216 matches
-
an, doi, trei, să se bucure de viață, de fetie - dansând, dansând...) - dar a fluierat-o el, la portiță, Într-o noapte? A fluierat-o. A ieșit mama, pe fereastră, desculță, Într-o mână cu pantofii, În cealaltă cu o boccea? A ieșit. Iar când tata i-a zis: «Am venit să te iau -suie!», ce-a făcut mama? A suit! Adevărat, nu pe Murg, nici pe țintat, nici pe Bălan, ci pe Adler... Și la mai urma urmelor, când noaptea-de-vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fata „fugită” poate ea face deosebirea dintre scuturăturile de pe spinarea unui cal (bălan, cu șaua verde) și cele pricinuite de cadrul bicicletei (cu șa cu arcuri - dar tot pentru flăcău, nu și pentru fată)? Cu atât mai puțin, cu cât bocceaua aceea nu conținea altceva decât o perniță brodată, specială de pus pe spinarea cadrului bicicletic - ca să n-o curme pe mireasă... și Încă: mama fetei „fugite”, nu numai că auzise ce se fluierase, șușotise, chicotise, dar și văzuse, de la fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că trag și ei, după cum li-i firea, drept În fața ochilor; ca să se ușureze de moniții, să nu fie Îngrelați, când s-or așterne pe fugă - rușinoasă, dar sănătoasă... Din curțile pe care le văd, dincolo de drum, ies femei și boccele, copii și găini-sub-braț. Ies În uliță, apoi intră În curtea noastră: pe la noi, prin grădină, se ajunge mai ușor la pădure, așa aud. - Să ne ținem laolaltă, doamnă, să ne fie mai ușor la greu..., o aud pe nevasta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
smucitură de mână care aproape mă pune În genunchi - nu-nțeleg ce tot are mama cu fata asta, Duda. Chiar dacă n-ar avea ceva cu gâțele Dudei, mama n-ar putea să mă ia În brațe: pe umăr poartă o boccea stânjenitoare, mereu alunecătoare; În aceeași mână cu umărul duce o altă boccea-legătură; apoi ne cam grăbim: pân-la poala codrului mai avem-avem, chiar dacă nu văd peste, cunosc locul, de parcă pe-aici mi-aș fi făcut veacul. Duduiturile de tun de sub sălcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
încotro se îndrepta și dacă acea întindere dezolată se sfârșea într-adevăr undeva. își amintea înspăimântat chinul setei și al durerii de nesuportat din fiecare mușchi prins de cârcei și se întreba de ce continuă să stea acolo, la umbră, cu bocceaua în mână, așteptând întoarcerea unui om, a unui asasin, care voia să-l ducă din nou spre nisipuri și terenuri pietroase. Și apăru dintr-o dată lângă el, ivit din neant, în tăcere, în ciuda celor patru cămile încărcate, ce-l urmau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
dar plin de nisip, iar veșmintele Îi sunt din lână ordinară și uzată. — Îmi pari atât de sigur de tine! Nu văd Înaintea mea decât un bărbat surghiunit, hăituit, ascunzându-se din casă În casă, având drept unică zestre această boccea și acest turban, iar tu Încerci să te măsori cu un imperiu care se Întinde de la Damasc la Herat! — Tu vorbești despre ceea ce este, eu vorbesc despre ceea ce va fi. În fața Imperiului Selgiucizilor se va ridica În curând Noua Propovăduire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
albe de praf ca niște cicatrici În locurile unde se săpaseră șanțuri și fuseseră Întărite avanposturile. Fumul de la focurile unde Începuseră să pregătească mîncarea se Înălța deasupra dealului. Pe toată lungimea pantei care ducea spre fermă zăceau pierderile ca niște boccele Împrăștiate. Tancul ardea printre copaci, scoțînd un fum negru și uleios. — E oribil, spuse fata. E pentru prima dată cînd văd așa ceva. E Îngrozitor. — Așa a fost mereu. — Și ție nu ți se pare groaznic? — Ba da, așa mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o beznă cvasi-totală. Bogdănelu'-Nebunu' chițăie ascuțit, ca un popândău speriat și-și zbiară refrenul: Dă și mie cinci lei! Din exterior, pocnesc două împușcături succesive. O clipă de liniște ... Apoi, către fereastră, vine pe o traiectorie balistică, boltită, o boccea, un obiect rotund, ca o minge de fotbal, care se zdrobește de geamul dublu extradur, cu un troznet de bostan necopt, mânjind sticla cu o pată sângerie, întinsă, în vreme ce alunecă în jos, până sub streașină: Capul, retezat de sub grumaji, al
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
treburile oamenilor. ― Ne-om descurca noi, n-ai grijă matale, spuse Găliganu. Oamenii cu oamenii, boierii cu boierii. Tălică du-te la oraș, că acolo-s boierii și-i locul matale! Întâi ceruseră să plece pe jos numai cu o boccea cât poate duce în spinare. În cele din urmă i-au permis să meargă cu trăsura și să ia ce poate duce în trăsură. Stând atâta timp în răcoarea dimineții cu capul gol, colonelul începu să strănute: ― Na, că m-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asta ? - Dacă ! Deshăimurat/ă : îmbrăcat/ă neglijent Fleorțoțină, foarfă : prostituată Forfoană : persoană care vorbește mult Frandelică : flagrant delict Golopelniță : prost îmbrăcată Hantiță : femeie mare și proastă Hendiri bendiri : limbă străină, de neînțeles Mangoliță : femeie grasă Marfuză : fată îmbrăcată fistichiu Mastofîlcă : boccea Mazdroană : fată bătrînă, femeie nesuferită Măgliseală : lingușire Neap : gol-pușcă Nevăcuit : care nu a avut relații sexuale Paciaură : femeie scîrboasă, otreapă de femeie Pantaură : femeie rea și dușmănoasă Papelcă : fată bine îmbrăcată și plăcută Priștipeală : economie, agoniseală ; a priștipi : a acumula
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și îmbătrânise, le scosese din casele lor, de unde-avea niște palate, ajunsese de sta și pân pivnițe, și pân poduri, vai de capu lor ajunsese. Era una de fusese ditamai prințesa, ș-acu spăla rufe într-un garaj, uite-așa boccele de rufe spăla, adunate, ea știe de unde le aduna. Și mai avea și trei copii, stătea și-ăia printre picioarele ei, și ea dă-i și dă-i, le turuia franțuzește, nemțește. Și, dup-un timp, așa se-nvățase, de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei, că luase obiceiul să strângă de pân casă tot ce găsea : bucățele de pâine, și petice, și hârtiuțe, și dopuri de sticle, și scobitori... Ce nici nu ți-ar fi trecut pân cap, ea aduna și strângea într-o boccea, își făcuse, așa, o bocceluță și o pitea. Ea știa unde-o pitea, de nu o mai găsea ăilanți, să-i dea de urmă. Vezi că tot mai ținea ea minte ceva, dacă își mai aducea aminte de bocceluță. — Sunt
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a ramolit și de necaz c-a ajuns la mâna lu gineri-su. C-altfel ce să fi fost în mintea ei, de aduna tot ce găsea pân casă : petice, scobitori, dopuri, oase de la mâncare ? Le strângea așa, făcea o boccea și-o pitea, să plece cu ea în lume... Oricât se ramolise, tot știa c-ajunsese la mâna lu gineri-su și știa că de la unu ca el n-ai la ce să te aștepți, decât numa la rele. E-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
podea pălăria și pardesiul lui Greg Osmore. Le înșfăcă și se holbă ca un dement la ele. Apoi le făcu ghem și se năpusti la ușă. Tom se feri prompt din calea lui. George ieși pe palier, aruncă pe jos bocceaua de haine și îi dădu un picior, proiectând-o pe scări. Se întoarse în cameră și se îndreptă spre Diane, ignorându-l pe Tom. Îi spuse: — Stai jos! Așază-te acolo! Îi indică un scaun de la perete, lângă pian. Diane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai veche sau mai nouă până în ziua în care înțeleg, în sfârșit înțeleg că marii mutilați ai războaie lor, ai refugiilor au fost în primul rând femeile și deasupra lor mamele, scuturi vii ale existenței și veșnicirii prin copii, esențialele boccele de speranță ale peregrinărilor deloc victorioase. Și abia acum, în momentul când ar trebui să încep cu adevărat să scriu rând cu rând și pătimire cu pătimire Vieți între două refugii, abia acum simt apăsarea obligației de a încheia din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
suflet miezos și puhav ca pâinea moale, dar avea și micile ei manii inofensive: un ghem de lână pe care nu-1 suferea să i-1 deșire nimeni; cabinetul medical ce sticlea și unde nu vrea să se amestece nimeni; 0 boccea unde aduna resturi și era bănuitoare când îi lipsea un șiret sau o panglică și, mai ales, șifonierul unde nu umbla decât ea. Sia umbla acum vraiște prin camera de consultație, răvășise bocceaua, și de aci pornise mari conflicte cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu vrea să se amestece nimeni; 0 boccea unde aduna resturi și era bănuitoare când îi lipsea un șiret sau o panglică și, mai ales, șifonierul unde nu umbla decât ea. Sia umbla acum vraiște prin camera de consultație, răvășise bocceaua, și de aci pornise mari conflicte cu Lina. Nu se purta mai bine însă nici cu doctorul Rim; uși trântite, nici o vorbă de omenie, nici o îngrijire prețioasei sănătăți, de când lipsa lui Lică îi da toane. Doctorul Rim, suferitor, cânta înainte
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și găsise toată lumea consolată. Era decepționată. Deși răutatea Linei era opera celorlalți, Nory nu concepea victima decât înfrîntă. Atitudinile celui care are dreptate sunt totdeauna anevoioase și uneori chiar antipatice. Chiar pe Mini acea simplă expulzare ca la mahala, cu bocceaua peste gard, o decepționa. Stratagema de vodevil nu era conformă cu spaimele ei tragice. Lucrurile se petrecuse întocmai cum povestise Nory. într-o zi, pe când Rim era la curs, Lina adusese o birjă, care să ia pe Sia ca din partea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sia nu făcuse scandal. Fie și cu astfel de mijloace, primea să se (ducă la Lică. Rim la întoarcere nu întrebase nimic și Lina nu-i spusese nimic. . . . Sia cunoscuse nu rușinea de a fi aruncată în stradă cu o boccea, cunoscuse calvarul unei vizite la locuința lui Lică. - Domnul și doamna prințesă, spusese un fel de picolo cu fes, sunt în străinătate. Sia crezuse că-i vorbește de altcineva și se dusese printr-un fund de curte la o bucătărie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-1- În urmă, întuneric și scrâșnet de dinți- iadul ieșirii din minți; în față visuri cuminți - speranțele mele fierbinți; în suflet, cerul cu sfinți și rugăciunile pentru părinți, pentru frați, și-nainte de toate, pentru surorile mele asasinate. -2- Cu bocceaua la subsioară fac primul pas pe poartă, afară; ochii încep să mă doară și merg într-o doară cu inima împuținată într-o țară înstrăinată; vreme durută, spre o localitate necunoscută... -3- Pe trotuare, tăcere, soare, pe-alocurea șoapte; Aiud
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în zare, foarte bine: oare trenul vieții sau al morții vine? Compar sosirea acasă a lui Savel cu a mea de după a doua detenție când, tăica ieșindu-mi în cale în ogradă, nu a recunoscut scheleticul care venea cu bocceaua subsioară. Am fost recunoscut abia când l-am îmbrățișat; în camera cu focul arzând în divan-sobă și pe laița de lângă ea, mama recitea Baltagul lui Sadoveanu...și focul ardea ca-n poezia lui Coșbuc... Gheorghiță Savel, ajuns acasă, n-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ne-am întristat Și cu groaz - am cuvîntat: - Rămâi, mamă, sănătoasă Că noi ne ducem de-a casă, Zici că n-ai fost bucuroasă Să ne vezi sara prin casă. Frunzuliță de negară S-o pornit mama pin țară Cu bocceaua subsuoară Să ne strângă grămăgioară, Să ne dee la o școală. Noi atunci om învăța carte Când o crește grîu-n casă Ș-a bate cu spicu-n masă, Și a crește orzu-n tindă Ș-a bate cu spicu-n grindă. 210 {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
întărit porțile cu drugi de lemn. Creștinii erau convinși că făceau asta nu ca să se protejeze pe ei, ci bogățiile pe care le ascundeau. Pe drum ne-am întâlnit cu un bărbat zbârcit la față, cocoșat sub greutatea a două boccele groase și grele. Pe cap purta pălăria evreilor, asemănătoare cu boneta conică romană, dar mai lungă și țuguiată ca un corn. I-am zis: - Shalom, prietene. Îl căutăm pe rabinul Hiyya. Ne arăți și nouă care e casa? S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cântă ea puțin cam tare, căci toți pasagerii se Întoarseră. „Some of us are really born to die.“ Emma Încercă să deschidă fereastra, dar era blocată. Reuși doar să vadă un lung șir de mașini și camioane paralizate pe strada Boccea. Autobuzul Înainta cu o lentoare descurajantă. În douăzeci de minute, abia trecuseră de două semafoare. Tot acest timp pierdut. Viața care trece astfel - un șir fără legătură de momente care nu Înseamnă nimic. Dar imediat ce avea să facă rost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Sant’Agostino. Antonio aproape fu nevoit să alerge În Încercarea de a se ține pe urmele lui, pe când urca grăbit scările albe și abrupte. La intrare era Întinsă pe jos o refugiată, care le Împiedica accesul cu picioarele și cu bocceaua ei murdară În care dormita o creatură rahitică și căcăcioasă - copilul ei, sau poate nu. O fată cu ochii migdalați și cu părul lung și negru. SUNT SĂRACĂ DIN SARAJEVO AM CINCI COPII NU AM MUNCĂ AJUTAȚIMĂ. Elio Îi puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]