989 matches
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lui Eminescu Lanțuri de iubire Te-mbăiezi în noapte, în arginți cerești Și săruți prin stele noaptea-nrourată Te-nconjuri cu lanțuri grele, îngerești Și-mi botezi iubirea, ziua-i mai bogată Mai tresare râul - Eminescu, bocetul lunar Scriu pe cer poemu-i în veșmânt de țară Iubirea mi-e sunet, moartea-i în zadar Ziua e topită eminescian și ne împresoară. Elisabeta IOSIF Ianuarie, 2015 Referință Bibliografică: LUI EMINESCU / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LUI EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1421253328.html [Corola-blog/BlogPost/382033_a_383362]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SE-APROPIE DE CERURI, IADUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu viscerele smulse urlă Pădurea, sub topoare ciunte, Rămâne surd pleșuvul munte La bocetul de bronz din turlă. Cu lacrimi reci, de rouă, plânge Sub rumegușuri înecate. Din pantele despovărate, Doar disperarea se mai scurge. S-a răzlețit și vântu'n zare! Nu mai aude triluri, freamăt, Gerul din cioturi stoarce geamăt, Duse-s
SE-APROPIE DE CERURI, IADUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1467123663.html [Corola-blog/BlogPost/378894_a_380223]
-
pământ/ om și fire zăceau sub cnut./ Întreaga viață a pornit de s-a rugat/ Cu inima spre cer!// Într-un târziu, trecuseră atâția ani.../ Atâția morți au îngropat,/ Au ars, au aruncat în gropi comune!/ Le-au rămas doar bocete și lacrimi/ Celor ce-au rămas...// Dar, într-o bună zi,/ Copiii s-au ridicat!/ În amintirea celui de la Bethleem,/ Cu pieptul gol, cu pasul rar,/ Cu crucea-n gând/ Vroiau să scape țara de beslem...// Blestemul s-a fărâmițat
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al ei, extazul și frâul lui, silueta speranței și piatra de moară din spatele ei, aburul visului și zidul de piatră al realității...! În cântecele Elisabetei Turcu e viața în act, fericirea în aspirație, desnădejdea
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
Iar strigătul străpunge a mea închipuire Dorind printr-un refren să credă că-i iubire. Vibrând tot simt în gânduri atâtea pătimiri Secretele dospesc si alte zvârcoliri. Iar umbra se agață mereu de o-ntrebare Sun eu, sunt gând, sunt bocet, dor risipit pe mare. Sau am uitat adesea că muzica din gânduri Poate sa fie pată, o prelungire-n rânduri Iar... acel ,,andante” din omul linistit De fapt este genune, iubind am tot iubit. Referință Bibliografică: Iubind, am tot iubit
IUBIND, AM TOT IUBIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Iubind_am_tot_iubit_petru_jipa_1348639928.html [Corola-blog/BlogPost/343607_a_344936]
-
Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte cu frunte Între frați de-aceeași țară! Hai să dăm sânge cu sânge Toți românii, să nu piară Limba noastră care plânge Ca un bocet pentru țară! Hai să dăm mână cu mână De țărână milenară De la Dacia străbună, Maica noastră sfântă țară! Referință Bibliografică: Hai să dăm / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 805, Anul III, 15 martie 2013. Drepturi de Autor
HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Hai_sa_dam_romeo_tarhon_1363351403.html [Corola-blog/BlogPost/345264_a_346593]
-
Autorului AM SĂ-ȚI TORN DUREREA MEA De năuc-am să te caut Pe sub nopțile pustii, Să îți torn în sânge-amarul Așteptărilor târzii. Și cu plânsul meu în hohot Să te umplu tremurat, Să colind năucă-n tine Într-un bocet ne-ncetat. Să te fac să-mi guști durerea Freamătului trist din glas, Să îți storc din nepăsare O privire și un glas. Cu privirea mea în lacrimi Să te-acopăr și sub ea, Vreau în suflet să îți pun Și
AM SĂ-ȚI TORN DUREREA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1475055557.html [Corola-blog/BlogPost/384368_a_385697]
-
numesc: Berthold Aberman, din Galați, azi în Israel, redactor la ziarul din Nayaret Ilit Perspectiva (În apropierea străzii Avrig, unde locuiau în acei ani ... ), Cornelia Păun, scriitoare publicată în Franța, USA, Malaezia, Australia etc.(Un șuierat prelung, sfâșietor, ca un bocet disperat pătrunde adânc sufletele celor aflați pe aripile bulevardului din centrul Bucureștiului ... ), Dumitru K. Negoiță, din Rușavățu-Viperești- Buzău, cu o biografie de lucrător în diverse meserii, inclusiv de arbitru de fotbal, cu multiple pasiuni de colecționar (Am descoperit prin zona
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii, Brucan bîjbîie, Bogdan Baltazar bănuiește, barem Băsescu beștelește, boborul blastămă, beție, barbarie, biznis, bunăstare, baligi, beneficii, balamuc, bairam. Bazar, bădie! Buticarul: Bre, basarabeanco, bagă
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
era, încă de pe vremea când se afla numai în rândurile boierilor, și stăpânul satului și moșiei Hurezului, sat ale cărui începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de poziția geografică a acestei moșii încă de când a cumpărat-o (29 decembrie 1684), Brâncoveanu a voit, așa cum arăta N. Iorga în lucrarea „Istoria Bisericii românești
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
suferința profundă și sărăcia acestui neam mereu prigonit și pentru rarele și efemerele lui bucurii, pentru Mariile Olteniei și Floricile Bihorului, pentru izvoarele, brazii, mistreții, urșii și cerbii carpatini, pentru Noica filosoful și Noica monahul, pentru cântecele de nuntă și bocetele de înmormântare, pentru Bulă, Nastratin Hogea și Hagi Tudose, pentru Ciocârlia, Rapsodia românească și Balada lui Ciprian Porumbescu, pentru primăverile înmugurite ale Apusenilor, pentru Psaltire, Ceaslov și Acatistier, pentru Nicolae Furdui Iancu, Iancu de Hunedoara și Ecaterina Teodoroiu, pentru Sihăstria
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
rămaseră încremeniți și, duși cu gândul la ce-i așteaptă, începură să se închine. Femeile, deznădăjduite și îngrijorate de neprevăzut, gândindu-se la „ce se vor face singure cu copiii!”, se puseră pe plâns. Era o zi tristă, ca un bocet nesfârșit ce se întrecea cu dangătul clopotelor. Tăcut, cu imaginile de atunci în minte, Petrică socoti din cap: „Aveam nouă ani și terminasem cu premiul întâi clasa doua la școala primară.” Își mai aduse aminte de reacția celor din casă
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496027265.html [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
din junglă, ce sfâșie-o gazelă, Din trupul meu de lut, vegheat de-o imortelă. Și am pornit la drum, urcată-n Carul Mare Dorind s-ajung la stele, să îmi găsesc scăpare Din brațele-nghețate dar dulci ale-amintirii, Din bocet nerostit, din strigătul iubirii. Am dat în drumul meu întâi peste luceafăr Și m-am topit de dragu-i văzând că încă-i teafăr Și-mi murmură cu jale și cu un zâmbet trist Că va mai sta pe-acolo, cât
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1475602073.html [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
într-o familie cu opt copii, ce se zbate cu felurite greutăți, Titina Nica Țene s-a confruntat cu toate problemele ce-au întunecat parcursul existențial al generației din care face parte. Însă de nicăieri nu răzbate vreun zvon de bocet, ori vreo notă frizând autocompătimirea. Dimpotrivă, rememorarea traduce înțelepciunea îngemănată cu mirarea copilărească, maturitatea deplină împletită cu ironia subtilă, astfel că evocarea primilor ani pe care i-a trăit curge firesc, consemnând, ca într-o poveste destinată copiilor, fapte și
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Exercitii_de_recuperarea_inoc_al_florin_tene_1364902867.html [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască o nouă poveste, despre brânzoaice și zâna acestora și când continuarea nu era pe placul meu, plânsetele și bocetele mele de prunc răsfățat, o întrerupeau. Iar dânsa, „buna-bunelor”, mă întreba cu smerenie: „Dar cum a fost? Spune tu mai departe și iart-o pe bunica, e bătrână, pesemne că a uitat!" Și continuam eu cu zâne supărate, zmei păzitori ai
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_marin_taina_scrisului_ligya_diaconescu_marin_1345728381.html [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
întotdeauna cu dragoste și interes din partea publicului; ele sunt apreciate și aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
legătura plânsetului cu Scriptura este foarte naturală. Ca om al lui Dumnezeu, poetul deschide cartea lui Dumnezeu ca să își evalueze destinul său. Cercetează unul câte unul modelele sfintei cărți. Rezultatul comparației este de fiecare dată groaznic și cauză a noilor bocete. A imitat toate faptele rele ale tuturor personajelor istoriei sfinte, însă nu și faptele cele bune ale sfinților. Nu îi rămâne decât pocăința, zdrobirea și refugiul în mila lui Dumnezeu. Și aici deschide perspectiva optimistă a poetului. A găsit pocăința
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_canonul_cel_mare_al_sfantului_andrei_criteanul.html [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
Din al vorbei spic pe pai, Vers de liră mai mieroasă În al slovei dor și vai, Nu-i văpaie mai focoasă Sub copitele de cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă Plânsă-n bocete de nai, Lacrimă mai cuvioasă Pe al doinei noastre plai Și nu-i jale mai sfioasă În nefericitul trai Al românului ce lasă Limbă, datini, colț de rai... Și-i ca zimții de la coasă Când separă scai de scai Și
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Nu_e_limba_mai_frumoasa_romeo_tarhon_1376832017.html [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]
-
S-a-nălțat împins cu valul. Din străfunduri, o furtună A ieșit împrăștiind, Ochii soarelui în lacrimi, Apa brusc neliniștind. Valsul valului mai negru Decât iadul cu păcate, Și-a pus doliu pentru toate Sufletele-n mare moarte. Și cu clocotul din bocet Jalea-ndoliase zarea, Pleoape mici stinseră ochii, Doru-mi înecase marea. Totu-i negru azi pe mare. Ochii soarele și-a luat. Doar pe-al mării negru vals, Doru-mi urlă-nflăcarăt. Referință Bibliografică: APA MARII / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1476265712.html [Corola-blog/BlogPost/368727_a_370056]
-
te cuprind...„ , în expresia dialogată „ - Hai, să valsăm iubito, hohotind” ce ar putea sugera sentimentul de bucurie față de eliberarea de sumbru, de scăparea de „funerar”, o teamă față de un eventual sfârșit, dar și un sentiment de nostalgie „După al toamnei bocet mortuar”. Toamna pentru Bacovia însemna sfârșitul și începutul unei dureri atât fizice, cât și spirituale. Era anotimpul viziunilor, al „descompunerii materiei” și a eliberării ideilor: „În noaptea asta-n care am devenit năuc. / Oh, plouă, și tu gemi cu plâns
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
simplă, neînvățată cu spectacolele de teatru, s-a oprit în fața lor: - Vezi că nu ești singură pe lume, Ioana, fata mamii? Uite ce milă-i este mătușii tale de tine! - Mă duce la cămin, tanti Anghelina, izbucni Ioana într-un bocet gros, răscolitor. Mâine plec din sat. Milica rămase stană de piatră un timp. Nu se aștepta ca prostuța asta de nepoată să o demaște în fața tuturor. Maria ieși în față din mijlocul grupului, să o înfrunte pe Milica. - Nu am
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_stan_1403543018.html [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
de flori, mă alintam și-mi plăcea cum îmi suna vocea. Ușurel, ușurel... am început să conștientizez ce mare valoare are creația populară în existența unui popor, fiindcă țăranul român, în permanență, și-a cântat dorul, dragostea, bucuria, tristețea prin bocet, doine de cătănie, de înstrăinare, de dor și alean, iar baladele care povestesc întâmplările din viața eroilor noștri care se duceau să lupte cu dușmanul pentru apărarea și păstrarea plaiului strămoșesc, cât și revolta omului nevoiaș față de asupritori (răscoale, creșterea
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
șchiopăta într-o Transfigurare inaccesibilă oricărei forme de viață, iar transcendența oricărui fior al devenirii cădea umbra unei metamorfoze imposibile. Acum privesc cum au rămas satele goale ca niște ruine, care amintesc de măreția unor cetăți... cu urmele lui Decebal. Bocetele umbrelor înalță fantome de scâncete oprite în ochii șobolanilor. Din când în când mimica unei poezii mai arcuiește câte un curcubeu într-un entuziasm disimulator, apropiind azurul de pământ aceeași iluzie, aducând-mi ispita atingerii... Degetele-mi tremură. Firele de
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_transcendentala.html [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
ținut-o așa o vreme, într-o hărmălaie și frică de nedescris, și, parcă timpul se dilatase, apoi s-a oprit. A răsuflat ușurat deși tâmplele și inima încă îi zvâcneau. După un răgaz de liniște s-a auzit un bocet, așa, cum ar plânge vântul prin hornuri: - Liiisandruuu! Liiisandruuu! Deschide-mi și o să-ți fiu soață smerită! O să-ți dăruiesc prunci, Lisandreee! Cuvântul ”prunci” l-a scos din minți. A căzut în genunchi și cuțitul i-a scăpat. Și-a
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Balta_miresei_mihaela_suciu_1353948475.html [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte cu frunte Între frați de-aceeași țară! Hai să dăm sânge cu sânge Toți românii, să nu piară Limba noastră care plânge Ca un bocet pentru țară! Hai să dăm mână cu mână De țărână milenară De la Dacia străbună, Maica noastră sfântă țară! Referință Bibliografică: Hai să dăm... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 624, Anul II, 15 septembrie 2012. Drepturi de Autor
HAI SĂ DĂM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Hai_sa_dam_romeo_tarhon_1347703012.html [Corola-blog/BlogPost/343907_a_345236]