176 matches
-
Ce s-a întâmplat, Novăcene? În fața scenei neașteptate, sublocotenentul dă uimit un pas înapoi. Mă scuzați... Spune. Vin. Așteptăm ordinele dumneavoastră. Toți oamenii la posturile lor. Novăceanu se răsucește pe călcâie și iese, închizând ușa în urma lui. Pașii lui repezi bocănesc pe pardoseală, reverberându-se cu ecouri lungi. Fräulein,157 se adresează Marius infirmierei, putem sta de vorbă? Aceasta dă din cap și se îndreaptă spre ieșire. Smaranda, îți promit că totul va fi bine. Știu dragul meu. Tu întotdeauna ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
crăpau ușile de trecere dintr-un vagon de dormit într-altul. Nimeni nu știa dacă o făceau intenționat; până și controlorii austrieci se încuiau în cabine și nu mai ieșeau până la Brück-an-der-Leita. Până la Budapesta, auzeai numai tropăieli pe holuri, unii bocăneau, alții strigau „Pass Kontrolle!“, alții încercau direct ușa. Dacă uitaseși să pui siguranța, te trezeai la Viena, amorțit de spray, fără haine și bagaje. Cine știa șpilul bloca și gurile exterioare de-aerisire cu un rucsac etanș sau niște ziare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
propoziția subordonată, „cum seara inundă bulevardul” (subordonată verbului „stătea”, un verb static), nu exprimă un eveniment esențial al intrigii. Textul continuă: Rar trecea cîte cineva (4). Un bărbat ieși din ultima clădire și luă drumul spre casă; îi auzi pașii bocănind de-a lungul trotuarului de asfalt și apoi scîrțîind pe aleea cu pietriș din fața caselor celor noi, roșii (5). Pe vremuri era un maidan acolo, unde se jucau în fiece seară cu copiii vecinilor (6). Ce spuneți de propoziția 4
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
flancul confuziei alcoolice, raportarea la călătorie altă confuzie, brațele scaunelor pe lîngă pereți, spațiul drenat, timpul aproximat, măsura omului aruncat în lume, la sămînța de muștar a credinței prezentul infinitezimală, nu și la credința echivalentă ei, sobă mutată din loc, bocănesc cizme, m-am mai uitat pe geam, ies, dacă vom tot impune obiecte în spațiu renunțăm și la ancestrala simulare a mobilității, mai deplasăm mitul și orice funcție de relație, lumea arată și așa ca un prunc în burta mamei, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu din indicii, din logica lor. Ora 3,50, în stația Adjud, în sala de așteptare clasa I. Ora 5,15, refugiat în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în stația Adjud, căci jefuiește CFR-ul, am luat și eu ca tine călătoria! bocănind cu cizmele, nu m-ai lăsat să mă întind pe scaune, la somn, gările din Alba Iulia, Deva, Petroșani sînt bune, la Tîrgu Jiu te ia cu parul! la Brașov este ca și la Arad, lume de tot felul, țigănime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
case model evreiesc cu cîteva dugheni de tip oriental. Tipic este un atelier de reparat încălțăminte, unde la o lampă chioară, într-un fum înecăcios, plin de aburi de alcool, un omuleț cu alură de TBC-ist în ultimă fază, bocănește cu un ciocan și rade cu o pînză de bomfaier ascuțită și cu mîner de cîrpă, la niște pantofi antediluvieni a căror culoare se pare că a fost cîndva maro. Alături este un magazin IRIC cu produse "auxiliare", cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Anton Dan 3. Archir Dionisie 4. Cosinschi Viorica 5. Enache Eugen 6. Gosler Lucia 7. Onu Elenă 8. Sima Cristina 9. Sitaru Milica 10. Ștefănescu Georgeta 11. Victoria Filip. Judecătoria Raducaneni 1. Farcaș Benoni 2. Vasiliu-Cravelos Rica. Tribunalul Vaslui 1. Bocăn Ioan 2. Galescu Nina 3. Nistor Valentin. Judecătoria Vaslui 1. Bulgaru Constantin 2. Bulgaru Mihaela 3. Ciubotariu Petru 4. Gergely Niculina 5. Lungu Ștefan 6. Petcu Georgeta. Judecătoria Birlad 1. Aionitoaie Veronel 2. Bădescu Elenă 3. Chiosa Liviu 4. Cozmăncă
DECRET Nr. 244 din 1 iulie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114981_a_116310]
-
și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 84489 Burghausen, Burgstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sona, Str. Gării nr. 1, județul Albă. 51. Muller Marcela, născută la 22 august 1973 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Bocăn Măricel și Virginia, cu domiciliul actual în Germania, 74321 Bietigheim Bissingen, Wannenstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Vladimirescu, str. Octavian Goga nr. 14A, județul Arad. 52. Muller Wittek-Hatto, născut la 29 martie 1966 în localitatea Brașov, județul Brașov
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
este că am renunțat la discretul ciocănit în ușă cioc, cioc, cioc, de trei ori, înlocuindu-l cu energicul boc, boc, boc și iarăși boc, de patru ori, ca să se știe și să se înțeleagă de toți. Când s-a bocănit a patra oară, s-a și făcut guvern, în care, locul principal nu-l ocupă cel de-am zis, nu, rolul de vioara întâi revine NUP-istei lui Cocoș, căreia, pentru a-i tempera zelul pentru turism și construcții de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 51580 Reichsof Sinspert, Auchlerstr. 11, cu ultimul domiciliu din România în Teaca, județul Bistrița-Năsăud. 239. Fabritius Mihaela-Ana, născută la 15 februarie 1975 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Filipescu Ion și Bocăn Marină, cu domiciliul actual în Germania, 45131 Essen, Henri Dunantstr. 93, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Predeal, Str. Libertății nr. 40, județul Brașov. 240. Janz Cornelia, născută la 27 octombrie 1968 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 704 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135985_a_137314]
-
cu un eșec, în aparență, însă, deoarece va constitui premiza necesară pentru continuarea drumului. Împrumutând carul fratelui pentru a aduce lemne, „fără a dejuga boii, începe a tăia copacul, să cadă în car deodată. Trebi de-a lui Dănilă Prepeleac!... Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă diferența
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în aparență, însă, deoarece va constitui premiza necesară pentru continuarea drumului. Împrumutând carul fratelui pentru a aduce lemne, „fără a dejuga boii, începe a tăia copacul, să cadă în car deodată. Trebi de-a lui Dănilă Prepeleac!... Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă diferența între minciună și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
La câteva îndemnuri prezidențiale Nu mai bocăniți în el, Profitând că-i mititel: Premierul mi-e fidel! Nu vă mai luați de ea, Că ar fi așa... și-așa: Udrea mi-este o... fidea.
La c?teva ?ndemnuri preziden?iale by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84183_a_85508]
-
acces la mitră sau sceptru.) Încerc cu săculețul pentru chetă, dar din păcate mă simt ca un culegător de mere profesionist. Mai rămâne să repet pașii și distanțele. (Să denumesc pașii după apostoli? Epistola lui Pavel? Neamul lui Israel?). Saboții bocănesc, să pun preșuri? să merg desculț? Cea mai mare problemă: trasul clopotelor. Poate părea simplu la prima vedere. Totuși e de crezut că e greu "să simți ritmul", se pare că e nevoie de mult antrenament. Să mă obișnuiesc să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
îmbrânci, îndepărtând-o de pântecele lui, îi spuse să se întoarcă, îi porunci să îngenuncheze la altar, sub scheletica emblemă cruciformă a suferinței divine ce strălucea ca un os gol. Ea se răsuci pe călcâie, cum i se poruncise, auzi bocănit de copite pe podeaua de piatră, simți miros de fum și scoase un țipăt de încântare când pântecele lui păros îi acoperi fesele goale, într-o îmbrățișare strânsă, ca a unei mantii, iar cilindrul violent o străpunse adânc, împingând tot
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fum și scoase un țipăt de încântare când pântecele lui păros îi acoperi fesele goale, într-o îmbrățișare strânsă, ca a unei mantii, iar cilindrul violent o străpunse adânc, împingând tot mai puternic din spate..". "Mădular în formă de cazma", "bocănit de copite", "miros de fum"... Sofia visează că se împreunează cu diavolul. În vis, ea se dedă unei liturghii satanice, unui sabat blasfemator, unei profanări a lăcașului de cult. Toate dorințele, toate angoasele sale se învălmășesc în acest vis într-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unde dormi, nu-mi rămânea decât drumul întoarcerii. Dar sania pentru care venisem? Să fie în pod, să fie în șopron? Pe întuneric, bâjbâind, o găsesc în podul șopronului, o leg cu un capăt de frânghie luat de nu știu unde, mai bocănesc de câteva ori pe la geamuri și, cu regretul lucrului neisprăvit, apuc drumul pe întoarcere, de data asta pentru a scurta, renunț la șosea și o iau de-a dreptul printre vii. Încet, încet, printre nămeți și lac de apă din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
joacă feste. După asta, certitudinile i s-au mai înmuiat. Lasă că știi tu despre ce e vorba. Avea încredere în mine că o să deduc din discursul lui sibilinic cum stătuseră de fapt lucrurile. Apoi s-a apucat iarăși să bocăne în gresia aia furată de la școală. Am mai încercat să-l întreb ceva, dar, din cauza izbiturilor, nu m-a auzit. De fiecare dată când nu înțelegea ce-i spui, hăhăia aprobator și zicea ceva de genul „Păi, da!“. Ca și cum te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de mine reconvertit în cizmăria ortopedică, neoprotestant (penticostal? evanghelic? baptist? sau din toate câte puțin), gata să ajute cu voioșie netrucată pe oricine. Duce o existență apropiată de cea a Părinților din Pateric. Are o cameră de lucru minusculă, unde bocăne cât este ziua de lungă, croind pantofi pe măsura picioarelor cu defecte, dar și pingelind cu plăcere pantofii mai uzați, mai obosiți ai românilor de passage care fac apel la serviciile sale. Nu le-a luat niciodată nici un ban, are
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Mihai Rafaila I.Corneliu Romașcu I.Maria Silitra I. Margareta Tătaru I.Veronica Tofan M.Elena Vasilache I.Maria Clasa a XI-a U.2 Artene N.Emilia Bălan I.Marcel Bilan C.Teodor Blezneag C.Ana Blinda V.Elisabeta Bocăn A.loan Botez I.Gheorghe Brănici V.Eugenia Buznea I.Aurora Carauță V.Olga Cazacu I.Claudia Crăciun l.Iulia Dibu C.Vasile Enache Gh.Anica Gaița C.Elena Ganea S.Georgeta Idriceanu D.Elena Ilie N.Viorica Marcu M.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Gavril Elenă Goghie Gabriela Lazăr Mariana Luca Valeriu Macarie Cecilia Misunca Ioana Mitache Liliana Mocanu Vasile Moloșniuc Lucia Munteanu Constantin Negrea Liviu Romila Eugeniu Vlasici Cristin Voicu Haralambie Dima Viorel 1973·1974 Alexa Elenă Alexandrescu Georgeta Bălan Costel Bejan Lăură Bocăn Claudia Bolat Georgeta Cătana Sonia Calfa Marieta Cehan Vasile Chirilă Sebastian Chiron Florentina Ciobotaru Gheorghe Ciobotaru Valeriu Dahore Vasile Dima Mariana Dimir Marieta Dumitriu Costică Irimia Viorel Marcu Ioan Mardare Ioan Marian Mihai Matei Elenă Mistreanu Ortansa Murguleț Jean Nedu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ghe. Nadia Ungureanu V. Monica-Lenuța Ungureanu L. Viaceslav . Vălu M. Marian Darie I.Mariana Petronela Registru matricol, 230, vol.l; Costin Clit,op.cit.,p.247. Xll lstorie-Știinte Sociale Albei I.Loredan Adam N. Alexandru BârIădeanu C. Costel Brănici Vict. BogdanPetru Bocăn H. Alină Butnaru Vict. Cătălin Busuioc A. Cătălin Botnaru Sp. Ion Căpraru C. Costel Cărăușu V. MonaCristina Cristei Const. Claudi Mădălina Corozel A. Adrian Cozma Ghe. Maricela Dragan M. Irina Gârdea M. Livia Mihaela Ghiurțu N. Mihaela Macovei P. Dorin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ștefane... Și, hohotind în plâns, fuge pe ușa de taină... Ștefan oftează, o cuprinde pe Maria pe după umeri: Să mergem Maria... Să mergem... Pleacă împreună. Lumânările pâlpâie... Câinele urlă a pustiu... Pe ușa de taină, intră grăbit, gâfâind, mitropolitul Teoctist, bocănind cu cârja pontificală într-o mână, cu Sfântul Potir al Împărtășaniei, în cealaltă. Măria ta!! Măria ta!!! Te pomenești c-a plecat! Zărghitul!... O fi plecat!... Cum așa?! Nespălat de păcate?!... Tocmai el?... Păcătosul! Dumnezeule!!! Iadul îl mănâncă!... Măria ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
avut tăbliță și cei care nu au avut tăbliță. Este un fel de act de identitate. Pe tăblița mea se mai vede încă o frază din compunerea de altădată, o amintire... Scrisesem așa: "Noaptea, în Dorohoi, pe Strada Mare, umblă bocănind un cal". Bunul simț elementar Nimic mai "special" decât "bunul simț" de care dispui", eventual, unii inși. În DEX, dicționar al limpezirii și ezitărilor semantice, bunul simț este definit: "Capacitate bazată pe experiența cotidiană de a judeca, de a aprecia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ar fi obligat la dubla înregistrare a acestor forme. Variația liberă 2 între forma de prezent tare și forma de prezent slab privește mai ales verbe din fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]