337 matches
-
Secția de limba română pentru studenții străini). [121] VUȘDEA, IOANA, Asupra predării sistemului pronominal român studenților angloși francofoni, CRIP, 123-125. [122] VUȘDEA, IOANA, Metode de studiu al limbii române fără limba intermediară în I.P.B., CRIP, 125 127. [123] VUȘDEA, IOANA; BOIANGIU, ANA; BALEA, MARGARETA; ILIE, DUMITRU, Curs de limba română. Pentru studenții din anul pregătitor. învățămînt tehnic. 3. Coordonator: George Sanda, [București], [TUB], 1978, 335 p. (Ministerul Educației și învățămintului). [124] ZAHARIA, MARIA, Omonimia și sinonimia gramaticală-mijloace interne de predare a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ce se vânzolesc într-un grotesc în care nuanța bufă (se face că) disimulează arbitrarul terorizant apar ca niște marionete ale absurdului. Caricaturi, dar exersându-și cu vigoare malignă și un aberant spirit de inițiativă plusul de gogomănie, mărunții birocrați (Boiangiu, din Trăsura la scară, Berzea, din Aprilie, dimineața), figurând impostura agresivă, sunt rostiți de un limbaj de lemn, care se vede că încă nu și-a trăit traiul. FLORIN FAIFER SCRIERI: Ediție specială, București, 1975; Concediu nelimitat, București, 1976; Ochelari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
a urinat în vaginul ei. Cele două sate sunt chemate să depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece. Cine sunt aceștia? Din Potlogi se prezintă următorii martori: cinci mici meșteșugari (Preda cojocar, Marin cizmar, Mincu cizmar, Necola boiangiu, Ioniță boiangiu), trei slujbași (Anghel postelnic, Anton postelnic, Ion Boteanu medelnicer), doi preoți (Cos tan din și Petre), patru a căror meserie nu este precizată, dar la trei dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în vaginul ei. Cele două sate sunt chemate să depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece. Cine sunt aceștia? Din Potlogi se prezintă următorii martori: cinci mici meșteșugari (Preda cojocar, Marin cizmar, Mincu cizmar, Necola boiangiu, Ioniță boiangiu), trei slujbași (Anghel postelnic, Anton postelnic, Ion Boteanu medelnicer), doi preoți (Cos tan din și Petre), patru a căror meserie nu este precizată, dar la trei dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil și ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trei dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil și ei mici meșteșugari. Ion, Preda cojocar și Zane sârbul se prezintă și ca vecini apropiați cu Ispas. Dintre rude nu se află decât Ne co la boiangiu, nașul de cununie al soților. Observăm, așadar, o so li da ri ta te profesională, dar și una de sat. Cei 14 bărbați își prezintă con frate le ca „un om bun și milos“, de di cat familiei, munci tor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin implementarea egalității de trăsătură de arcuș, de tehnică pianistică, de tehnică specifică instrumentelor de suflet și percuție; Competențe individuale Aceste competențe rezidă din chestionarul final completat de elevi. Vom prezenta selectiv răspunsurile din care vom identifica competențele. 1. Ana-Maria Boiangiu, oboi: „Am făcut cunoștință cu domnul profesor Gunther Passin și cu două studente ale acestuia, Verena și Magdalena. Am primit o metodă scrisă de domnul profesor Gunther Passin, pentru exercițiile de intonație, tehnice, game, arpegii, articulație, accente și tot ce
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în ultimul rând semnatarele de memorialistică Ileana Malancioiu, Nina Cassian, Monica Lovinescu. Lista poate continua: Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Simona Sora, Anca Manolescu etc, etc, etc. Pentru ce au adus fiecare nou ar trebui atâtea detalii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
predicatul unei circumstanțiale (cel mai frecvent, de scop sau de timp): „Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec, Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec” (M. Eminescu) „Până să se întoarcă jandarmii din fundul curții, Boiangiu se adresă mai domol celorlați...” (L. Rebreanu) Când verbul regent este un potențial-optativ, raportul este ambiguu; pare să se impună sensul de posterioritate: „Ziceam că dac-aș voi să plec, mi-ar fi greu să mă despart de tine.” (I.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
DĂNCIULESCU, Șină (Eufrosina) (28.IX.1934, Ciupercenii Vechi, j. Dolj), poeta. Este fiica Elenei (n. Boiangiu), profesoara de menaj, si a lui Virgil Dănciulescu, inginer silvic. Își ia licență la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română (1957). Funcționează că profesoară și metodista (1957-1960), apoi preda istoria literaturii române la Institutul Pedagogic și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
cu coase și topoare aprind conacele și-i pedepsesc pe cei care i-au oprimat; Miron Iuga este ucis de mulțimea furioasă, Nadina este violată și sugrumată; Aristide Platamonu este pedepsit de tatăl unei fete pe care o siluise; plutonierul Boiangiu este bătut de țărani, colonelul Ștefănescu este numai izgonit din sat, deoarece era bătrân și avea trei fete de măritat. Paginile despre psihologia mulțimii sunt excepționale (caracterul spontan al revoltei, acțiunile concrete, individuale). Represiunea răscoalei a fost sângeroasă. În ultimele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ani de mișcare literară 1902-1906, București, 1909. Rotaru Ion, O istorie a literaturii române, vol. III, Editura Minerva, București, 1987. Șorobetea Aurel, "Rebreanu și Yoknapatawpha?", în Steaua, XXI, 1970, nr. 11. Todorov Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de Magdalena Boiangiu, Editura Univers, București, 1973. Toma Ion, "Categorii socio-geografice în toponimia din Oltenia I. Oiconimele", în Studii de onomastică, IV, 1987. Vișan Florentina, "Titlu figură a textului poeziei chineze clasice", în Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 1988, nr. 4. Zalis Henri
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Geo Șerban, București, 2001, 42-54; Dicț. analitic, III, 408-410; Grigor, Moromete, 234-236; François Buot, Tristan Tzara. L’Homme qui inventa la révolution Dada, Paris, 2002; ed. (Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada), tr. Alexandru și Magdalena Boiangiu, București, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 675-679. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Boiangiu; 22. IX. 1962, Osica de Sus, j. Olt), poet. Este fiul Constantinei (n. Marica) și al lui Ioan Coande, muncitor. După absolvirea Liceului de Filologie-Istorie din Craiova, urmează cursurile postliceale ale unei școli de cadastru, iar mai târziu va deveni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
14,87%), restul reprezentând persoane casnice (cca 3%), un rabin, un fost prefect de Soroca (Petru Hrițcu la poziția 389) și un plugar. Meseriile trecute în dreptul muncitorilor și micilor meseriași sunt foarte variate: servitori, picolo și chelneri, lustruitor de mobilă, boiangiu și lenjereasă, salahor și mezelar, coafez, maseuză și droghist, perier, pantofar, bijutier și zețar, paznic, sudor, mozaicar și lucrător de mănuși, lingurăreasă, rihtuitor, electrician, monteur, lăcătuș, fierar, țesător și cizmar, o gamă întreagă de meserii, unele cu statut excentric sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
procura În București, În caz că dvs. nu aveți un exemplar disponibil. În speranța unui rezultat pozitiv, vă asigur de stima mea, cu cele mai bune urări de sănătate și spor În lucru. Gabriela Omăt Iată adresa mea: Gabriela Omăt Str. Radu Boiangiu nr. 4-6, Bloc 41 A, Sc. B, Ap. 55 71312, București, Sect. 1, Of. poștal 2. 3 București, 18 iunie 2001 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Puțini oameni ca dvs. mai sunt În timpul de azi. Pasiune, devotament, promptitudine În solicitări și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
următori Florica Ichim comentează „autografele” lui Camil Petrescu, Ștefan Cazimir scrie Cu eroii lui Caragiale prin București, V. Moglescu realizează o scurtă biografie a lui Beaumarchais, iar Valentin Silvestru vorbește despre Actorul în memoria cronicarului. În fine, în 1989, Magdalena Boiangiu analizează Fenomenul Vâsoțki. Texte dramatice semnează Teodor Mazilu - Mobilă și durere (1980), Alexandru Sever - farsa pseudoistorică Visul impostorului (1981), Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Tudor Popescu, Anda Boldur, Ion Băieșu, Matei Vișniec - schița dramatică în două secvențe Omul care vorbește singur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
semnează Teodor Mazilu - Mobilă și durere (1980), Alexandru Sever - farsa pseudoistorică Visul impostorului (1981), Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Tudor Popescu, Anda Boldur, Ion Băieșu, Matei Vișniec - schița dramatică în două secvențe Omul care vorbește singur, Sorana Coroamă-Stanca, Eugenia Busuioceanu, Magdalena Boiangiu și Bedros Horasangian - Unde dai și unde crapă... La rubrica de evocări și interviuri, Dan Deșliu rememorează trei întâlniri cu Lucia Sturdza Bulandra (1980), Dinu Kivu discută cu Marin Sorescu, în timp ce, cu prilejul centenarului nașterii lui Constantin Tănase, Elly Roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
ulterior vor fi cooptați Andrei Codrescu și Peter Gross. Elena Ștefoi este la început secretar general de redacție, apoi redactor-șef; funcția va fi preluată, începând cu numărul 301, din 1998, de Mircea Vasilescu. Redacția se compune inițial din Magdalena Boiangiu, Radu Cosașu, Bogdan Ghiu, Alex. Leo Șerban, acestora adăugându-li-se treptat Tita Chiper, Iaromira Popovici, Adrian Cioroianu, Cristian Ghinea, Cezar Paul-Bădescu, Andrei Manolescu, Matei Martin, Simina Sora. D. dorește să ofere, pe o structură eterogenă, de magazin intelectual, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
în România, septembrie 2002. Tănăsescu, Simina, "The President of Romania, or the Slippery Slope of a Political System", în European Constitutional Law Review, nr. 4/2008, pp. 64-97. Tocqueville, Alexis de, Despre democrația în America, vol. 1, traducere de Magdalena Boiangiu și Beatrice Staicu, Editura Humanitas, București, 1992. Tomescu, Camelia, "Raporturile dintre șeful statului și primul-ministru în țările Uniunii Europene", în Revista de drept public, nr. 3/2009. Tomescu, Camelia-Rodica, Raporturile dintre Guvern și Parlament, C.H. Beck, București, 2012. Tsai, Jung-Hsiang
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Convenția de la Philadelphia face Joseph C. Morton, Shapes of The Great Debate At The Constitutional Convention of 1787 (A Biographical Dictionary), Greenwood Press: Westport, CT; Londra, 2006. 18 Alexis de Tocqueville, Despre democrația în America, vol. 1, traducere de Magdalena Boiangiu și Beatrice Staicu, Editura Humanitas, București, 1992. 19 O vedere enciclopedică asupra Constituției USA o oferă David A. Schultz în Encyclopedia of the United States Constitution, Facts on File, New York, 2009. 20 Un studiu exhaustiv, recent a fost elaborat de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Între mărfurile ce aduc lipscanii” să se afle „mătăsării și alte obiecte de lux”, cum notează Nicolae Filimon <endnote id="(657, p. 131)"/>. Foarte adesea, negustorii evrei erau cei care aduceau mătasea și tot ei o dădeau la vopsit la boiangii (de regulă tot evrei) și o comercializau În prăvăliile lor. O „dughiană a Mătăsariului”, de pildă, este atestată În 1735 În mahalaua evreiască („Între jidovi”) din târgul Lăpușnei, În Moldova <endnote id="(43, p. 68)"/>. „Hai, Marie,-n deal la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și denumiri românești de meserii artizanale : Argintaru, Blănaru, Boiangiu (vopsitor), Butnaru/Bodnaru (ciubărar), Căciularu, Căldăraru, Croitoru, Dogaru, Dulgheru, F(i)eraru, Mătăsaru, Opincaru, Pantofaru, Sticlaru, Stoleru, Tăbăcaru, Tinichigiu, Zugravu <endnote id="(611, p. 66)"/>. Vorbind despre modul În care se reflectă imaginea evreului În oglinda românească, trebuie subliniat că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cincizeci de bancheri, pe primii săi două sute de negustori, pe primii săi șase sute de cultivatori, pe primii săi cincizeci de fierari, pe primii săi cincizeci de fabricanți de arme, pe primii săi cincizeci de tăbăcari, pe primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști, pe primii săi cincizeci de țesători de mătase, pe primii săi cincizeci de fabricanți de postav, pe primii săi cincizeci
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
, Anghel (5.X.1847, Alexandria - 18.VII.1903, Karlsbad, azi Karlovy Vary, Cehia), teoretician și critic literar. Fiu al Chrysantei (n. Velleanu) și al lui Dumitru Simion, boiangiu, D. învață mai întâi la Alexandria, apoi la Gimnaziul „Matei Basarab” și la Liceul „Sf. Sava” din București, urmând o vreme și cursurile Facultății de Litere. În 1869 era profesor la cursul inferior al Liceului „Sf. Sava” și, mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]