192 matches
-
Doamne, dă să vină cineva! — De asta... De asta ai omorât-o pe Geordie Stephenson? Doug râse. — Ce-i asta? Crezi c-o să ne apucăm să stăm de povești nițel, si-o să recunosc eu tot? Ține-l de vorbă pe boșorog până varsă tot ce-are pe suflet? Scutură din cap. Te uiți prea mult la televizor, domnule Porc. De vărsat, o să te vărs doar pe tine. Agită În aer cuțitul Stanley și rânji. Logan Îl pocni Într.un genunchi. Tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Dar Mickey arunca la gunoi cămășile pe care le purtase de două ori, iar lista debitelor ieșea de pe pagină și trecea pe sugativă. Sună telefonul. Buzz ridică receptorul. — Paza. Cine-i acolo? — Sol Gelfman, Buzz. Mă mai ții minte? Era boșorogul de la MGM care avea un nepot hoț de mașini: un tip drăguț care șutea decapotabile din parcările restaurantelor și gonea cu ele prin toate tunelurile din zonă, lăsându-și întotdeauna cartea de vizită - un rahat baban - pe bancheta din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ce mai, femeia trăsnet. Sunt convins că încă și acum, după ce-am redat-o cititorilor, mai stă culcușită în sufletul meu, adeseori mă ghiontește, în ultimul timp a început să mă ia și la mișto, cică aș fi deja boșorog. Uite, sufletul unui poet trebuie să stocheze și imaginea unei astfel de femei, prea ne-am obișnuit să vedem dragostea numai în roz-bombon, cred că și cititorii sunt obosiți de "siropisme", nu mai pot îngurgita numai imagini edenice. Să fim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și ne-am gândit că putem să facem și noi rost de ceva bani. După care a bușit-o iar râsul, un sufocant, care i-a smuls și lui Patrik un zâmbet. "Stați așa, că mi-e nu-mi plac boșorogii", a replicat. M-a făcut pe mine care aveam până în 28 de ani. "Eu vă las, băieți, a mai spus Vero văd că sînteți pregătiți, amândoi în chiloți", și a ieșit din cameră. Singurul lucru pe care l-a uitat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să urlu, mi-e rău de singurătate, mi-e rău de prost ce-am fost, că puteam acum să fiu preocupat de bacalaureatul lui fiu-meu, sau de problemele fetei mele celei mici, care s-a lăsat păcălită de un boșorog de 30-40 de ani și care i-a tras-o fără prezervativ și e însărcinată, în loc să bat câmpii printre farfurii zburătoare, ca să aflu de ce sânt singur. Sânt singur pentru că sunt un bou. Pentru că am fugit de fiecare dată când am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
invitația directă de a vorbi despre ei înșiși. Și, bagă de seamă, adaugă ea, până acum n-a trebuit să mă mai dezbrac niciodată ca să obțin o poveste interesantă. — Ah, Ludlow e tipul cu sauna? — Da. — Mie-mi pare un boșorog libidinos, spuse Creighton. — Ba nu, a fost chiar drăgălaș! îi lua apărarea Fanny. Și cât se poate de pașnic. Dar sper că i-ai dat țeapă, zise el. — Bag de seamă că ești nițel gelos, îl tachina Fanny. — Să zicem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
că mă vizitase un băiețaș, „Închipuiește-ți“, i-am spus, „cred că era Empedocle-copil, un puști, toată chestia e că semăna leit cu mine; acum, să nu-ți închipui că spun asta din orgoliu, era un biet puști amărât; în plus, boșorogul de Dragoș a făcut măgăria de a se căra fără să-și ia rămas-bun de la tine, semăna și el cu amândoi...“. Zenobia s-a așezat pe scaun să plângă un pic, poate era obosită, poate îi părea rău că ne
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
devenite vorbe, păreau banale și mărunte : umblasem pe străzi, mă întâlnisem cu Maria și cu Ioachim, găsisem un creion metalic și nu mai știu ce, dorisem conștient altceva, mă oprisem în fața unui bazin, privisem prin geamul unei braserii, un distins boșorog îmi aruncase un ban, zvârlisem banul după el, mă odihnisem într-un parc, rupsesem o floare pentru ea („E acolo, pe 122 scaun“), mă gândisem la niște întâlniri mai vechi, și ce-i cu asta ? Asemenea lucruri i se pot
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
fel de referință. Se lăuda cu legătura lor peste tot. A vrut cu tot dinadinsul să mă ducă să îl cunosc pe Mihai. Din clipa în care am intrat la el în apartament, Silvia a început să se lipească de boșorog, în bucătărie, pe coridoare, la masă, îl mângâia, îi făcea avansuri, ca o pisică în călduri. După acea vizită, în drumurile lor prin Rocks sau pe la Darling Harbour, îi povestea că ar fi în stare să se întoarcă în orice
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
clopotele, măgarul este atât de îndrăgostit că nu vede nimic în jurul lui, Marilena asta, sau cum o fi chemând-o, poate să-i ia toți banii din bancă, el este fericit să fie jefuit de Marilena, să vezi minte de boșorog, eu care trăgeam niște partide de sex cu el de se cutremura cartierul, n-a vrut să scoată un bănuț din buzunar, îmi dădea 10 dolari pe săptămână, nici pentru buda publică nu-mi ajungeau, noroc că aici e pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dat viața". Într-o zi pe la trei după-masă sosește o delegație de nouă persoane. Aveam o problemă. Ce fac cu cel neîmperecheat mă întrebam în sinea mea. Mă culcasem deja cu șeful hotelului, nu mai aveam chef și de un boșorog din CC. Îmi fac cruce și zic: "Am să ies și din asta!" De regulă, delegația era întâmpinată de șeful taberei, care era subsemnata, șeful hotelului care era omul meu din pat și șeful restaurantului, care era omul prins cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
regulă, delegația era întâmpinată de șeful taberei, care era subsemnata, șeful hotelului care era omul meu din pat și șeful restaurantului, care era omul prins cu mâța în sac, deci tot omul meu, doctoriță, coafeză, maseur etc. De data asta boșorogii veniseră cu nevestele, unul chipeș de-ți lua ochii era fără nevastă. Îmi zic: Silvia, nu ești tu dacă nu-l bagi pe ăsta în patul tău încă în noaptea asta. Îmi compun aerul de fetiță șăgalnică și îi cazez
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-i că nu merită iubitule, hai recunoaște aici de față cu toată lumea, Silvia nu merită un capăt de ață, o să-ți lași toată averea agonisită într-o viață de om nemernicei aceleia de Marilena după care te usuci pe picioare, boșorog tâmpit ce ești, îi șuieră în ureche, să-i mulțumiți lui Mihai pentru cadouri, uite ce generos este, a pățit ceva, nu mai are mult de trăit, a cumpărat daruri pentru toată lumea fără să-i ceară nimeni acest lucru, să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de jos. - Mi-a spus Eugen să te caut pentru prefața la romanul meu... - Ați scris un roman, să-nțeleg... - Nu-i chiar roman, adică nu vrea să fie un roman, că se-amestecă acolo mai multe și numai aștia, boșorogii, încuiații, l-ar putea citi ca pe un roman... - Adică? - Păi, personajele mele își emailează, iau droguri și se visează unele pe altele, povestesc, dar nu-și termină poveștile, nici nu știu că spun povești, nici nu știi a cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Îndreptat spre Barcelona, pe care o consideram a doua mea casă. De la Barcelona am luat un alt zbor spre Ibiza, unde am făcut turul discotecilor și ne-am distrat pe plajele de nudiști făcându-i să moară de invidie pe boșorogii din Europa. Apoi am stat cinci zile la hotelul La Mamounia din Marrakech, de unde am Închiriat un Land Rover și am mers să vedem deșertul. Apoi... ne-am dus pe insula Myconos, sau În Insulele Canare? Nu mai știu, dar oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai are o sâmbătă și se duce la deal după protosinghel. De trei ani nu am avut și noi mortul nostru; pe Luca cred că l-am îngropat cu tot cu lopată, de asta nu mai moare nimeni. Este plină mânăstirea cu boșorogi; toată ziulica își târâie hoitul prin curte: "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați". Mi se rupe șira spinării de atâtea închinăciuni. Cine știe ce încercare i-a pregătit starețul și, Doamne, câte ispite vin cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Bistrița, am dormit în podul saivanului trei ani până am ridicat biserica, chiliile, clopotnița și... vine un nimeni, trimis de episcop, este uns arhimandrit, primește însemne episcopale, starețul îi dă cârja, oile, pășunea. Ștampila, pistolul și Cătălina îi sunt destul boșorogului pentru câte zile mai are de trăit! Dar noi, noi până când să mai suportăm? Se strânge tot mai mut cazarma asta în jurul inimii! Părinte Gherasim, trebuie să facem ceva! Bolnavii de preaplin își identifică golul ca pe un absolut absent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
au futut o zi de week-end, parcă mă văd și mâine în dispozitiv pe la vreo sfântă biserică. Ba niște sfinte moaște, ba vreun mitropolit, ba un episcop, s-a dus pe pulă jandarmeria română! În loc să apărăm cetățeanul, stăm la dispoziția boșorogilor ăștia. Eu am o singură icoană în casă, o rugăciune știu de la bunica, cu ea mă culc, cu ea mă trezesc. Sunt putrezi de bogați și au vlagă în ei, că poți să-i înhami la plug. Eu, până la leafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și-a trimis odrasla la școala de majuri (îi plăcea haina militară, purta cămăși kaki, șapcă și pantaloni pană). La Fântânele se pare că i-a priit atmosfera. Rasofor, călugăr, diacon, toate la apelul bocancilor. Ceva nu este lucru curat. Boșorogul a murit și nu am avut pe cine trage de limbă, călugării bârfeau că mucosul avea mare evlavie la domnișoara Cătălina. Stai, stai, nu înțeleg nimic. Bă, tu vii la mine și raportezi "caz rezolvat, domnule prefect", apoi îmi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu o secretară, dosarele au așternut pe trepte covor de cuvinte inculpabile. Nu și-a cerut scuze, nu s-a aplecat, a călcat pe ele ca pe niște scoici descompuse. "La dracu cu toată slugărnicia asta! Dumnezeii mamii lui de boșorog! Ajung eu procuror-șef, vin alegerile și scapă țară de pesediștii ăștia împuțiți! Până atunci trebuie să schimb macazul cât mai repede. Scârnăvia, de mâna mea moare!" Ieremia vorbea și înjura în gând fără oprire. Nu și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Voicu, de Teo, de f16 la mâna a doua sau de cozonacii tinereții. Că nu mai puteai tu de cozonacii ei. Te uitai la cozonacii din sutien, ptiu, că mai suntem și În post. Uite-aci știre, lasă dracu’ femeiul, numa’ boșorogi, Bianca Drăgușanu s-a plimbat prin parc cu Adrian Cristea, craiul crailor, la fotbal s-a născut talent și a murit speranță. Și Botezatu’ cum să nu se supere??? Nu-i place chestia cu menaj a troa. Ei, comedie, ia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
îi spunea Víctor -, de don Eloíno Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro? — Funcționarul ăla de la Fisc, atât de amator să umble după fuste, mai ales dacă nu-l costa prea mult? — Chiar el. Ei bine... s-a însurat! — Halal boșorog pentru femeia care și l-a luat pe cap! — Uluitor e însă felul în care s-a însurat. Află și ia exemplu. Știi, cred, că don Eloíno Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro, în ciuda patronimelor sale, abia are unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nu economisească o pensie de văduvie. Ăsta da civism! — Dar dacă don Eloíno a respins cu indignare o asemenea propunere, închipuiește-ți ce va fi spus patroana. „Eu? Să mă mărit eu, la vârsta mea, și pentru a treia oară, cu boșorogul ăsta!? Mi-e scârbă!“ S-a consultat însă cu medicul, a fost asigurată că lui Eloíno nu-i mai rămâneau decât foarte puține zile de trăit și, zicând: „Adevărul este că treisprezece duros pe lună mi-ar pica bine“, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
altui oaspete: „Aș! Eu îi dau tot ce-mi cere! De ce să nu-i fac poftele dacă mai are de trăit atât de puțin...!“ Apoi a prescris să i se facă un clistir, iar ea zicea: „Clistir? Ptiu, ce scârboșenie! Boșorogului ăstuia! Eu nu, eu nu! De-ar fi trebuit s-o fac unuia dintre cei doi răposați, pe care-i iubeam, cu care m-am căsătorit de plăcere! Dar ăstuia? Clistir? Eu? Ce să spun...!“ — E fantastic totul! — Nu, istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Ziua Republicii. Ca profesor de istorie, trebuie să faceți o acțiune, tovarășe, la nivel de municipiu.” Tămaș începea să miorlăie ca pisica lui alcoolică. „Tovarășe Todea, știți că eu vă stimez foarte mult. Dumneavoastră sunteți omul de viitor, nu un boșorog ca mine. Da, da, știu că v-am mai spus asta, dar v-o repet. Eu sunt un intelectual ramolit, tovarășu’ Todea, nu m-am călit la școala grea a muncii proletare ca dumneavoastră și mai am doar câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]