744 matches
-
bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc”, “Biruințele blîndeții”, blagoslovenii, boaite burtoase, babuști bucălate, bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc”, “Biruințele blîndeții”, blagoslovenii, boaite burtoase, babuști bucălate, bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus la sărat, apoi dat cu boia și usturoi. Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe deplin din niciun fel de mâncare, căci trebuia să las loc și celorlalte bunătăți. Dar căldura domoală din casă dată de focul scânteind printre lemnele duduind în
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
malul Oltului, întâlnești Schitul Cozia Mică, iar mai în amonte, după ce treci de confluența Lotrului cu Oltul, întâlnești Sfântul Schit Cornet. Dar în ultimul timp au mai apărut pe plaiurile loviștene trei mănăstiri. Una dintre acestea a fost construită la Boia, între munți, într-un cadru natural încântător și unde personal am răspuns de execuția lucrărilor la biserică de la fundație până aproape de final, excepție făcând acoperișul, tencuiala și pictura. Următoarele două lăcașuri monahale au fost ridicate, una de călugări la Gruiul
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
venit și lui sorocul ca atâtor altora înaintea lui: - De-acuș, ce măi, gata, să rupe firu’ pă mosor, la Bărnoaia cu mine! Locul numit În Vale era teren de vărzărie, dar și de porumbi, fiind destul de mare. Se afla aproape de Boia, în spatele morii lui Costandin Ion Frântu, zis Cebuc; astăzi, în locul morii lui Cebuc se află un grajd al cărui proprietar este Sase, ginerele lui Tămădău. Terenul a aparținut lui nea Ilă, iar astăzi el este moștenit de către verișorul meu, necăsătorit
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
lu’ Laie-n Dungă, care am arătat că se numeau Teșcuț - un alt argument în favoarea aceluiași nume și pentru familia străbunică-mii, fata luată de suflet din Robești. În același sens este de menționat și faptul că pe partea dinspre Boia a terenului din Gruiu’ Pleșciorii, există alte terenuri ai căror proprietari sunt Borțosu, Tia lu’ Laie-n Dungă și Piele, deci tot Teșcuț. Terenul numit Pe Pod se află la intrarea în sat, cum vii dinspre Câineni, pe malul stâng
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi duc să-i dau pă Boia ca să scap de iei, sânt cățele dă-le-ncolo, n-am nevoie de cățele, am oprit doar un câine. Speriat de ce-avea să facă, eu i-am zis repezit lui Lisaveta: - Nea Ioane, fie-ț’ milă de iele, nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi duc să-i dau pă Boia ca să scap de iei, sânt cățele dă-le-ncolo, n-am nevoie de cățele, am oprit doar un câine. Speriat de ce-avea să facă, eu i-am zis repezit lui Lisaveta: - Nea Ioane, fie-ț’ milă de iele, nu
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți.- Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta.- Ia, îi duc să-i dau pă Boia ca să scap de iei, sânt cățele dă-le-ncolo, n-am nevoie de cățele, am oprit doar un câine.Speriat de ce-avea să facă, eu i-am zis repezit lui Lisaveta:- Nea Ioane, fie-ț’ milă de iele, nu
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pot decât să privesc înainte cu teamă, întrebându-mă ce necazuri ne va mai aduce situația.” (Iași, Miercuri, 28 Martie / 10 Aprilie 1918, MARIA Regina României, Jurnal de Război 1918. Vol. III. Trad. de Anca Bărbulescu. Ediție îngrijită de Lucian Boia. Ed. Humanitas, București, 2015, p. 25) Nădejdea creștină este permanent vie. Ea nu moare niciodată. Ne învață să credem continuu și să sperăm că prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului românesc se va reface într-o zi binecuvântată în hotarele
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
și ele, cuprinse de extaz: Domnișoară ultrafină, Vreai o bere la grădină , Pițicato și-n surdină, O cafea, o acadea, De la mandea, Vreai așa?! Vreai un mic, Din ăla mic, Prăjit pe grătar Un pic? Da-ți-aș curu Cu boia, Că ești numai fum Și scrum. Nu vreai mici, Nu vreai tutun. Inimioara doar mi-o strici, Apuca-m-ai de carici, Tîrfuliță, draga mea, Măi, Leano ! Și, brusc, cele doua orfeline au început să plîngă în hohote, pentru că nici
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă cu unsoare și cu boia era la ordinea zilei. Părinții mei și-au tras mult de la gură pentru ca să pot învăța germana. Pentru că erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea seara târziu iar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă cu unsoare și cu boia era la ordinea zilei. Părinții mei și-au tras mult de la gură pentru ca să pot învăța germana. Pentru că erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea seara târziu iar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
el. Un Anghel Demetrescu îl acceptă „pe jumătate”, dar îl critică sever, fără noimă. Călinescu chiar îl face cretin pe acest Demetrescu. Odată cu depunerea manuscriselor poetului la Academia Română de Maiorescu, mitologia poetului ia amploare. În capitolul „Un nou Eminescu” profesorul Boia arată că Iorga este primul care descopere un nou poet, un Eminescu diferit...opus primului Eminescu”. Prima constatare: o enormă discrepanță între opera publicată și cea din manuscrise. Acum apar operele lui mitologice din istoria noastră națională, Horea, Avram Iancu
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
nu a fost receptat cum trebuie de străini. Într-un Dicționar de autori de Laffont și Bompiani, Eminescu are numai 62 de rânduri, față de Preseren cu 72 de rânduri sau Petofi cu 126 de rânduri. În concluzie ne spune istoricul Boia, mitul Eminescu începe a se disloca. Doar viitorul va hotărî soarta lui. Mi-am permis să fac și un rezumat al cărții pentru ca cititorul care nu are acces la carte să treacă prin toate aspectele mitului eminescian și să disece
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
liziera pădurii, leăgănat de vântul ce trecea lin printre crengile brazilor, în susurul domol al pârâului, ce se izvora din ghețarul de deasupra stânii noastre și ajungea în vale, călărind hârtoape, jgheaburi adânci și cascade, unde se scurgea apoi în Boia sau Râul Nebun, supranumit astfel datorită debitului mare de apă ce se strângea de pe versanți ,primăvara, împreună cu cioate sau resturi de lemne, rupând malurile albiei sale, până la vărsare în râul Olt. Îmi mai aduc aminte, cum, în stână, sau culcat
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
2003 și care s-a bucurat de un oarecare succes în publicistica acelor ani. Din Petre se dezvăluie prin noua incursiune editorială ca un istoric matur, cu un rol asumat și deja bine definit în mersul istoriografiei contemporane. Alături de Lucian Boia, Doru Radosav, Sorin Mitu, Teodor Nicoară sau Călin Felezeu, mai tânărul confrate Din Petre este un nume pe firmamentul Clio al noii generații specializate pe istoria mentalităților și imaginarul social. Din Petre face parte din noul val istoriografic „conservator” românesc
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
vândut greu cu 1 leu și 50 de bani kilogramul, noroc că avea cartofi frumoși, toți Gül-Babà. Printre cei care veniseră cu cartofi, era și Dinu Sporiș, zis Îngerașu, consătean cu ea. Stătea în vale, la Borcan, sub cimitir, lângă Boia, era socrul lui Ilă Teșcuț, zis Borțosu’, vecinul lor. Cu chiu cu vai, până după prânz, i-a terminat de vândut pe toți. Nu mai făcuse bani nici pe jumătate față de prima zi, dar - una peste alta - era mulțumită de
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
fi! țipă unul, mititel. - Eu voi fi! strigă altul, subțirel. - Eu voi fi! sare-al treilea, furtunos. - Eu voi fi! zice ultimul, nervos. Morala: Săracu-ntotdeauna a visat La tronul aurit de împărat. CAPRA Capra-și făcu părul „permanent”, Cu boieli se machie strident, Își aranjă pedichiura, Cu roșu își boi gura, Își îmbăie picioarele plinuțe, Apoi se încălță cu săndăluțe, Și le privi atent: două perechi! Își atârnă cerceii la urechi, Își prinse două șiruri de mărgele, Dar coada, nu știu cum
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
Deta purta... ochelari. Din același motiv, cățelușa noastră avea și o privire ciudată, care-i dădea un aer de mare seriozitate. Fusese salvată de mine din mâinile vecinului nostru, Ion Mandea, zis Lisaveta, care se ducea să o arunce în Boia alături de alte trei surori ale ei de curând fătate, el nu oprise decât doi căței, zicea că nu are ce face cu cățelele. Mi-a fost tare greu să aleg una dintre cele patru cățele condamnate la moarte, dar n-
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
o privire foarte modernă asupra națiunii. Lucrurile sunt de înțeles în epocă. Însă, greșeala care s-ar face este să spunem că ele sunt cât se poate de potrivite și astăzi, că e cât se poate de actual”, spune Lucian Boia. Într-un interviu acordat Republica, istoricul arată cum s-a format imaginea poetului în mentalul colectiv românesc. De ce este Eminescu un mit? Cum ar trebui privit ca să nu mai fie mit? Bine, este un mit, și nu este un mit
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica () [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
nu se mai spună că avem o țară frumoasă, cu imense bogății, care merită să fie cunoscută și prețuită (așa cum făcuse Papa Ioan Paul al II-lea, care a numit-o “Grădina Maicii Domnului”). Foarte activ și mediatizat este Lucian Boia, care și-a modificat radical discursul de dinainte de 1989, apreciind că istoria românilor nu este decât o succesiune de mituri. În opinia sa, românii nu au fost decât niște anexe ale marilor imperii, incapabili să-și construiască o istorie reală
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]