29,922 matches
-
colaborarea cu poliția politică și de accesul la dosarele Securității. Există deci o împletire, cu atât mai interesantă cu cât mizează total pe autenticitate, între judecăți morale, precizări procedurale, evocări ale unor evenimente ale istoriei recente și, în fine, anecdotica bogată și intens colorată (și uneori plină de umor) - care fac din aceste dezbateri o lectură aplicată și cu deosebire captivantă. La finalul dezbaterilor se va desprinde, ca o concluzie implicită, constatarea că în România toate aceste probleme au fost discutate
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
Bellow - un profesor devenit celebru ca urmare a publicării unei cărți filosofice extrem de inteligente care nu face altceva decât să-i popularizeze cursurile și cu care va înregistra un neobișnuit succes. Nu doar celebru devine însă Ravelstein, ci și foarte bogat, reușind astfel să-și satisfacă cele mai costisitoare dorințe. Ideea și imboldul scrierii acestei fenomenale cărți, asupra căreia nu ni se permit decât indicii vagi, i-au fost insuflate lui Ravelstein de către bunul său prieten Chick, ceva mai în vârstă
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Mario Luzi, născuți în preajma primului război mondial, pe mult mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista numelor de poeți veniți pe lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo Sissa, Edoardo Zuccato, Maria Luisa Vezzali. Selecția nu a fost deloc ușoară
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
și de bogăție, și de stat frumos și de altele, alții au noroc de feciori, iar nu de cinste, și de bogăție și de altele, și tot au și lipsă de unile, iar acest domn în toate au avut noroc, bogat, frumos la chip, la stat, vorba lui frumoasă, cu minte mare, rude multe, fii, fete din destul, gineri, nurori așăjderea, cinste mare și în boieriea lui, și în domniia lui, ci au domnit nici o lipsă nu va fi avut. Și
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
din inițiale: limbajele din Internet conțin un uz extins al siglelor - de la cele pur tehnice (HTML, URL, BCC), pînă la și mai numeroasele abrevieri glumețe utilizate mai ales de tineri, în conversațiile din grupurile de chat. Crystal oferă o listă bogată și amuzantă, ilustrativă pentru procedee, dar evident marcată de riscul efemerității și al circulației limitate. Abrevierile sînt impuse în mare parte de condițiile mediului de comunicare, de nevoia de a scrie scurt și rapid, dar au și rolul de a
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
află pe lista din Contemporanul. Încercăm să nu fim la fel de "obiectivi" precum cei de la Contemporanul și să ne vedem de treabă în noua noastră formulă grafică. * Și, iată, ne sosește al doilea număr "remaniat" din Ramuri (5-6, mai-iunie), mult mai bogat și mai variat decît cele din seria veche. Am semnala, înainte de orice, generosul spațiu acordat cărților (de toate felurile) care apar, cu alte cuvinte actualității imediate. Din numărul pe care-l avem sub ochi, lucrul cel mai remarcabil este textul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
Dar cum să meargă omul la restaurant fără mașină? Gonesc Jeep-urile pe aleile parcului ca-n preerie. E, fără îndoială, vremea țoapelor îmbogățite... La un moment dat, în plină zi (de sărbătoare) se iscă un scandal între clanul șoferilor bogați susținuți de cei de la paza plătită de Primărie și părinții copiilor ce se dădeau cu săniuța în parc și care încurcau circulația... auto. Răspunsul pazei e clar: "... o fi scriind că accesul auto e interzis, dar noi așa avem ordin
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
care Îl ocupă acesta În domeniul ce-l reprezintă. Numai astfel Înțeleg Încrâncenarea nobilă a medicului Dworschak de a-i pune la punct, adesea În paranteză, pe toți voioșii interpreți, falși, destructurați, ai lui Mircea Eliade, folosindu-se de o bogată bibliografie eliadistă, cunoscută la sursă, adică din limbile engleză, franceză, germană și română. Comparase (cu detalii) formulele lui Dubuisson, Dumézil, Lévi-Strauss și Eliade, nu În vederea unei ierarhii, posibil păguboase, ci a unei descoperiri multiple de sensuri În aria culturii popoarelor
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
folosea prima pagină adresîndu-se unui cititor care deschide ziarul și vede prima pagină în întregime, noul Adevăr nu mai mizează pe textul din pagina întîi, ci pe titlurile din prima jumătate a ziarului. În noua sa formulă, ziarul pare mai bogat în prima sa pagină, prin titlurile de sub titulatura sa. Dar, în raport cu tehnica de lectură a Adevărului, noile haine ale acestui ziar nu sînt decît o biată formă de anesteziere a cititorilor tradiționali ai ziarului, în speranța că ei vor accepta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
Prefața din 1947 (lucrare care, pentru acel an, s-a adeverit a fi rămas doar proiect), își rostește G. Călinescu rezultatul perseverenței și lucidității muncii sale: "Am luat dar lucrurile de la capăt și, după meditări noi și o experiență mai bogată, am refăcut studiul scriindu-l din nou. Să nu se mire cineva că l-am scris în bună parte cu aceleași fraze, altfel distribuite și curățite. Ceea ce fusese spus bine o dată n-avea de ce să fie desființat a doua oară
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
în orice limbă, raporturile între diverse forme lingvistice ale politeții sînt susceptibile de modificări, pentru că depind de factori sociolingvistici (prestigiu, modele străine, transformare internă a relațiilor sociale); evident, ansamblul de forme e cu atît mai instabil cu cît este mai bogat. Arătam, cu cîtăva vreme în urmă, că în ciuda condamnării sale de către instanțele normative, împărtășite de mulți vorbitori culți (care îl percep ca vulgar, non-elegant etc.), uzul politicos al pronumelui dînsul e departe de a-și pierde vitalitatea și funcționalitatea. De
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
Nicolae Manolescu Consacrăm în numărul de astăzi cîteva pagini lui Vladimir Streinu (23 mai 1902-26 noiembrie 1970), aflat la centenar într-un an bogat în astfel de evenimente literare (l-au precedat sau îi urmează Anton Holban, Ș. Cioculescu, D. Popovici, Zaharia Stancu). Autorul Paginilor de critică literară face parte din a treia generație maioresciană, după socoteala lui E. Lovinescu, aceea, strălucită, din perioada
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
obsedant, un omagiu adus limbii engleze în evoluție, frumuseții și perfectibilității limbii literare. Subiectul în sine pare un thriller sau stranie poveste deviaționist-psihologică: Frederik Clegg, tânăr "Caliban" needucat, funcționar mărunt, colecționar de fluturi (ca unică bucurie - frumusețea morții) devine foarte bogat prin câștig la loterie și reușește să o răpească pe frumoasa studentă în arte Miranda (nume shakespearian care duce îndată gândul la insula lui Prospero). Visul de a avea în colecția de fluturi o iubită vie, dar fixată în "acul
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
își păstrase aceeași eleganță. Pe cît îi îngăduiseră vîrsta și boala, părea să fi rămas o femeie frumoasă pînă în clipa din urmă. În capela de la Bellu venise puțină lume; din partea Uniunii Scriitorilor parcă numai Traian Iancu, însoțitorul unei jerbe bogate; de la Teatrul Național "I.L. Caragiale" nici o figură cunoscută, doar o coroană mare, din "flori pe virament", obiect de protocol lăsat acolo devreme, de nu se știe cine. Maestrul de ceremonii funerare - care se ocupa de înmormîntările celor din C.C., ale
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
termen internațional: de origine spaniolă, răspîndit odată cu "obiectul" - filmele seriale sud-americane de televiziune. Calitatea de cuvînt la modă, circulația și mai ales trăsăturile bine precizate ale genului desemnat au făcut ca termenul să-și formeze foarte rapid o familie lexicală bogată și cu sensuri clare. Nu mă voi referi în cele ce urmează la folosirile metaforice, ironice, depreciative ale termenului de bază, ci doar la formele și sensurile derivatelor sale. Exemplele de mai jos provin în cea mai mare parte din
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
romanele Hortensiei Papadat-Bengescu "este boala (...), or boala se naște din dezechilibru, ceea ce înseamnă, implicit, o lume dezechilibrată, o lume bolnavă din interior. Romanciera este o erudită în acest cîmp al durerii și se adecvează epocii prin supunerea ei la mitologia bogată a bolii". Boala, am putea specula, e aci fața fizică a unei crize metafizice sau aspectul hidos, pedepsitor, al izgonirii metafizicului. Semnificativ, scriitoarea dotată cu o curiozitate "rea", scormonitoare, inclementă, adaptată Răului generalizat, își recunoaște "un ochi medical, cum există
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
mai pomenit, și pe care mă văd nevoit s-o repet. Într-o vară, la Miron se strânsese tot Bucureștiul bine, în cap cu Gogu Rădulescu și cu soția sa, o vajnică și cunoscută activistă. Avusese loc un prânz foarte bogat, cu băuturi alese, aduse, precis, în Volga sa neagră, de Gogulică, după cum îl numea M.R.P., între intimi. După desert, Gogu Rădulescu, pufăind cu țigarea în colțul gurii și stând în capul mesei lungi ca de nuntă, o pusese pe nevastă
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
cinefiliei, nu fără un surîs ironic sau snob către "ceilalți" - meteahnă poate a noului val: "Tarkovski învață din și dialoghează cu înțelepciunea lumii, pe care o descoperă, se pare, a fi una foarte anemică și rară prin cinemateci, în schimb bogată și densă în pinacoteci, natură, muzee...". În schimb, definirea cineastului rus prin comparare cu alți "ecraniști" nu se poate face decît prin apelul la "cinemateci" și astfel apologia pare să iasă din propriile fixații: inspiratorul Buñuel s-a raportat critic
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
C. Teodorescu, unul dintre marii dermatologi ai României, doctor și în filosofie - sper că nu-și închipuie nimeni că ne înrudim, deși aș fi fericit să fiu rudă cu el. Acest om, care ar putea spori cu unul numărul celor bogați din România, dacă și-ar prețui cît de cît talentul de diagnostician în boli de piele, trăiește într-o sărăcie voluntară care îl face aproape nesuferit celor deprinși cu gîndul că medicul care îi vindecă trebuie să primească ceva în
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
de cît talentul de diagnostician în boli de piele, trăiește într-o sărăcie voluntară care îl face aproape nesuferit celor deprinși cu gîndul că medicul care îi vindecă trebuie să primească ceva în schimb. La noi, generozitatea e apanajul celor bogați. Generozitatea unui om sărac e o insultă pentru majoritatea compatrioților noștri care nu numai că nu-și acceptă sărăcia - ceea ce e firesc -, dar preferă o pomană insignifiantă din partea unui om bogat, decît darul unei vindecări din partea unui om sărac. Dacă
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
ceva în schimb. La noi, generozitatea e apanajul celor bogați. Generozitatea unui om sărac e o insultă pentru majoritatea compatrioților noștri care nu numai că nu-și acceptă sărăcia - ceea ce e firesc -, dar preferă o pomană insignifiantă din partea unui om bogat, decît darul unei vindecări din partea unui om sărac. Dacă acest om ieșit din comun s-ar metamorfoza în vreunul dintre taumaturgii care fac mai mult rău, pretinzînd că te pot vindeca de orice și al căror succes sigur e că
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
Garabet, tot lăudându-mă, îmi promisese că într-o zi îmi va citi ceva din Coran. Ei, tocmai la școala asta avea să aibă loc balul faimos, peste zece ani... Mă dusesem și eu cu Lică în satul cu fete bogate și frumoase. Nu știu cum se făcuse, dar ne treziserăm fără lăutari. Mă aleseseră pe mine să mă duc într-un sătuc învecinat, să caut câțiva. Împrumutând o șaretă, - tocmisem un viorist și un țambalagiu. La întoarcere, ne prinsese ploaia aceia grozavă
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
multe țări. Proiecte noi? D.F.: Scriu acum o piesă despre acei oameni care n-au putut ține pasul cu dezvoltarea economică a Japoniei. Ei reprezintă marea majoritate a japonezilor. Există în Japonia doar câteva companii care sunt într-adevăr foarte bogate și puternice, dar majoritatea japonezilor n-a putut atinge prosperitatea pe care a atins-o țara. De aceea vreau să scriu despre acești oameni, care au fost lăsați în urmă, care își pun zilnic întrebarea: ce este prosperitatea? Fiindcă pentru
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura și arhitectura barocă spaniolă. A intervenit de asemenea acad. C. Bălăceanu-Stolnici. Programul zilei de 23 aprilie a cuprins o paletă bogată de manifestări. Cu prilejul Zilei Mondiale a Cărții și a Drepturilor de Autor, Comisia Națională a României pentru UNESCO a prezentat în sinteză legislația în domeniul destul de nou în țara noastră a drepturilor de autor. A urmat o lansare de
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
oameni imaginativi și păstrători ai unor povești stranii dintr-un trecut îndepărtat, „viața faimoasei Brăile adormită în legende”, din vechea istorie a orașului. Eroul din Caseta, numit cu o simplă inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei urbe, știind trecutul caselor bogate, dar și pe acela al vechii cârciumi vestite a lui Tache Paranghilopulos unde se petrecuse teribila istorie a unui bandit din vechime pre numele său Ostafie cel negru, teroarea orașului. Totul povestit ca dealtminteri și în celelalte narațiuni, pe un
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]