202 matches
-
ca dansator cât și ca inventator de mișcare. Lucrarea lui Tünde Baczó a fost o propunere care nu numai bucura ochiul, dar invita și la reflecție. În fine, Hail Love a fost o piesă în care coregrafa și dansatoarea Galea Bobeică și-a onorat în egală măsură cele două profesiuni, dansând și compunând pentru ceilalți partituri coregrafice la fel de reușite. Firul principal al poveștii se derulează între trei oameni, prinși în teroarea războiului, război care se infiltrează și în relațiile dintre ei
Dans la Odeon by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4101_a_5426]
-
Fortificații și așezări din prima epoca a fierului (hallstattiene) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul d)1. Fortificație Comuna Ciugud, satul Teleac Alba d)2. Fortificație Comuna Sântana, satul Sântana Arad d)3. Fortificație (în punctul Comuna Mihai Eminescu, Botoșani "Dealul Bobeica") statul Stâncești d)4. Fortificație (stațiune Orașul Babadag Tulcea eponimă pentru cultura Babadag) d)5. Așezare getică Orașul Babadag Tulcea d)6. Fortificație romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
1981. [47] BLĂNARU, CONSTANTIN, Comentarii literare și gramatical-stilistice [Emil Gârleanu, Sărăcuțul, Eugen Barbu, Soarta unui om], CMRȘ, 121-130. [48] BLIDEANU, EUGEN; ȘERDEAN ION, Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar, E.D.P., București, 1981, 239[-240] p. [49] BOBEICĂ, CORNELIA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Probleme ale dezvoltării vorbirii în clasele I-IV, RPed, 30, nr. 9, 1981, 45-48. [50] BOBIRCĂ, VIORICA, Specificul predării limbii române în învățământul superior economic, CereLLS, 3, 1981, 12-17. [51] BOBIRCĂ, VIORICA; BĂLOIU, ELENA, Câteva observații privind
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
școală, s-au descoperit fragmente de vase specifice secolelor X-XI. Cercetare V. Ciobanu, 1983-1984. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 359; Teodor 1997c, p. 143. 106. Satu Nou (comuna Șcheia), județul Iași a) Bobeică: la aproximativ 2km sud de sat, pe un promontoriu de pe malul stâng al Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, precum și fragmente de amfore bizantine caracteristice secolelor IX-X. Cercetare A
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trebuie să evidențieze în primul rând legăturile existente între componente. Acestui scop principal i se subordonează necesitatea găsirii elementelor, care o leagă de platourile structurale din vest Și nord-vest (Platoul structural Sângeap-Sticăria , Platoul Basaraba) sau platorile structurale din est (Platoul Bobeica , Platoul Holm ) precum Și de dealurile Hârlăului din partea estică, unități ce flanchează Valea Bahluiului. Suprapus pe aria structurală a Platformei Moldovenești, valea Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile morfostructurale proprii întregului bazin. În același timp se individualizează prin litologie și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților Miletinului și se suprapune pe cumpăna de ape dintre Bahlui și Miletin, reprezentată de Dealul Roșu și Dealul Săcrierului. De la nord la sud
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealul Tudora (587 m) cu altitudinea cea mai mare din tot bazinul Bahluiului. În Culmea Holmului apar câteva areale de peste 500 m dintre care amintim: Dealul Masa Tâlharului (513 m); Dealul La Vamă (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m). Cele mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de mici dimensiuni, cu o formă proeminentă în mijloc bine individualizată, cu aspect rotunjit, numit Și “holm”, la 556 m. Din Dealul Holm (556 m), spre sud-est, platoul structural scade în altitudine, având câteva mici petice în punctele Țarinca și Bobeica (531m). Partea sudică a Culmii Holmului se continuă cu o ultimă suprafață structurală, mai mare, netedă (în Dealul Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nu fi afectată decât doar marginal de ciclurile economice și preponderent de crizele economice; mai exact, și referindu-ne anume la impozitarea directă a veniturilor (persoanelor fizice și persoanelor juridice), în România, conform unui studiu(Moisă Altăr, Ciprian Necula, Gabriel Bobeică “Estimating The Cyclically Adjusted Budget Balance For The Romanian Economy”, Romanian Journal of Economic Forecasting , no. 2/2010, p. 79 sqq. ), componenta ciclică a veniturilor bugetare obținute pe aceste baze nu este mai mare de 5-6%. Acum, pentru a sintetiza
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul Frasinului se află la sud de Muntele Deia ( 1196 m ) și Tomnaticul ( 1294 m). Aici este obârșia pârâului Hurghiș, care și astăzi este hotarul dintre Vama și Câmpulung. La 30 martie 1642 <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume, dar încercarea le-a fost zadarnică. El a fost închis în turnul Goliei și ea urma să fie trimisă la mănăstirea Agapia. Anticipând judecata lui Vodă, Costea Căruntu, slujitor la agie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aval. Accesul se face de-a lungul văii, pe drumul Tarcău - Ardeluța. Intrarea pe vale se face din comuna Tarcău, iar de la Ardeluța există drumuri forestiere pe toate pâraiele. Din satul Brateș un drum forestier urcă pe pârâul Brateș până la Bobeica. Cazarea se poate rezolva în casele particulare și la brigadă silvică din satul Brateș, se poate înnopta la cabana turistică Ardeluța, situată la 22 km de gura văii și la casele de vânătoare Teiuș, situată pe Brateș, la 2 km
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
acoperișul pictând fiecare bucată de țiglă și așa fac și azi uneori, dacă suprafețele sunt mai mari, adică dacă casele sunt mai în prim plan. Ba mai mult de atâta, îmi aduc aminte de un pictor profesionist din Reșița, Ion Bobeică, acesta m-a vizitat la garsoniera unde locuiam pe vremea aceea, în 1986, ca să-mi vadă lucrările. Trebuia să fac o expoziție personală, de fapt personală în trei, împreună cu încă doi pictori, cu regretatul pictor Anton Ion, zis nea Toni
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
maior de miliție ieșit la pensie, din păcate decedat înainte de revoluție, foarte talentat, dar nu era pictor naiv, al doilea pictor fiind Romică Lăzărescu, mare revoluționar, dar plecat din țară după 1989, în prezent nemaiștiind nimic despre el. D-l Bobeică trebuia să ne verniseze expoziția și era foarte curios să vadă ce lucrări mai am pe acasă. Domnia sa îmi spunea să încerc să colorez separat unele țigle de pe casă, căci așa se mai sparge monotonia, și alte lucruri din astea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
păcate, a sosit ora vernisajului și Ada Cruceanu nu a apărut, se pare că a dat un telefon la muzeu și a anunțat că nu mai vine, căci are nu știu ce problemă. Până la urmă l-am rugat pe pictorul Bobeică, cel care m-a mai vernisat o dată, să ne ajute și să ne salveze, așa că a luat cuvântul și a rezolvat o situație de criză pentru noi. Sala Agora - Reșița La Reșița exista un obicei vechi de dinainte de 89
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nu fi afectată decât doar marginal de ciclurile economice și preponderent de crizele economice; mai exact, și referindu-ne anume la impozitarea directă a veniturilor (persoanelor fizice și persoanelor juridice), în România, conform unui studiu(Moisă Altăr, Ciprian Necula, Gabriel Bobeică “Estimating The Cyclically Adjusted Budget Balance For The Romanian Economy”, Romanian Journal of Economic Forecasting , no. 2/2010, p. 79 sqq. ), componenta ciclică a veniturilor bugetare obținute pe aceste baze nu este mai mare de 5-6%. Acum, pentru a sintetiza
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
Deputaților la 22 decembrie 1876/3 ianuarie 1877 - într-o ședință care a luat sfârșit la ora 11/4 noaptea - cu 79 de voturi pentru și 9 abțineri (patru miniștri prezenți la ședința Camerei, precum și N. Blaremberg, P. Grădișteanu, C. Bobeică, D. Donici și ManoIache Costache Epureanu) („Adunarea Deputaților. Ședința de miercuri 22 decembrie“, TEL., an. VI, 24 decem brie 1876, p. 2). Cu acest prilej, șeful guvernului, I.C. Brătianu a rostit cuvintele memorabile: „România se află în fața călcării drepturilor sale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
286, 334, 410 Blanc, Louis: 195, Blank (familie de bancheri): 127 Blaremberg (colonel, 1874): 228 Blaremberg, Constantin: 250, 263, 264 Blaremberg, Nicolae: 23, 70, 265, 268, 270, 288, 304, 315, 324, 343, 344, 416 Bleichröder, Gerson: 189 Boambă, Ion: 241 Bobeică, C.: 324 Bobescu, Aneta: v. Bacalbașa Aneta Bodnărescu, Samson: 87 Boerescu, Constantin: 65, 72, 149, 150, 177, 200, 250 Boerescu, Vasile (Basile): 65, 85, 149, 150, 156, 160, 167, 176, 177, 194, 198, 199, 203, 220, 231, 238, 249, 261
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1200 ostași ai Armatei Române de pe ambele maluri ale Prutului - ostași și ofițeri. Am identificat unitățile din Reg. 11 Dorobanți, 15 Dorobanți, 35 Infanterie, 25 Infanterie, 6 și 12 Roșieri, bateria 3 Roșiori. Primim ajutor de la Executiv de la Dl. V. Bobeică. Vor participa camarazi ai celor căzuți în lupte. Vă informez că pe placa memorială va fi următorul text: ”Cinste și glorie celor căzuți pe câmpul de luptă în anul 1944 pentru apărarea libertății, onoarei și ființei neamului românesc. Posteritatea recunoscătoare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
numărul singular (cam 70 %) sau cel plural, pot fi masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape și al oronimiei - nume de înălțimi). Exemplele se găsesc în toată zona Trotușului, de la izvoare la vărsare în Siret: Albena, Bahna, Bobeica, Cascada, Corbu, Dumbrava, Grind, Lunca, Ostrov, Rediu, Salcia, Viișoara (se observă lesne că cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a) genitivul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Bucovina, unele dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
32 de tablouri, aproape toate lucrate în cuțit de paletă „ șpaclu”. A fost extraordinar, nu mă așteptam să fie așa, lume bună, sala plină. Vernisajul a fost făcut de directorul Casei de Cultură, prof. Horațiu Vornica și artistul plastic Ion Bobeică. Ca de obicei discuțiile amicale au continuat cu prietenii până zori la atelier. Acea zi de joi 20 martie 1980, mi-a rămas în memorie ca ziua cea mai impresionantă din viața mea artistică de până atunci. Petreceam multe ore
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]