357 matches
-
iar ochii, și auzi cum pictorul și Ieronim se depărtaseră în cabinetul alăturat.. Ea sări repede, tiptil, încet, se repezi pe uș - afară [ușă afară] în buduarul ei, s-aruncă pe pat, ș - [și și] ascunse fața în perini, și boțea tot ce încăpea în mâni. Când Francesco intră în odaia ei, ea s-aruncă în [de] gâtul lui, îl strânse spasmotic, îl dezmierdă, îl sărută... Ce-i, copila mea? - Nimic. - Îți place? Ea șopti ceva neînțeles, cu ochii plini de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de gramatică. 3. Un manager răscolește printr-un teanc de documente de pe biroul său, căutând scrisoarea de care șeful lui are nevoie cât mai rapid. 4. Un manager, atunci când i se cere cartea de vizită, scoate o hârtiuță veche și boțită din portofel, unde a stat luni de zile. Primul gând care vă vine-n minte: „Cât de des Îți cere cineva cartea de vizită?”. 5. Un manager vine la serviciu În ziua În care este permisă o ținută mai lejeră
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
câteva rânduri, nu numai în articole și studii, ci și în texte poetice, caracterul convențional, doxificat al referentului însuși. Iată câteva versuri edificatoare în sensul acesta: staniolul ciocolatei vrea să reflecteze realist lumea complicată de afară, dar oglinda lui e boțită ca fața unui praxiolog înșelat de amantă. Rămâne de explorat, așadar, amestecul de teme, stiluri și tehnici, împrumutate din tradiția culturală pentru a putea constata în ce măsură sunt ele puse să servească realitatea înconjurătoare, se mulează, altfel spus, nevoii de autenticitate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Rondelist fără noroc, Muza lui l‐a strâns în brațe Și l‐ a omorât pe loc. (epitaf) Ești visul lui și ești himera Ce‐ adesea în rondele‐apare; Să nu‐l cuprinzi în mâini prea tare C‐ai să‐ i boțești ... lavaliera! 100 (epigramă) G. Ursu Iar acum, urmare că la 27 iunie 1931 funcționarii din Bârlad au oferit o sărbătorire a prefectului de Tutova - G. Tutoveanu și a președintelui comisiei interimar e de la Primărie - G. Pallady, iată cum îi suna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apărea sub direcția lui L.C.Chihaia care a scos numai nr.1 “de trei foi, în opt”, scrie prof. Gr. Crețu la 10 decembrie 1909 în “Prefață” la cartea “Tipografiile...” din Bârlad, București, 1909. Revista s-a imprimat la tipografia Boțești Fălciu la 31 ianuarie 1904 (vezi lucrarea citată, p.32 f.) Plugarul, revistă sătească, Boțești, 31 ianuarie 1904, 2 ori pe lună, 25x17 cm., anual 4 lei, 20 bani numărul. Director și proprietar L.C. Chihaia. Tipografie proprie, scriu Nerva Hodoș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în opt”, scrie prof. Gr. Crețu la 10 decembrie 1909 în “Prefață” la cartea “Tipografiile...” din Bârlad, București, 1909. Revista s-a imprimat la tipografia Boțești Fălciu la 31 ianuarie 1904 (vezi lucrarea citată, p.32 f.) Plugarul, revistă sătească, Boțești, 31 ianuarie 1904, 2 ori pe lună, 25x17 cm., anual 4 lei, 20 bani numărul. Director și proprietar L.C. Chihaia. Tipografie proprie, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în lucrarea lor “Publicațiile periodice românești”, p.498. Primii pași Revistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comoara unde s-a strâns voia Domnului, înțelepciunea înțelepților, știința învățaților, meșteșugul meș terilor.ʺ Și ne mai îndeamnă Sfinția Sa: „Deschideți o, sor biți-o și vă veți înviora.ʺ Ceea ce a făcut și subsemnatul. Cronicar și poet din Porcișăni - Boțești Vaslui La vârsta de aproape 90 de ani (născut la 16 octombrie 1919), Ioan Costache Enache, departe de a și face bilanțul vieții, creează. După ce și-a adus contribuția ca autor la volumele „Memorii de război”, „Ultima noapte de război
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Arsene - o monografie de cartier a Iașilor - iar în prezent în revista „Elanul” de la Giurcani Găgești Vaslui îi apar fragmente din lucrarea „Drumeții prin Țara de Jos a Moldovei” monografie a comunei Boțe ști-Gugești, predată încă din 1986 Consiliului comunal Boțești și Filialei Arhivelor Statului Vaslui - ca document peste veacuri. Deosebit, Ioan Costache Enache are și preocup ări poetice - salba acestora fiind prezentă în multe publicații dar și în mapele personale în așteptare. Iată câteva din versurile autorului: Vis neîmplinit Iubesc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Neguț, din care unul, Vasile Ion c ăsăt orindu se la Porcișăni în 1891, s a născut Costache Enac he, tatăl lui Ioan Costache, născut la 16 octombrie 1919, dar la toa te satele care au gravitat în jurul viitoarelor comune: Boțești și Gugești. Ce s-a întâmplat în continuare o spun în postfața volumului scos din starea de manuscris uitat și ajuns astăzi carte pe masa cititorilor. Carte realizată nu numai cu sprijinul colegului Constantin Hușanu, prieten cu mine și calculatorul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spun în postfața volumului scos din starea de manuscris uitat și ajuns astăzi carte pe masa cititorilor. Carte realizată nu numai cu sprijinul colegului Constantin Hușanu, prieten cu mine și calculatorul, dar și datorită lui Constantin Rotaru, primar atunci la Boțești, care a suportat bună parte din costul ei. Cartea are o valoare deosebită și pentru că concepția, dar și prima parte a ei, s-a realizat cu participarea și a regretatului profesor universitar dr. Alex.T. Obr eja, și el fiu al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
putea nici el ține îndosite cuvintele: „Studiu clar și s iste matic, minuțios și documentat, cu utilizarea din plin a materialelor inedite, de o deosebită importanță istorică, aflate în depozitul Arhivelor Statului din București, Iași, Vaslui și Primă ria comunei Boțești, cu o bibliografie bogată și din alte surse.” La cele de mai sus, prof. P. Abrudan elogiind cap acitatea mare de sinteză, vocația autorului pentru scr is, reține calitățile de istoriograf autentic, deși autodidact, capacitatea sa de a închega din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
amintește de Creangă și Sadoveanu, imprimând stilului său căldură și comunicabilitate.” Cele spuse de profesorii citați s-au păstrat și ele între paginile manuscrisului cărții. Tipărită și difuzată astăzi, la 22 de ani de la conceperea inițială, nu numai în comuna Boțești, la Biblioteca municipală din Huși, Iași și prin librării, cartea s-a bucurat de succes. Iată aprecierile unui cititor, prof.univ.dr.ing. Mandache Leucov, sintetizate în următoarele cinci puncte: „Cunoscând satele și locuitorii care constituie tema acestei monografii, am citit cu mult
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
evoluția comunității satelor sau a unui popor sub raport istoric, geografic, cultural și istorico-social; 2. Monografia aceasta este un adevărat studiu strâns legat de etnogeneza poporului român pe baza căreia se atestă perenitatea populației autohtone pe aceste meleaguri, istoria comunei Boțești încadrându-se armonios în istoria județului Vaslui, a Moldovei și a țării; 3. Cartea elaborată de domul Ioan Costache En ache este o lucrare valoroasă nu numai prin conținut și mod de interpretare; ea este valoroasă și frumoasă m ai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
scrisă - într-o dulce și autentică limbă românească; 4. Această monografie este o lucrare de refer ință pentru toți cei care vor dori să scrie monografii să teșt i; 5. Conținutul acestei cărți prezintă interes nu numai pentru locuitorii comunei Boțești, ci pentru toți cei care doresc să cunoască comorile de limbă, datini, obiceiuri, port etc. și factorii care ne au menținut ca entitate vreme de milenii; ea este un izvor de învățăminte ce se desprind din studierea trecutului.” Alt cititor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
școlii, a societăților literare, a muzeelor, a unor particulari, cărora le plăcea să citească dar și să-i vadă și pe alții că îi imită. La Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență zonală, dar și la Curteni, Crețești, Bohotin, Boțești, Fălciu și Răducăneni, la Vulturești, Buhăiești, Costești ori Sauca, la Murgeni, Lungești, Băsești, Banca, Tutova ori Șul etea, s-a făcut, în timp, multă literatură, folcloristică, muz eist ică, știință și artă, cultură deci. Asemenea oameni, atunci ca și acum
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
singurele cadre considerate „cu experiență" și acceptate ușor sunt secretarele de până în 22 de primăveri? Gândește-te nea Grigore, am al muncii postdecembriste, cum ai să te duci matale la șef, cocoșat de nevoi și de gura nevestei, învârtind și boțind basca în mână, ca să-ți negociezi singur salariul, fără vreun contract colectiv? Și cum ai să răspunzi, când șeful te va întreba dacă n-ai auzit de cutremurul din Japonia, de luptele din Libia, de creșterea prețului petrolului și de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în R.D.C., nr. 12/2006. Bogdan, C., Olteanu, S., "Analiză a practicii judiciare prin prisma dreptului instanței judecătorești de a reduce clauza penală", în R.D.C., nr. 9 /2006. Bâlea,G., "Clauza penală, expresie a răspunderii contractuale", în Dreptul, nr. 2/2000. Boți, I., "Codul civil din Quebec: sursă de inspirație în procesul de recodificare a dreptului civil român", în Studia Universitatis Babeș-Bolyai nr.1/2011. Cărpenaru, St. D., "Introducere în cercetarea dreptului comercial. Actualitatea și perspectivele dreptului comercial", în Dreptul nr.9/1992
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
au aceeași esență: "les stipulations essentielles qu'il comporte ont été imposées par l'une des parties ou rédigées par elle, pour son compte ou suivant ses instructions, et qu'elles ne pouvaient être librement discutées", a se vedea, I. Boți, Codul civil din Quebec: sursă de inspirație în procesul de recodificare a dreptului civil român, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai nr. 1/2011. 101 Gh. Piperea, op. cit., p. 75. 102 L. Pop., op. cit., pp. 128 și urm. 103 O parte a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în legătură cu îngrășarea. Parcă se pregătea să meargă la vreun club, la agățat, nu la o cină liniștită, unde erau și copii. Poate astea erau semnale emise de femele pentru împerechere, așa cum văzuse că fac animalele de la televizor. Avea fața cam boțită în ciuda fardurilor, mirosea a bătrînă sub straturile de parfum, pielea nu-i mai era fină, ci elastică, sub părul vopsit cred că voiau să iasă la suprafață multe fire albe. Era cred că bătrînă, cel puțin de vîrsta tatii, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
gravă pe care i-o face cuplul de bătrâni se lovește atât de obstacolul lingvistic (maghiara lor e de neînțeles), cât și de aspectul lor fizic: cei doi erau "[f]ără buze, cu pielea vânătă cenușie, cu gingiile violete, dezgustătoare, boțiți de atâtea crețuri câte n-aș fi crezut vreodată că pot să încapă pe-o atât de redusă suprafață de piele, cu ochi sticloși de huhurez și cu tot scheletul împuținat". Se dovedește, în cele din urmă, că slugile, ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
capetele oamenilor și parcă nici nu mai auzi întrebarea pretorului care, așteptând zadarnic un răstimp, izbucni speriat: ― Gata?... Atunci... da... atunci... Și, uitîndu-se jignit spre general, păși pe movila de lut proaspăt de la marginea gropii, desfășură hârtia ce i se boțise în mână și citi sentința Curții Marțiale a diviziei, care osândea la moarte prin ștreang pe sublocotenentul Svoboda, pentru trădare și dezertare la dușman. Glasul îi suna gol și prefăcut, de două ori se încurcă, drept care generalul îi aruncă două
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vânt, Odată-ncă pinten l-împunge Și-ajunge. Iar tânărul sare ușor de pe el Și prundul sub pasu-i răsună. Frumos ca din basme și tras prin inel Și nalt ca și bradul în lună, C-un salt a suit Al boții granit. Urcat într-un arc de fereastră Adastă. Mantaua lui neagră în lună s-a-ntins De pare-o perdea în fereastă Și gratii de fier a lui mînă-a cuprins Uitîndu-se-n sala cea vastă. {EminescuOpIV 98} Pe stânci de bazalt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Precum al primăverei vânt duce-n văzduh o filă; Dar noaptea când am adormit, atunci durerea-mi toată Se ghemuește-n inima-mi, o arde ș-o împilă; Părea din somn că m-am trezit și te-am văzut pe patu-mi, Boțind cerșaful meu cel alb cu mâna ta gentilă; Abia al hainei tale gaz de umăru-ți se ține Și sânii tăi s-au liberat de-a hainei crudă silă Și proaspeți, albi, rotunzi și tari ei se ridic, se lasă Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
imaginația mea îl modela după voie, îl rotea în jurul unor schimbătoare puncte de perspectivă, ca pe monitorul unui computer, îl colora în jocuri de ape și franje de interferență ("parcă ești un păun, cu Bucureștiul înfoiat în spatele tău", scriam), îl boțeam și-l împănam cu mică, diorit, ametist, hematit și duhoare de 21 crabi putrezi și alge ("Bucureștiul e-o stridie cu restaurantul Perla în ea", scriam), îl tăvăleam prin mit și halucinație, prin analogii și paralogisme, prin surrealism și Art
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de metal ai blugilor mei, prelungind cu o misterioasă știință, Nu! Boris mă minte! Ar fi trebuit să-mi amintesc! Răscolesc dulapul după o pereche de, și când vreau să-mi trag blugii pe mine mă răzgândesc subit, îi arunc boțiți la capătul patului și prin dezordinea din cameră îmi găsesc cu greu pantalonii de pânză, nerăbdător intru peste Boris în baie, E adevărat? încerc să mă fac auzit peste șiroitul abundent al stropitoarei de deasupra capului lui Boris, el închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]