499 matches
-
Nana ca moșieri sau în Ardeal ca minoritari etnici. Fabricile și marile magazine comerciale alături de fermieri sunt singurele creatoare de locuri de muncă respectiv de bunăstare a locuitorilor. Aici apare o dificultate socială. Omul de rând nu poate deosebi un bogătaș corupt care obține de haram bani mulți care pe haram se duc, de fermierii industriașii și comercianții bogați care au investit toată averea lor în clădiri și utilaje spre a crea mii de locuri de muncă. Aceștia și numai aceștia
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
aminti în ultimul moment de cealaltă pereche zicând: - Aș dori să mai stăm câteva minute de vorbă. Dar nu vă iau cu mine. Suntem beți de fericire și abia așteptăm zborul spre împlinirea ei. Aveți ocazia să vizitați cocioaba unui bogătaș. Vă stă tot parterul la dispoziție. Babacii își au apartamentul la etaj. Ionel, fluturând cheile mașinii se oferi: „Poți folosi mașina” la care Miranda aruncă „Unde te crezi?” apoi dispărură și se auzi un puternic motor zbârnâind. Au vizitat apoi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
la tablouri, la pânze, la vopsele dintre cele bune și la alte cele necesare îndeletnicirii de pictor. Fratele cel mare îl înțelegea pe cel mai mic, și făcea mai toate treburile din jurul gospodăriei. Ba mai lucra și cu ziua pe la bogătașii din sat, pentru ceva bănișori, ajutându-și fratele să-și cumpere cele necesare pentru pictat tablouri. Numele tânărului pictor tânăr era Nerun, așa a fost botezat când s-a născut. Acesta nu irosea în van ocaziile vieții, așa că, pe zi
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
se mai uita în urma sa, să mai vadă odată picturile acelea dar și pe tânărul chipeș și priceput care le-a făcut. Îi plăcu nespus de mult de el. Frumoasa fată se numea Mona și era unica nepoată a unui bogătaș care avea o moșie mare la marginea satului. Era renumit pentru casele sale bogate, pentru turmele nenumărate de animale și pentru caleașca sa arătoasă. Se zicea că avea mulți bani, de nu le mai știa numărul. Dar, de! Așa cum se
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
Și așa am pierdut timp destul vorbind degeaba! Nerun se supără tare mult auzind asemenea vorbe spuse cu atâta răutate. O mai privi odată, lung și cu mult drag, pe Mona, care se uita disperată în urma lui, și părăsi casa bogătașului. Pus într-o asemenea situație imposibilă, Nerun se întristă nespus de mult. Ajunsese acasă epuizat, se așeză în fața oglinzii și începu să mediteze. Se tot gândi ce ar putea să facă în zilele următoare ca să câștige mult bănet, să-l
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
populația prin bani și birocrație. Nu mai există eroi, nu mai există oameni cu merite, nu mai există oameni buni sau răi. Absolut toți luptă pentru un os, unii mai isteți pentru o roată de cașcaval. Lumea este condusă de bogătași, prin marionete instituite drept lideri politici. O deformare crasă a naturii, cu voia și acceptul lui Dumnezeu cel reprezentat de cler. Cred că adevărații urmași direcți ai lui Adam, neinfectați de racilele civilizației, oameni apropiați de natură și totalitatea vietăților
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
libertate azi la noi, Fabula cu pile Și-s fete multe la Stambul Discută două broaște: -Pe tine cine te cunoaște, Tu, cititorule credul Ai un iaz doar al tău, drăgălaș, Bătut de vânturi și de ploi Ca Snagovul pentru bogătaș Constați că timpu-i un recul, Ai cumva pile la Domnul Broscoi, Ce ne pocnește.. Scurt pe doi!! Mai marele de Sectorul Doi? Sau ai un nufăr care te susține, E libertate azi la noi. Căci, dacă n-ai, nu te
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
nu-mi pasă, în gunoaie știu că sunt acasă, iar prieteni n-am, decât un câine. Că sunt gonit, mereu, la colț de stradă, m-am învățat și-acesta-i țelul meu: să prind de mi se-azvârle câte-un leu când bogătașii ies la o paradă. Cu mine se mândrește statul că-s patruped și nu mă-ndrept de șale și doarme liniștit, pe perna moale, când eu, în patru labe, latru! Referință Bibliografică: Sunt un bastard... George Safir : Confluențe Literare, ISSN
SUNT UN BASTARD... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366651_a_367980]
-
să mai guști cupa cu mătrăgună, Ce zilnic ți-o oferă gloate de buni amici Ce sunt bine plătite de sfinții venetici. Continuă cu versul, schimbă-ți însă Fecioara Ce-arată ca o babă când ție-ți arde țara Căci bogătașii lumii cu armele în dinți Doresc în România doar sclavi fără părinți! Când buciumul pe dealuri cheamă la libertate De sacrificiul nostru nu te-ndoi, fârtate, Ne-om strânge împreună și vom găsi voinicii Să-ngenunchem tâlharii, și cu ei
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
ieși din anonimat? - Credeți că scriitorii trebuie să „ignore” politică? - Este posibilă o grupare a celor care scriu într-un partid al poeților? - Este posibil, ca în acest fel, să putem avea acces la anumite fonduri care se împart între „bogătași”, definitiv „certați” cu arta, cultura în general?! ( sunt doar câteva sugestii...) D-voastră veți face „confesiunea” ce va rămâne mărturie peste timp!!! Succes! Valentina Becart p.s. amănunte pe e-mail: valentinabecart@gmail.com. Referință Bibliografica: Anunț! Dincolo de cuvânt (confesiunea poetului, prozatorului
ANUNŢ! DINCOLO DE CUVÂNT (CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366775_a_368104]
-
a evaporat așa cum fac ielele când te vizitează noaptea, după ce-ți ia o mână sau un picior. Poate nu vrea, se gândește el în visul lui, să se mai mărite cu mine! Sau poate s-a dus la acel bogătaș cu care voia s-o mărite maică-sa... Visul devenise din ce în ce mai incoerent, iar planuri schimbate, iar decoruri care cad ca-ntr-o mare scenă, fundal de cortină roșie de catifea, el era la școală și spunea o poezie la finele
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
în urma lor. ”Pentru ce? Pentru că mă făcuse să urc pe colinele pasiunii. Nu. Nu am nimic de iertat.” Dar totuși, în mintea ei, de fapt într-o părticică din mintea ei rămasă trează, se lăuda că-l făcuse pe acest bogătaș să-și ceară iertare de la o paria ca ea. Sărutul lui Mihai fusese primul din viața ei. Atunci descoperise sărutul. Atunci află care era gustul sărutului lui. Simțise puterea unui astfel de act, efectele lui asupra întregii ei ființe. Era
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Lucian Popescu subliniază faptul că „Părintele vorbea cu aceeași deferență cu oricine, fiind cu asta câteodată pricină de poticnire. Îi era la fel de drag să zică vorba bună țigăncii din parcarea Mănăstirii Voroneț, sau politicianului de cel mai înalt rang, sau bogătașului care nu își ținuse făgăduiala, sau celui ce și-o ținuse, sau ierarhului, sau duhovnicului închis de comuniști mai mult ca el, sau intelectualului dezamăgit în sinea lui că dialogului i se refuzau posibilele subtilități, sau deghizatului securist înmuiat ori
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
schimbărilor de care se tem conservatorii sunt de mică importanță. Astfel este cunoscută o adolescentă analfabetă, servitoare la un boier rus, inventatoare a tăvii de cărat vesela. Această tavă s-a răspândit în 10 ani în toată Europa, dar conservatorii bogătași ruși au respins-o neadmițând să învețe de la o simplă servitoare. Penița, simpla peniță de oțel pe care bunicii o foloseau la scris în perioada lor de școlarizare, a pătruns în masă foarte greu, în sute și sute de ani
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
noștri? Mă îndoiesc că au cartea necesară necumpărată ca doctorat. Liderii, înscriși în tipare mai vechi, își iubesc țara, chiar dacă 80% din timp își promovează „schimbările” și prin străinătăți. Rămân totuși o binefacere deoarece nu au bani de înstrăinat. Dar bogătașii, îmbogățiți „legal” peste noapte, își iau sacul de bani în spate și se duc unde văd cu ochii ca nu cumva să rămână în urma lor vre-un loc de muncă, așa de prăsilă. Mai rău ca politicienii. De asta pentru
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
palatul parlamentar al Romei acelor timpuri) fel de fel de matrapazlâcuri mai ceva ca Ponta și pretenarul din Mehedinți (nu-i candidat ca să-I pronunț numele. I-am pus însă majusculă la pronume. Merită oare?). Lucullus nu era un sărman bogătaș ca Vântu. Avea moșii pe lângă care Nana este un fleac cu toată vâlva stârnită. Așa era pe vremuri. Primeai, ca avocații de astăzi, cotă parte din prada de război și aceea care nu se putea „restitui” în natură era compensată
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
da drumul pe toboganul somnului Până aproape de moarte, Cu siguranța Că vom mai fi în stare să ne naștem Din nou?” Iată ce spune contemporanul nostru, scriitorul Andrei Pleșu, legat de adaptare: „Într-o poveste orientală, se vorbește despre un bogătaș avar, care a fost pedepsit să nu mai poată scăpa niciodată de încălțările sale rupte, pentru că nu le-a aruncat la timp. Trebuie să ne schimbăm, la timp, încălțările, să nu ne atașăm, cu încăpățânare, de ceea ce, uneori, pare proprietatea
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
cu misoginism, femeile din România mai caută încă soți cu bani și putere, femeile din România stau încă la coadă pentru drepturi egale cu bărbații în politică sau în afaceri. Sau în presă, unde bărbații fac legea, patronii sunt bărbați, bogătașii sunt bărbați... - Ce face exact, redactorul-șef al unei reviste pentru femei? - La revista mea, redactorul-șef face de toate. Scrie, corectează, are întâlniri, face interviuri, face planuri, face afaceri de presă, face PR, face publicitate. Dar asta pentru că suntem
INTERVIU CU ALICE NASTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350814_a_352143]
-
Lucian Popescu subliniază faptul că „Părintele vorbea cu aceeași deferență cu oricine, fiind cu asta câteodată pricină de poticnire. Îi era la fel de drag să zică vorba bună țigăncii din parcarea Mănăstirii Voroneț, sau politicianului de cel mai înalt rang, sau bogătașului care nu își ținuse făgăduiala, sau celui ce și-o ținuse, sau ierarhului, sau duhovnicului închis de comuniști mai mult ca el, sau intelectualului dezamăgit în sinea lui că dialogului i se refuzau posibilele subtilități, sau deghizatului securist înmuiat ori
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
Sfântul Ioan Hrisostom nu încetează să-i pună în gardă pe creștini de fiecare dată când fac milostenie, s-a put scrie: „Revine atât de des la acest pericol încât se poate recunoaște una dintre slăbiciunile cele mai frecvente ale bogătașilor acelei epoci” . În această privință, nu e dezinteresată constatarea că însăși diaconița Olimpiada a recunoscut că a cedat acestei ispite: „I-am cerut de mult timp lui Dumnezeu să fiu păzită de slava deșartă care atrage practica milosteniei” . Pentru că este
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Lucian Popescu subliniază faptul că „Părintele vorbea cu aceeași deferență cu oricine, fiind cu asta câteodată pricină de poticnire. Îi era la fel de drag să zică vorba bună țigăncii din parcarea Mănăstirii Voroneț, sau politicianului de cel mai înalt rang, sau bogătașului care nu își ținuse făgăduiala, sau celui ce și-o ținuse, sau ierarhului, sau duhovnicului închis de comuniști mai mult ca el, sau intelectualului dezamăgit în sinea lui că dialogului i se refuzau posibilele subtilități, sau deghizatului securist înmuiat ori
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
sunt săraci, dar sănătoși - și una o ușurează pe cealaltă. Lazăr însă era și sărac și bolnav, în cel mai înalt grad. Era total părăsit, de toți, o părăsire cu atât mai amară, cu cât zăcea la poarta unui mare bogătaș, lângă acei bețivi și îmbuibați care chefuiau în toate zilele. Noi, de obicei, simțim parcă mai mare nenorocirea noastră, atunci când avem în fața ochilor norocirea altora. Cât de greu i-o fi fost lui Lazăr, să vadă pe toți chefuind și
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
cu misoginism, femeile din România mai caută încă soți cu bani și putere, femeile din România stau încă la coadă pentru drepturi egale cu bărbații în politică sau în afaceri. Sau în presă, unde bărbații fac legea, patronii sunt bărbați, bogătașii sunt bărbați... - Ce face exact, redactorul-șef al unei reviste pentru femei? - La revista mea, redactorul-șef face de toate. Scrie, corectează, are întâlniri, face interviuri, face planuri, face afaceri de presă, face PR, face publicitate. Dar asta pentru că suntem
DE VORBĂ CU ALICE NĂSTASE, REDACTOR-ŞEF LA REVISTA „TANGO”, DESPRE CUM ESTE SĂ ÎNCEPI ŞI SĂ CONDUCI O PUBLICAŢIE PENTRU FEMEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355797_a_357126]
-
așa zisul venit ordinar, iar restul provenea din cota de amenzi școlare aplicate pentru abandon școlar ori proastă frecvență, într-o mai mică măsură din serbări școlare, donații din partea Obștei moșnenilor rucăreni, subscripții ale comitetului școlar județean, donații de la diverși bogătași ai satului și din soldurile anilor precedenți care se reportau. Ce-i drept , tabloul emoțional iscat de un eventual act de caritate (donație) era bine ales și avea virtuți educative neîndoielnice. Într-un proces verbal din 27 iunie 1937, încheiat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
masa de joc!!! • Să mori vesel și fericit ! Asta-i de nemaiauzit! • A nu se confunda pălăria cu bălăria. • Așteptăm de la confrați omagii, dar stresul vine cu ravagii... • Cibernetica ne poartă în felurite lumi neștiute, unde vietaatea are altă dimensiune. • Bogătașii sunt suspecți de fraude, dar poate-i eroare și li se cuvin doar laude! • Fanatismul a plecat de acasă, colindă prin lume cu un scop anume. Tot ce mișcă în această lume vrea să însemne o minune. • Puteri mici și
GÂNDURI REBELE (42) – AFORISME (15) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368849_a_370178]