364 matches
-
doamnă... încearcă șeful autogării să se explice, înfiorat de vocea fermă, autoritară, dar telefonul i-a fost închis. Ești un tont! țipă către șoferul din fața sa. Cum să nu poți avansa?! N-ai decît să te duci dumneata. Deja am boțit două. Trebuie să anunț comandamentul județean că n-am rezolvat-o cu Sălcii. Să vezi ce pățim! Ne spînzură Săteanu. Da'-i știut, dom' șef, ce te mai frămînți? Drumul ăsta dă mereu probleme, că-i numai între maluri. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
deschizînd portiera să urce, dar cînd o vede pe Paula așezată fără gînd de plecare, scoate un "î" prelung, după care vrea să se retragă; înainte însă de-a izbi portiera, mai spune: Cu ochii la domnișoara asta frumoasă poate boțești vreo mașină. Unde-i o femeie frumoasă bombăne el, plecînd spre microbuz își bagă și Dracul coada... Vlad pornește motoarele, ocolind cu grijă mașina destroienită. Paula deșurubează capacul termosului, umplîndu-l cu cafea. Poftim, să poți fi treaz, atent la șosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
arate fața în Ennistone. I-ați cerut să...? Dar vreau să-l văd! Hattie începu brusc să gâfâie de emoție, să-și despletească, inconștient, coada împletită și să-și descheie nasturii de la gât, mutându-și, frenetic, privirea de la fața mare, boțită de furie și de amărăciune a lui John Robert, la cea înghețată, cu privirea împietrită, a lui Pearl. Pearl refuza să se uite la ea. Ești un copil. Îi spuse John Robert și se pare că nu-ți dai seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vizibile și sângele de pe cămașă aveau să-i dea Întâietate. Aveți răbdare, doamnă, răspunse plantonul. Sergentul e ocupat, voi sunteți mulți, iar noi suntem puțini. Emma deschise fereastra. În lumina nemișcată a după-amiezii soarele zăcea fără viață În spatele unui cearșaf boțit de nori. Stoluri de pescăruși brăzdau cerul ca niște foi albe de hârtie. Sfârcurile de ciment ale colinelor - diforme excrescențe ale caselor. Roma crescută pe ea Însăși ca un organism viu - un animal În pielea lui, În oasele lui. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pași și dă peste o pereche de papuci de cauciuc. I-a dat jos. Cum de altfel și-a dat jos și costumul de culoarea nisipului pe care Îl purta, murdar de sânge, l-a Împăturit pentru a nu-l boți, și l-a pus pe spătarul unui scaun - repetând un obicei, un ritual de ordine și control. De ce s-a schimbat? Apoi vede. Două tălpi absurd de curate ies printre barele metalice ale patului. O pereche de papuci Încălțați o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fier stau și acum mărturie. Șoferii străini de părțile noastre nu cunoșteau șoseaua și se trezeau brusc, după cotitură, că le apare În față fundul pătrat al autobuzului. Cei mai mulți izbuteau să frâneze, dar au fost și destui care și-au boțit mașinile, dacă pe jos era mâzgă făcută de noroiul de pe roțile tractoarelor, polei ori zăpadă. Câțiva nefericiți nici n-au apucat să cârmească așa cum trebuia, au lăsat volanul drept și s-au repezit fie În duzii de pe marginea șoselei, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la școlile înființate, stabilirea de sarcini precise care reveneau Epitoriilor școlare, apariția programelor școlare, precizarea duratei învățământului și a anului școlar, a vacanței, a bugetelor școlare, înființarea bibliotecilor, dotarea școlilor cu material didactic, scrie Ioan Costache Enache în monografia comunei Boțești, fostul județ Fălciu, intitulată „Drumeție prin Țara de Jos a Moldovei", redactată în 1986 și depusă la Arhivele statului Iași și Vaslui, dar și la primăria comunei Boțești, județul Vaslui. „Învățământul particular din Huși (1836-1854)" își intitulează Costin Clit studiul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dotarea școlilor cu material didactic, scrie Ioan Costache Enache în monografia comunei Boțești, fostul județ Fălciu, intitulată „Drumeție prin Țara de Jos a Moldovei", redactată în 1986 și depusă la Arhivele statului Iași și Vaslui, dar și la primăria comunei Boțești, județul Vaslui. „Învățământul particular din Huși (1836-1854)" își intitulează Costin Clit studiul publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, unde dezvoltă ordinul din 28 noiembrie 1836 a Epitropiei către ispravnicii ținutuali și agiile urbane din Moldova din care rezultă informații
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Băcești; 3. Capul Rediului de la comuna Bălteni s-a contopit cu Bălteni Deal; 4. Horinceni de la Berezeni devin Berezeni; 5. Foltești de la Bogdănești devin Bogdănești; 6. Cernați de la Bogdănița devin Cepești; 7. Bârjoveni de la Bogdănița devin Rădăești; 8. Viișoara de la Boțești devin Boțești; 9. Cârja de Jos de la Cârja se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Capul Rediului de la comuna Bălteni s-a contopit cu Bălteni Deal; 4. Horinceni de la Berezeni devin Berezeni; 5. Foltești de la Bogdănești devin Bogdănești; 6. Cernați de la Bogdănița devin Cepești; 7. Bârjoveni de la Bogdănița devin Rădăești; 8. Viișoara de la Boțești devin Boțești; 9. Cârja de Jos de la Cârja se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în R.D.C., nr. 12/2006. Bogdan, C., Olteanu, S., "Analiză a practicii judiciare prin prisma dreptului instanței judecătorești de a reduce clauza penală", în R.D.C., nr. 9 /2006. Bâlea,G., "Clauza penală, expresie a răspunderii contractuale", în Dreptul, nr. 2/2000. Boți, I., "Codul civil din Quebec: sursă de inspirație în procesul de recodificare a dreptului civil român", în Studia Universitatis Babeș-Bolyai nr.1/2011. Cărpenaru, St. D., "Introducere în cercetarea dreptului comercial. Actualitatea și perspectivele dreptului comercial", în Dreptul nr.9/1992
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
au aceeași esență: "les stipulations essentielles qu'il comporte ont été imposées par l'une des parties ou rédigées par elle, pour son compte ou suivant ses instructions, et qu'elles ne pouvaient être librement discutées", a se vedea, I. Boți, Codul civil din Quebec: sursă de inspirație în procesul de recodificare a dreptului civil român, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai nr. 1/2011. 101 Gh. Piperea, op. cit., p. 75. 102 L. Pop., op. cit., pp. 128 și urm. 103 O parte a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și alcătuind, în doaă hirișe numere și le-au împărțit; unul: Provatolicoelefas , altul: Monocheroleopardalis. Ce dintr-acestea cest mai de pre urmă mai mult obiciuindu-să, precum în nume, așe în fire Monocheroleopardal au rămas. Așe dară, toate firile într-una boțind, blândețea oii, înțelepciunea lupului, cunoștința pardosului, greuimea filului, iuțimea inorogului și vârtutea leului în sine nebetejite și nesmintite le feriia și, din dzi în dzi încă mai adăogându-le, la stepăna cea mai de sus le înălța și le suia. Și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doream același lucru: desfacerea plaselor și prezentarea conținutului lor. Zis și făcut. Mama a scos din prima sacoșă un ziar și l-a așezat pe dușumea. Mircea și Lică s-au repezit să țină de colțurile ziarului întrucât acesta era boțit și nu stătea perfect întins. Mama a scos din plasă trei pâini și le-a așezat pe ziar. Apoi, din aceeași plasă, a dat la iveală o bucată considerabilă de clisă, pe care a așezat-o lângă cele trei pâini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o oră, ar trebui să fim acolo..., repet cu voce tare socoteala pe care mi-o făcusem în gînd cu cîteva clipe mai înainte. Nu e nici o apă, zice Ganjur și-i spune ceva în mongolă lui Sandan, care-și boțește fața într-un rîs tăcut, în timp ce-și aprinde a douăzecea țigară din dimineața aceea. Și deși sunt conștientă că dorul de apă nu a devenit încă o obsesie, acea fata-morgana blestemată și deosebit de limpede îmi trezește un sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
galben pe fond albastru-Închis. Nostim, pentru c) e scriitor și gânditor - este orice, numai bișnițar nu. Ne uit)m În grotele-mormânt și În nișele unde odinioar) erau depuse cadavrele. Acum ruginesc acolo aripi de camion, secolul XX ad)ugându-și metalul boțit la amestecul de colb al marelui Ierusalim. Poți fi absolut sigur, spune Shahar, c) profetul Ieremia a trecut pe aici. Exact pe unde st)m noi acum. În lucrarea lui Elie Kedourie Arabic Political Memoirs g)sesc fapte În general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În avion Înaintea mea, având, cu siguranță, un aer de superioritate abia observabil. După care am văzut cum stătea treaba. Mulți dintre cei de la rândul A nu aveau bilete electronice normale, ca mine. Aveau ceva ce semăna cu niște bucăți boțite de hârtie de xerox, dar nu erau albe. Pe ele se aflau Înscrise permisurile de trecere și niște coduri de bare, ca și cum cei din rândul A și-ar fi descărcat biletele de pe Internet și le-ar fi scos la imprimantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
eu să avem o mașină. Dar ne ajung banii? Am imaginat un scenariu care ne poate conduce în final la realizarea acestui vis al nostru. Într-adevăr, Raul știa să facă totul. Să sudeze, să toarne piese, să îndrepte tabla boțită la o mașină, să lege cu sîrmă și ață și să facă o hodoroagă să meargă pe patru roți. Numai că nu se pot vinde și cumpăra mașini în Cuba. Dar cubanezul este plin de fantezie cum nimeni altul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Andrei Cornea. Cum singurul partid politic în care ar putea probabil să se simtă în largul său, unul troțkist, nu a scos încă țeasta pe piața autohtonă, „ideocratul” nostru pare ba miop cu vederi liberale, dar pijamaua sa e mai boțită pe stânga, ba presbit cu înclinații social-democrate, dar bonețica sa de noapte e mai boțită pe dreapta. Este și extrem de arogant. Cel dintâi care a semnalat că e confecționat numai din certitudini a fost dl Virgil Ierunca. Ca să nu-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
largul său, unul troțkist, nu a scos încă țeasta pe piața autohtonă, „ideocratul” nostru pare ba miop cu vederi liberale, dar pijamaua sa e mai boțită pe stânga, ba presbit cu înclinații social-democrate, dar bonețica sa de noapte e mai boțită pe dreapta. Este și extrem de arogant. Cel dintâi care a semnalat că e confecționat numai din certitudini a fost dl Virgil Ierunca. Ca să nu-l ia pe sus briza realității, dl Cornea continuă să-și pună blacheuri de mercur la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
am început să mă milogesc. Cu un ton plîn găcios (cred că-mi dăduseră și puțin lacrimile - pe bune !) și cu multe aplecări de spate, ca ioba gul în fața boierului nemilos. Din păcate n-aveam căciulă - sau șapcă - s-o boțesc în mîini. Grecu mi-a dat o palmă așa, la mișto, cum dai unui puțăr, și apoi și șapca. Nu știu de ce-a făcut-o. Probabil ca răsplată că-l făcu sem să se simtă, o dată în plus, bărbat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fără culori, imprecise de uzură, o oglindă veche, un scrin, o măsuță și peste tot un praf de renunțare, tristețe, bătrânețe și singurătate. Doamna de companie, d-ra Martini, pe care o cu noscusem pe vremuri, blondă ca Mariana, e acum boțită la față ca un chip într’o oglindă spartă, fumurie. Peste tot, fumuriu și prăfos; dușumelele fără culoare, părând că se scu fundă în pământ. În jilț, Tante Margot, în gris luminos bătând în bleu, cu părul alb clar, pudrat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de la vârsta de trei ani am alte amintiri. Deci n-aveam mai mult de doi ani și jumătate. Într-un rând mama vra să mă îmbrace cu un surtucel albastru de vară. Eu îl privesc, mi se pare că-i boțit, dar mama face reflecția că încă nu-i călcat. Fac bot și nu vreau să-l primesc: pentru că nu-i călcat. Vreau să mi-l calci. Îmbracă-te așa. Vrau să mi-l calci. Bine, să ți-l calc, zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zbiere răgușit făcând gesturi extravagante : - Ce, domnule ! care va să zică, dacă sunt o nenorocită, să-și bată joc de mine dumnealui, pentru că e de la poli- ție ?... Și mai întâi, cine ce treabă are ? dumnealui a fost amantul meu ? Comisarul, îndreptându-și mondirul boțit la piept : - Sergent ! e beată... la arest ! Doi inși o înhață ; ea se smucește și dă să se repează iar ; dar un sergent voinic o apucă de braț și o- nvârtește-n loc : - Nu zbiera și mergi ! strigă el scrâșnind și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Opinia Moldovei”, 28 aprilie 1998, p.4 BRANIȘTE, CONSTANTIN (1914-2001) INGINER CHIMIST Cadru didactic și cercetător, prof. univ. dr. ing. Constantin Braniște a slujit timp de peste patru decenii învățământul tehnic superior ieșean. Sa născut la 7 aprilie 1914, în comuna Boțești, județul Vaslui. A urmat școala primară în localitatea natală și Liceul Cuza-Vodă din Huși, pe care l-a absolvit în 1936. În același an s-a înscris la Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași, obținând
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]