ciclicității preferințelor în situațiile de alegere socială. În cadrul acestei litera turi, dreptul de veto este o condiție mai slabă decât cea a dictaturii care asigură luarea
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
77, 3 (2015), pp. 679-691. --. "A Realistic Egalitarianism", în Juncture (2016), în curs de apariție. https://reading.academia.edu/RobertJubb. --. "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau. Cambridge University Press, Cambridge, 2016. https://reading.academia.edu/RobertJubb. Jubb, Robert și Enzo Rossi, "Political Norms and Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 455-458. --. "Why Moralists Should Be Afraid of Political Values: A Rejoinder", în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
And Why You Might Want to)", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/1474885115577820 sau Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau (Cambridge University Press, Cambridge, 2016), https://reading. academia.edu/RobertJubb. 30 Mă refer aici în special la pozițiile exprimate în Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), pp. 1-23, Mark Philp
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Williams Do Ethics?", în Raymond Geuss, A World without Why (Princeton University Press, Princeton, 2014), pp. 175-194. 36 Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau (Cambridge University Press, Cambridge, 2016), https://reading.academia.edu/RobertJubb. 37 Robert Jubb și Enzo Rossi, "Political Norms and Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 455-458, Robert Jubb și Enzo Rossi, "Why Moralists Should Be Afraid
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337, Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau, Cambridge University Press, Cambridge, 2016, https://reading. academia.edu/RobertJubb. 15 Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009). 16 Galston, "Realism in Political Theory", p. 408. 17 Geuss, Philosophy, Raekstad, "Two Contemporary Approaches", p. 234. 18
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Bazându-se pe conceptele de „incapacitate dobândită” (elaborat de Veblen), „psihoze profesionale” și „deformări profesionale” (ale lui Dewy și Warnotte), Robert K. Merton reproșează sistemului birocratic al lui Weber depersonalizarea excesivă a relațiilor dintre oameni (vezi Merton, 1949). Peter M. Blau (1955) se referă la alte disfuncționalități ale sistemului birocratic, la apariția unor noi nevoi de organizare și modificare a structurilor aduse de evoluția societății moderne. De aici nu trebuie să tragem concluzia că este necesară eliminarea structurilor formale, care, în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca o necesitate nu doar pe „corpul” structurilor formale, ci chiar din interiorul acestora. Cu mulți ani în urmă, doi autori americani scriau: # Rădăcinile sistemelor informale sunt implantate în organizarea formală și se hrănesc din aspectul formal al întocmirii ei (Blau, Scott, 1962). # Așa cum organizarea formală este inevitabilă, ea fiind un fel de autodisciplină a indivizilor, un sistem de control al grupurilor, la fel și organizarea informală este inevitabilă. Dar care sunt elementele de natură psihosocială și organizațională care pot aduce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
București. BENNIS, W. (1966), Changing Organizations, McGraw-Hill, New York. BENNIS, W.G. (1969), „Organizational Developments and The Fate of Bureaucracy”, în L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds.), Readings in Organizational Behavior and Human Performance, Richard D. Irwin and Dorsey Press, Homewood. BLAU, P.M. (1955), „La dynamique de la bureaucratie”, în A. LEVY, (1965), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. BLAU, P.M., SCOTT, W.R. (1962), Formal Organizations, Chandler Publishing Co., San Francisco. BOUCHIKHI, H. (1990), Structuration des organisations, Économica, Paris
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds.), Readings in Organizational Behavior and Human Performance, Richard D. Irwin and Dorsey Press, Homewood. BLAU, P.M. (1955), „La dynamique de la bureaucratie”, în A. LEVY, (1965), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. BLAU, P.M., SCOTT, W.R. (1962), Formal Organizations, Chandler Publishing Co., San Francisco. BOUCHIKHI, H. (1990), Structuration des organisations, Économica, Paris. BOYER, A., HIRIGOYEN, G., THÉPOT, J., TOURNOIS, N., VÉDRINE, J.-P. (2004), Les fondamentaux de l’entreprise, Éditions d’Organisation
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
polul legitimității ă cu variantele sale tradițională, carismatică sau rațional-legală ă se prezintă, din această perspectivă, ca primordial, la fel ca și referințele la suveranitate și la puterea publică. G. F. & BIRNBAUM Pierre (coordonator) (1975), Le Pouvoir politique, Paris, Dalloz. BLAU Peter (1964), Exchange and Power in Social Life, New York, Wiley. CHAZEL François (1983), „Pouvoir, structure et domination”, Revue française de sociologie, vol. 24, nr. 3, iulie-septembrie, pp. 369-393. DAHL Robert (1971), Qui gouverne?, trad. fr., Paris, Armand Colin (prima ediție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să fie percepută de către membrii organizației în cadrul conceptelor particulare care sînt reflectate de vocabularul folosit în organizație. Categoriile și schemele de clasificare particulare pe care ea le folosește devin, pentru membrii organizației, mai curînd atribute ale lumii decît simple convenții (Blau, 1955). Importanța acordată schemelor concepționale ale organizației este deosebit de mare în absorbția incertitudinii (6.27). Absorbția incertitudinii se produce cînd consecințele, deduse dintr-un ansamblu de dovezi și deducții, sînt comunicate în locul dovezilor înseși. March și Simon afirmă că, prin
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
urma o dublă orientare: el va studia modul în care contextul de funcționare (mediu, tehnologie, mărime) afectează structura organizațiilor. Apoi va încerca să pună în relație structura și performanțele organizaționale. Vom examina efectul factorilor de context. 5.1.1. Mărimea Blau și Schoener (1971) au fost interesați în mod deosebit de această variabilă. În concepția lor, cu cât organizațiile cresc, cu atât ele se diferențiază. Exemplu: într-o întreprindere cu doisprezece salariați, o persoană se va ocupa de contabilitate, gestiunea administrativă a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
psychologie du travail et des organisations, Dunod, Paris. Bert, C. (1999). "L'effet Hawthorne: un mythe des Sciences Humaines", in Cabin, P., Les organisations, Éditions des Sciences Humaines, Paris, 59-66. Bottin, C. (1991). Diagnostic et changement, Editions d'Organisation, Paris. Blau P.; Schoenherr, R. (1971). The structure of organizations, Basic Books, New York. Blood, M. (1969). "Work values and job satisfaction", Journal of Applied Psychology, 1969, 53, 456-459. Bobbitt, R.; Ford, J. (1980). "Decision-maker choice as a determinant of organizational structure", Academy
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Articolul 1 Tabloul anexat Decretului nr. 134 din 2 aprilie 1949 , se completează cu următoarele unități sanitare naționalizate prin acel decret și omise a fi trecute în tablou: Jud. Ilfov Laboratoare chimico-farmaceutice Chimică Blau, București, sos. Mihai Bravu nr. 168 B. Glycosan, București, cal. Rahovei nr. 157. Paraianu, București, str. Gr. Alexandrescu nr. 64. Standard Brandy, București, str. d-na Chiajna nr. 42. Coromit, București, str. Clunet nr. 3. Chemiderm, București, sos. Panduri nr.
DECIZIE nr. 49.684 din 14 iunie 1949 privind completarea Decretului nr. 134 din 2 aprilie 1949 , relativ la unele unităţi sanitare naţionalizate, omise a fi trecute în tabloul publicat, anexat acelui decret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128974_a_130303]