212,270 matches
-
unui prieten. Manuscrisele păstrate ale lui Foucault sunt, am putea spune, arhive involuntare. Spunem că sunt involuntare doar în sensul că au supraviețuit autorului prin neputința acestuia de a le distruge, cum făcuse până atunci cu celelalte scrieri ale sale. Boala este aici, încă o dată, singura responsabilă. Arhiva mută, arhiva ilizibilă, arhiva distrusă; rezistența lui Foucault în fața ineditului, a ștersăturilor, a căutării începutului. Dacă opera (cu toate rezervele pe care utilizarea acestui termen le presupune în ceea ce-l privește pe Foucault
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
seria de experiențe singulare care sînt fiecare dintre cărțile sale. De aceea Foucault a publicat întotdeauna ceea ce a produs. Se știe că Foucault a tipărit în timpul vieții 15 cărți. Trei dintre ele vor face obiectul unor modificări în momentul republicării: Boala mentală și personalitatea (1954) devine în 1962 Boala mentală și psihologia (Foucault rescrie în întregime a doua parte, inițial numită "Condițiile bolii", care devine "Nebunie si cultură"). La fel se întâmplă și cu Nașterea clinicii (1963) pe care o va
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
cărțile sale. De aceea Foucault a publicat întotdeauna ceea ce a produs. Se știe că Foucault a tipărit în timpul vieții 15 cărți. Trei dintre ele vor face obiectul unor modificări în momentul republicării: Boala mentală și personalitatea (1954) devine în 1962 Boala mentală și psihologia (Foucault rescrie în întregime a doua parte, inițial numită "Condițiile bolii", care devine "Nebunie si cultură"). La fel se întâmplă și cu Nașterea clinicii (1963) pe care o va modifica în 1972, suprimând terminologia cu conotație structuralistă
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Foucault a tipărit în timpul vieții 15 cărți. Trei dintre ele vor face obiectul unor modificări în momentul republicării: Boala mentală și personalitatea (1954) devine în 1962 Boala mentală și psihologia (Foucault rescrie în întregime a doua parte, inițial numită "Condițiile bolii", care devine "Nebunie si cultură"). La fel se întâmplă și cu Nașterea clinicii (1963) pe care o va modifica în 1972, suprimând terminologia cu conotație structuralistă; în fine, același lucru se petrece cu Nebunie și nesăbuință. O istorie a nebuniei
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
nu-și închipuie nimeni că ne înrudim, deși aș fi fericit să fiu rudă cu el. Acest om, care ar putea spori cu unul numărul celor bogați din România, dacă și-ar prețui cît de cît talentul de diagnostician în boli de piele, trăiește într-o sărăcie voluntară care îl face aproape nesuferit celor deprinși cu gîndul că medicul care îi vindecă trebuie să primească ceva în schimb. La noi, generozitatea e apanajul celor bogați. Generozitatea unui om sărac e o
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
doctorul Teodorescu le refuză banii, se autoconving că acesta nici nu i-a vindecat, în ciuda unei evidențe pe care o acceptă în cele din urmă. Dar numai după ce irosesc bani mulți pe vindecători cu tarife care te pot vindeca de boală cînd îți prezintă nota de plată. În treacăt fie spus, în dermatologie, chiar și în cea a medicilor cu patalama, există un număr descurajant de impostori. Exasperat probabil de uriașa impostură din meseria sa, doctorul Mihai C. Teodorescu a făcut
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
Atunci pe loc lipitoare mîloasă am vrut să-i fiu,/ carnea să-i mîngîi cu un cuțit argintiu,/ gura să-i scormon ca o motăneasă oarbă,/ falangele mele pricepute să cînte la torsul lui de harpă,/ uitasem de syphalos, de bolile dezmățării și ale pierzaniei,/ trupul era un palat lichefiat, zidit cu poftele gînganiei,/ cea care își decapitează amantul/ murmurîndu-i adierea litaniei" (La Cesarina șIț). Dar și un Caron feminin: "Eu însămi am ales să-mi fiu luntrașă pe Styx,/ după ce
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
între două țări și limbi, două pseudonime și două meserii - literatura și filosofia, înainte de a sfârși prin încrucișarea ipostazelor poetului ca evreu-Ulise (Benjamin Fondane sau conștiința îmbucătățită), și de un eșantion de analiză genetică și textuală a unui poem reprezentativ, Boala fantomelor (de Elisabeth Stambor, Universitatea din Haifa). Câteva pagini consacrate raporturilor lui Fondane cu Argentina - Fondane și Buenos Aires, de Ricardo I. Nirenberg, de la Universitatea din New York) și “trecerii” de la Fundoianu la Fondane ( Spre noi semnificanți poetici - Marlena Braester, de la Universitatea
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
de observat că președintele unui partid din opoziție e tîrît prin anchete cu un an înainte de alegeri. De la distanță însă asemenea lucruri sar în ochi. În democrațiile normale, Justiția pîndește Puterea, nu face arheologia Opoziției, doar, doar i-o găsi boli rușinoase în trecut. P.S. Mașina am găsit-o la vreo două străzi de locul unde fusese parcată, cînd m-am întors de la Poliție.
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
tangouri de Pacho cu un ritm sacadat și plin de avânt, până când soții Mañara își făcură apariția cu fursecuri și malaga și aprinseră toate luminile. Vorbiră de Pola Negri, de o crimă din cartierul Liniers, de eclipsa parțială și de boala pisicii. Delia credea că pisicii i se aplecase de atâta păr cât înghițise lingându-se, și susținea să-i dea ulei de castor. Părinții îi țineau isonul dar nu păreau prea convinși. Și-au adus aminte de un prieten veterinar
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
străbate prin ger un oraș străin. Cel care seamănă cu clipa aceea în care Jidovul încercuit vede căștile grele ale jandarmilor nemți. ACESTA este precum fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA poate fi comparat cu fața împietrită a aceluia care a înțeles că a fost părăsit pentru totdeauna. Sau cu vorbele doctorului ce nu îi mai dau nici o speranță. Pentru că ACESTA înseamnă zidul din stâncă pe care
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
lingăii de hemoroizi din presă și televiziune încep să bată discret în retragere, pregătindu-și revirginizarea pentru a satisface poftele viitorul stăpân, oamenii cu bani își deschid baierele pungii și pentru autsaiderii din opoziție, într-un cuvânt, o atmosferă de boală incurabilă emană din curtea „emanaților”. Dacă punem la socoteală și tot mai plauzibila trântire a ușii în nas de către Europa, situația nu e trandafirie deloc. Poate c-a sosit momentul ca între o chermeză și alta pe soclul eroilor neamului
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
Special al Coincidențelor (cu care, e drept, nu făcuse cunoștință încă) a făcut ca tocmai la Vita dulci să afle de plecarea mamei la fiica ei, în Israel. Și pentru că suferă și n-o poate spune nimănui, își inventează o boală mortală - despărțirea de inexistenta văduvă sub al cărei pretext fugea zilnic la Vita dulci. E o mare tristețe în aceste rădăcini mic-burgheze de care naratorul se crede scăpat, purificat prin cufundarea în spiritul proletariatului și care, de fapt, se lasă
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
mea pe lângă autoritățile de azi este adesea iluzie” (18 sept. 1954). Firește, Galaction era, cum spuneam, un figurant, un simplu personaj decorativ, lipsit de orice influență pe lângă politrucii comuniști. Jurnalul său din ultimii ani este o lungă tânguire, cauzată de boală și bătrânețe, de remușcări, preocupat mereu de lucrarea lui teologică Minunea din Drumul Damascului și de gândul unde va fi înmormântat, la Cernica sau la Agapia. O Addenda conține jurnalul epistolar inedit către viitoarea sa soție, din 1901, cu lirismul
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
de Urmanov, Andrei Peniuc este mult mai reținut și mai precaut, nu merge prea departe cu utilitarismul brut ci îl camuflează într-o metaforă, cea a rețelei („puterea se naște în rețea”). Un inadaptat introvertit, cu trupul purtând semnele unei boli misterioase, care imaginează un fel de rețea a tuturor inadaptaților și alienaților sufletești („organism alternativ”), o rețea prin care să se sustragă societății inumane, societății scindate de simulacre (cum se formulează în teoriile la modă), comunicarea să nu mai fie
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
scrisori. Într-un document redactat în 1922 pentru colecționarul Jacques Doucet, Tzara scrie: «Corespondam cu A. Savinio, care locuia pe atunci împreună cu fratele lui, F. de Chirico, la Ferrara. Prin el, adresa mea s-a răspîndit în Italia ca o boală contagioasă. Am fost bombardat cu scrisori din toate colțurile Italiei. Aproape toate începeau cu „caro amico”, dar cei mai mulți dintre corespondenții mei mă numeau „carissimo e illustrissimo poeta”. Asta m-a făcut să rup relațiile cu acest popor prea entuziast.» 16
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
termen relativ lung într-o mare capitală europeană. Șocul acestei experiențe existențiale (pe care autoarea o recomandă tuturor celor care nu au avut un maestru spiritual sau nu au trăit o dramă adevărată - de tip moartea cuiva foarte apropiat, o boală etc.) o face pe Magda Cârneci să intuiască dimensiunile exacte ale dramei românilor stabiliți în Occident în timpul regimului comunist. Poetrix. Texte despre poezie și alte eseuri este o carte despre poetica optzecistă (și nu numai), scrisă de o poetă și
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
cred eu, dar dacă procurorul general al României demisionează fiindcă nu-l mai ajută sănătatea, nu e normal să-l întrebăm de ce suferă? Dată fiind tăcerea dlui Joiță nu-mi rămînea decît să cred că ori l-a nimerit vreo boală despre care e jenant să vorbești, ori că e o persoană discretă, ori că i s-a sugerat să se declare bolnav. Cînd prefiram aceste ipoteze, aflu că bolnavului i s-a promis postul de consul al României la Strasbourg
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
auzit, fiindcă nici nu aveați de ce (doar foștii studenți de la filologia bucureșteană poate mai păstrează amintirea unor seminarii soporifice). Doctrinarul semănătoristo-gîndirist de la începutul secolului XXI ține să-și facă publică idiosincrazia față de E. Lovinescu și începe cu o anamneză a bolii: „Un scriitor a cărui operă îmi provoacă doar o reacție de categorică respingere este Eugen Lovinescu. Reacția mea de respingere totală a cărților și ideilor lui Eugen Lovinescu a început cu mulți ani în urmă, într-o vacanță de vară
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
care aveam să îl aud de atâtea ori și, după câteva clipe de așteptare, mi-a deschis o bătrânică micuță, zâmbitoare și sigură pe ea. Avea în modulările vocii și în mișcări acea distincție pe care nici îmbătrânirea și nici boala nu le pot anula. M-a introdus în apartamentul spațios și mobilat ca o adevărată “casă de oameni”, așa cum obișnuiau să existe pe vremuri. Ne-am așezat la masa din sufragerie și Doamna Stoicescu m-a întrebat: “Ce vrei să
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
la concluzia că jargonul medical standardizat și impersonal nu favorizează comunicarea medic-pacient, drept care le-a cerut studenților și internilor să scrie eseuri și nuvele, pornind de la cazurile cele mai interesante. Textele cu povestiri ce relatează experiențe umane prin prisma sănătății, bolii și vindecării i-au depășit așteptările, atît prin calitatea scriiturii, cît și prin interpretarea creativă a destinelor unor bolnavi. „Bellevue Literary Review” a publicat cele mai bune texte scrise de studenți, medici și asistente și a avut un real succes
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
În istoria literaturii universale există destui scriitori-medici foarte cunoscuți, dar este pentru prima oară cînd scrisul literar e folosit pentru a-i învăța pe doctori să le vorbească pacienților într-un limbaj obișnuit, din care să înțeleagă în ce constă boala și tratamentul lor.
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
fi învinuită numai televiziunea (adică numeroasele posturi), nici radioul, o mare vină o poartă presa literară. Dacă nici cele mai bune cărți nu prea se vând ori tirajele sunt mici, cauza fiind, în principal, prețul ridicat, presa literară suferă de boala tirajelor și vânzărilor scăzute de mulți ani, tot din 1989 încoace. Nu anul neuitat, 1989, este de vină. Presa literară și-a modificat prea puțin mesajul către public. Cine cumpără această presă? Scriitorii (și nu toți, unii din lipsă de
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
care s-au străduit apoi să le repare. Culpabilizându-se, evident la cu totul alte proporții, criticul nostru, afirmă: „... și drumul meu de critic literar și cetățean îl socotesc o modestă ilustrare în acest sens.” Când și-a revenit Malraux de pe urma bolii contractate în timpul epidemiei roșii? Abia după înfrângerea hitlerismului, va avea revelația că a fost și el victima unei mistificări. Se declară anticomunist „și se va consacra cu multă dăruire și vocație unei acțiuni de stăvilire a expansiunii ideologiei bolșevice”. Va
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
impropriu? Poate că practicarea medicinei nu ar trebui descrisă ca o profesie (care necesită educație), ci, mai degrabă, ca meserie (pentru care suntem instruiți, și nu educați). Educația reprezintă o premisă obligatorie pentru înțelegerea oamenilor și a comportamentului lor în timpul bolii, iar acestea necesită cunoștințe de bază despre artă (s.n.). Dar ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură, se referă și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]