149 matches
-
verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țigănuș ("Umbra krameri"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), caracudă ("Carassius carassius"). Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile "Eurydema fieberi" și "Sternodontus obtusus"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturașul albastru cu
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Șeica Mare (în maghiară: "Nagyselyk", în germană: "Marktschelken") este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Boarța, Buia, Mighindoala, Petiș, Șeica Mare (reședința) și Ștenea. Conform recensământului din 2011 populația comunei Șeica Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,76%). Principalele
Comuna Șeica Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/310756_a_312085]
-
pădure ("Rana dalmatina"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca mică de lac ("Rana lessonae"); Pești cu specii de: babușcă de Tur ("Rutilus pigus virgo"), țipar ("Misgurnus fossilis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"); Nevertebrate (gândaci, scoici, fluturi): gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), o scoică din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușor de nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar ("Zingel streber"), rădașcă ("Lucanus cervus").
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), sabiță ("Pelecus cultratus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), rizeafcă ("Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, și de gușteri și melci. În perioadele de migrație, un grup de ciufi de câmp și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța, iar în anul 1967, un sătean, a descoperit un tezaur monetar compus din 251 monede din argint, emise în perioada 1600 - 1707 în mai multe regiuni din Europa. În anul 2016 un sătean a găsit un topor din rocă dura
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. Primele informații privind existența unei biserici în sat datează din 1714, iar a unei școli românești din 1801, cănd arhivele bisericești prezintă conflictul apărut între învățătorul Ioan Păscu din Aruncuta și preotul Alexandru Iuri. Existența, relativ timpurie, a școlii românești
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. În martie 1967 a fost descoperit un tezaur de către săteanul Simon Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la hotarul satului Aruncuta, în partea de est a satului, unde a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
teritoriul satului Aruncuta, pe dealul ce desparte această localitate de satul Soporu de Câmpie, s-a găsit un topor-pană, șlefuit și perforat, cu dimensiunile de 13 X 6 X 7,5 cm. de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța . De altfel pe teritoriul comunei Suatu, în satul Aruncuța, s-a mai găsit un ciocan de piatră,șlefuit și perforat, înainte de anul 1879 ,aflat în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, atribuit de M.Roska culturii Coțofeni . Această descoperire
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
specii de gasteropodele terestre, acvatice și bivalve (scoici) Pești: sunt reprezentate speciile de apă dulce cum ar fi tiparul, linul, știuca, crapul, salăul, somnul. Sunt și specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte (Triturus alpestris), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"); Pești: mreană vânătă (" Barbus meridionalis petenyi"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
cu specii de: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); și pești: avat ("Aspius aspius"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), petroc ("Gobio kessleri") sau boarță ("Rhodeus sericeus amarus"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter, un fluture din specia "Cucullia mixta". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"); Pești cu specii de: boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu creastă (un amfibian din specia "Triturus cristatus") și broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"); o scoică
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean) • (Jac) • (Panic) • (Pericei) • (Port) • (Rogna) • (Sâncraiu Silvaniei) • (Zalău) • (Apoldu de Sus) • (Ațel) • (Boarța) • (Brateiu) • (Copșa Mică) • (Cristian) • (Curciu) • (Hamba) • (Hosman) • (Laslea) • (Mândră) • (Micăsasa) • (Miercurea Sibiului) • (Ocna Sibiului) • (Roșia) • (Rusciori) • (Ruși) • (Sângătin) • (Șeica Mică) • (Sibiu) • (Slimnic) • (Sura Mică) • (Târnava)
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni"), murgoi bălțat ("Pseudorasbora parva"), boarță ("Rhodeus amarus"), caras argintiu ("Carassius gibelio"), obleț ("Alburnus alburnus"), osar ("Pungitius platygaster"), zvârluga ("Cobitus taenia") și ghiborț ("Gymnocephalus cernuus"). Există o legendă care explică originea numelui localității: "Cândva trăiau 2 tineri, un băiat pe nume Corj și o domniță care
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), țigănuș ("Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Hypodryas maturna", "Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
Laslea 1.Malancrav 1.Malmkrog 2.Nou Săsesc 2.Neudorf 3.Roandola 3.Rauthal 7. Merghindeal 1.Dealu Frumos 1.Schonberg 8. Miercurea Sibiului 1.Apoldu de Sus 1.Grosspold 9. Săliște 1.Amnas 1.Hamlesch 10. Șeica Mare 1.Boarța 1.Mihalyfalva 2.Mighindoala 2.Engenthal 3.Petis 3.Petersdorf Anexă 1/21 la norme JUDEȚUL SUCEAVA ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Unitatea Mod de inscripționare Crt administrativ- - sat component în limba maternă teritorială - sat aparținător - localitate componentă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Bălcăuți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
platygaster), babușca (Rutilus rutilus), linul (Tinca tinca), bibanul (Perca fluviatilis). Mai întâlnim pești de talie mică ca: porcușorul (Gobio gobio), porcușorul de nisip Gobio (Romanogobio) kessleri, zvârluga (Cobitis taenia), batca (Blicca bjoerkna), carasul (Carassius auratus gibelio), bibanul soare (Lepomis gibbosus), boarța (Rhodeus sericeus amarus) și țiparul (Misgurnus fossilis). Dintre amfibieni sunt ocrotiți: broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), buhai de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina). Dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio, Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), țiparul (Misgurnus fossilis), bibanul (Perca fluviatilis), guvidul de baltă/moaca de brădiș (Proterorhinus marmoratus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva), boarța (Rhodeus sericeus amarus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), șalăul (Stizostedion lucioperca), țigănușul (Umbra krameri), morunașul (Vimba vimba). Amfibieni: buhaiul de baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Zăuan Zimbor JUDEȚUL SIBIU Ciupari Broșteni Armeni Alămor Agărbiciu Fundu Râului Bruiu Bogatu Român Alma Vii Alma Rău Sadului Prislop Chirpâr Apos Alțâna Țeline Șomartin Florești Arpașu de Sus Apoldu de Jos Ghijasa de Jos Benești Arpașu de Jos Gusu Boarța Ațel Jina Boian Axente Sever Ludoș Brădeni Bazna Mălâncrav Buia Bărghiș Metis Buzd Biertan Moardăș Cașolț Blăjel Movile Cărțișoara Boita Netuș Copșa Mare Brateiu Noiștat Curciu Bungard �� Nou Săsesc Dealu Frumos Carta Presaca Dupuș Colun Răvășel Fofeldea Copșa Mică Retiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]