541 matches
-
document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea termenului crează confuzie) trebuie să fi fost robi pe moșia Filipeni a Rosetteștilor sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare lucru. Atunci s-au așezat unde au fost primiți, ca slugi boierești, ca argați, văcari, dar și ca lucrători ai pământului, devenind, la rândul lor, agricultori, oameni așezați, cu gospodării întemeiate. S-ar putea ca stră-strămoșii țiganilor din Valea Boțului să fi fost robi ai schitului sau mănăstirii „unde a fost Costea Călugărul”, să fi locuit apoi pe Runc, apoi să se fi așezat cu loc de casă și grădină pe stânga pârâului Sălașu Roșu și în intrândul deschis în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
robie (în 1844 Grigore Alexandru Ghica Vv., în baza legii votată de Obșteasca Adunare, a dezrobit robii țigani ai Statului, Mitropoliei și mănăstirilor) își aveau sălașele lâng curțile boierești. Chiar dacă au fost împroprietăriți în 1864 și 1921, locuitorii din Valea Boțului au primit pământuri neroditoare, pe pantele dealurilor, cu producții mici, insuficiente pentru întreținerea familiei. Din această cauză, cea mai mare parte erau lucrători cu ziua la boieri și la răzeșii din Fruntești. Câteva familii, prin hărnicie și multă muncă, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pavăl și Tiron din Hilipești și au vîndut a sa driaptă ocină și moșii de urică di la moș[i] di la bătrîni, o bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului, di la Dorog Ungurianul, di la Șipotul Boțului în jos spre Dunaviciu, a patra [parte] Dunavicilor, pînă cînd s-a cumpărat cu hotar[ul] Fruntiștii, undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt [lipsă] Du[na]vicilor, au cumpărat pămînt di la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sic) osebită a noastră milă de întăritură pe acea parte de sus scrisă giumătate din poiană, unde au fost Cos[t]e călugărul, la stâlpu, în mijlocul satului ce se cheamă Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în gios la dreptu Știubeani în dreapta la răsăritu, la dealu[l] Oțăleștilor și peste Dobrana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. și văzând domnia mea urice și drese ce au îi pe acea parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care a rămas unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămas la moșie ca paznic. După sârbi a adus bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia a murit în războiul din 1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămas în aceste locuri. De asemenea, ne transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
murit în războiul din 1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămas în aceste locuri. De asemenea, ne transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
diferite munci, în special cele legate de meșteșugul fierului. Nu avem documente explicite care să vorbească despre robii țigani de pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti, dar acești robi au existat cu siguranță în Runc, Sălașele, în Dobreana și în Valea Boțului. De asemenea, despre împărțirea robilor igani între moștenitorii familiei Rosetti, stă mărturie un izvod de moștenire și departajare a bunurilor în care sunt menționați și robii considerați „de moșie”. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1864 s-a aplicat pentru toți cei care nu avuseseră până atunci nicio palmă de pământ în proprietatea lor; iar aceșștia nu erau numai clăcașii din Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe coastele dealurilor din dreapta și stânga pârâului Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată la întreg teritoriul de atunci al țării (oficial Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești), prefectul de Bacău preciza că țăranii „n-au arat deloc din cauză că li s-au dat locuri pe dealuri și cele mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mondial (1914-1918), au amânat punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor locuitori din Lunca, de la locul numit „La Imaș”, erau cu totul insuficiente. Pământul primit în proprietate, insuficient și slab calitativ nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vinde de veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cât pământ vor primi cei din categoria a IV-a (foștii robi, lingurari, cei de tot săraci, prea puțin obișnuiți cu muncile agricole), la 1 martie 1865 un număr de 21 locuitori din Slobozia și lingurari (probabil din Valea Boțului sau din Dobreana - Siliște țiganilor) au cerut să fie strămutați pe moșia Corbasca, jud. Tecuci, având și legalizarea semnăturilor din partea primarului Artenie Drăgan, din data de 10 martie 1865. Cauza strămutării (nu-i mai întâlnim în listele de împroprietărire) este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asupra cărora adunarea cetățenilor sa exprimat prin viu grai. Comisia de expropriere a comunei Filipeni era formată din următorii: 1. Andrei Boca, pentru satul Lunca; 2. Vasile Tudor Ciuchi pentru satul Fruntești; 3. Ion Colacă pentru satele Slobozia și Valea Boțului, 4. Toader Pintilescu, delegatul Consiliului de administrație al Băncii Populare „Dunavățul”; 5. Gheorghe Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al Circumscripției 11 Obârșia; 7. Gheorghe Neagu, primarul comunei Filipeni. Președinte al Comisiei locale de expropriere a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
verbal încheiat, a fost repartizată astfel: A. Terenuri nesupuse exproprierii 1. 2,75 hapădure 2. 18 ha - curtea conacului, cu via, livada, saivanele, fierăria și atenansele (cele ce aparțin deî) 3. 3 ha - teren mlăștinos, impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6. 2 ha - moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suprafața rămasă proprietarului a fost de 258,90 ha. Comisia a procedat, în continuare, la delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
procedat, în continuare, la delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din actuala comună Mărăști, atunci unită cu Filipeni, din care 13 făr pământ; - 58 din Fruntești - din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din care 12 fără pământ; - 18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol primit prin reforma agrară din 1921, să se prevadă și izlaz pentru creșterea vitelor. De altfel, era în interesul societății românești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1012 ha din care suprafața cultivabilă 745 ha, fiind considerată ca moșie situat geografică la șes, deși era în regiunea dealurilor de nordest din județul Bacău. Comisia a examinat tabelele cu vitele existente, aflate la primărie, constatând că în Valea Boțului erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat pentru completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6 ha imaș, impropriu arăturii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici inventar agricol, nici animale de muncă, și nici mașini agricole. Sofia Rosetti Boteanu și Vasilică Rosetti stăteau la părțile lor de moșie și exploatau moșia după metodele tradiționale: în parte în arendă, o lucrau cu oamenii din Slobozia, Valea Boțului și Lunca. Petru Rosetti, bolnav de tuberculoză, a 176 decedat în 1922, partea de moșie a lăsat-o unei prietene, Eleonora Cocu, care a scos-o la vânzare. S-a constituit obștea pentru cumpărarea de pământ, numit „Petru Rosetti”. Obștea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
striga de mama focului „moarte farmaciștilor”, la care Iacobeanu zice: „Auzi domn’ Cernat, zghibura dracului, vrea să-i omoare pe farmaciști, prin potrivire de nume.” L-am cunoscut pe Dumitru Iacobeanu după anul 1950, când organizase o stână la Valea Boțului, în gospodăria Arghiroaiei. Când cumpărai brânză de la el, își spăla mâinile, cuțitul, și așeza pe masă un ștergar alb. Revenind la averea țăranului român, vitele din bătătură, vom observa din statistica pe anul 1889 că, raportat la numărul capilor de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]