181 matches
-
în scripte, nu figura deloc ca fratele ei) și leșină, înainte de-a „muri de plăcere“. O adevărată metaforă a iubirii; rămânea doar să completezi scena, întrebându-te ce-o omorâse în halul ăsta? Șapte ani mai târziu, la 1862, boieroaicele Zoe și Elena (proaspăt căsătorite) leșină pe rând în grădină, în timp ce fac conversație cu admiratorii lor iliciți. Dacă ar fi să ne luăm după același Bolintineanu, fețele lor deveneau când „pale ca astrul nopții“, când „roșii ca vișina“, semn de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
existau oarecari distincțiuni în interiorul acestei mari clase de oameni cam nedeterminat și confuz circumscrisă. Două tipuri mai diferite unul de altul au fost "negustorul sîrb" și "bogatul boier romîn", a cărui solie și fiică nu erau altfel, numite decât "frumoasele boieroaice". Damele române au trecut totdeauna de nește frumusețe extraordinare ceea ce au și fost într-adevăr. Tezaurul de grații corporale precum și spirituale s-a transmis curat de la străbunele matroane asupra fiicelor și nepoatelor lor. Balul român ținut la 15 c. în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mort, s-a luat cu primarul chiabur Onofrei ; în Setea, Iuliana, femeia lui Mitru Moț, e fiica chiaburului Găvrilă - lupta de clasă face imposibilă concretizarea iubirii. Un erou al bătăliei pentru împărțirea pământurilor moși erești este ucis mișelește, din ordinul boieroaicei interpretate remarcabil de Olga Tudorache. Hotărâți, țăranii intră cu plugurile în moșia Hotarele. Aidoma regizorilor Mihu și Marcus și operatorilor Alexandru Întorsureanu, Gheorghe Fischer și George Cornea în Viața nu iartă, Mircea Săucan și operatorul Costea Ionescu-Tonciu fac un adevărat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dimpotrivă, făcându-l părtaș, printr-un minim efort imaginativ, la creionarea unor posibile tipologii sau personaje, dintr-o anume perioadă și categorie socială. Putem reconstitui secvențe de viață intimă din mediul și timpul autorului. Ușor ne vom putea imagina o boieroaică moldoveancă de la sfârșit de secol XIX, amatoare de teatru, cochetă, aspirantă la un stil de viață burgheză, mondenă, de ce nu, o posibilă Chiriță de provincie. Lucrarea face parte din grupul celor donate în 1907 Pinacotecii din Iași. Titlurile lucrării se
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pe locul gol, pustiit de ipoteza lui, Onești cu țițeiul bazinului Trotuș premiza, vechiul sat Onești ipoteză aparte, la barieră stau la rînd pînă pe pod, dublate căruțele lungi alergînd, bărbații dau bice cailor, mai întinse așa, Repin fuga cu "Boieroaica Morozova", șoseaua cu pod în lucru, ocolesc pe cel provizoriu, spațiu și gînd, argumentul amîndurora că duc în gol, indiscreții peisagistice, imposibilul naturii noastre, terenuri arate, unele parcele nu, brazde în plan, gunoi de grajd la capătul locului, prin vagoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Dumnezeu și Maica Domnului, tu ai găsit cheia textului! din Drăgășani, de pe malul Oltului, am crescut cu susai și mămăligă rece, Ioana, la 11-12 ani îmi dăduseră și mie țîțucile, uite-atît, cine avea teniși d-ăștea în picioare zîceai că erai boieroaică! da' eu aveam tălpile groase uite, ca aici! da, de atîta umblat pe jos! cinci copii, ultimul aici, la Hagieni, lîngă pădure, e sat lîngă Mangalia, da, pe graniță, aici stau de 20 de ani, da' mă duc la Drăgășani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a fost dus la oraș să facă șuruburi sau școlit sumar ca să intre, peste noapte, în politică, diplomație sau învățământ. Flatat, eventual, într-o primă etapă, el sfârșește în confuzie interioară și netrebnicie, năuc, dezrădăcinat, inutilizabil. Miniștrii intră în pușcării, boieroaicele ajung femei de serviciu, studențimea culege recolte. Apar elite noi care nu știu să facă nimic: activiștii, agitatorii, ideologii. Meritul e descurajat de o găunoasă retorică egalitaristă, când nu e pur și simplu amendat ca o subversiune. Câștigul e minim
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de Seamă, utilizează ca spațiu expozițional încăperile casei Lovineștilor, de pe strada Sucevei, din marginea de la ieșire din târg, către nord-vest, lângă șoseaua națională, care duce spre Suceava casă care, cândva, era vecină cu un fel de conac medieval, aparținând unei boieroaice, Greceanu, modelul real al eroinei din comedia lui Alecsandri, Coana Chirița. Galeria concentrează și ilustrează, cu mijloace muzeale documente, manuscrise, mărturii, ziare, fotografii, cărți de epocă etc. marea densitate de personalități care s-au născut, au învățat, creat și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și prim-ministru. Era unul dintre participanții foarte activi la întrunirile mondene și la cursele de cai (Stelian Neagoe, „Cazul Alexandru Marghiloman”, în Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. I, Editura Scripta, București, 1993, pp. 11-63). Elena Glogoveanu, „una dintre distinsele boieroaice craiovene”, fiică a lui Dinică Oteteleșanu și soție a lui C. Glogoveanu. Casa Elenei Glogoveanu era, conform unei mărturii de epocă, „un somptuos palat (azi primăria orașului), în a cărui curte puteau să intre peste 60 de carete. Dl și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mândrie-avu / gospodărând cenușile: în ipostază de amurg / să-nchipuie brândușile.” (L. Blaga, 426). „Aflăm cu deosebită plăcere că tânărul Coriolan Drăgănescu, eminentul student al Universității noastre, și-a susținut cu succes teza de licență în drept...” (I.L. Caragiale, II, 164), „Boieroaica, doamna Guma, îl boteză ea însăși, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura și îl porecli Parizianul.” (M. Preda, Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dimensiunile beciului de la Cârjoaia. Având în vedere dimensiunile, în acest beci se pot depozita peste 200 mii de litri de vin. Izvoarele istorice consemnează că, în anul 1886, moșia Hodora a fost cumpărată de bancherul Moritz B. Moscovitz de la boieroaica Maria Nicolaevna Solohub. Prin testament, acesta a lăsat câte o treime din moșie copiilor săi, printre care și fiului său Moritz. Acesta din urmă și -a înzestrat fetele Margaritte (măritată cu Mircea Arapu din Botoșani) și Camille (căsătorită cu Constantin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unor doamne „elegante și fashionabile“, iar Kogălniceanu divulgă, în provincialul Stihescu, un „nedeprins cu fașionul englizesc“ (Tainele inimei). O imagine comică a aceleiași tendințe apare în amintirile lui Radu Rosetti. Sub influența guvernantei engleze a unei surori mai mici, o boieroaică din Iași, cucoana Anica Lățeasca, își cumpăra trăsură și hamuri din Anglia, își îmbrăca surugiii în livrele de poștalioni englezi și o punea pe guvernantă să-i învețe câteva expresii în limba lui Shakespeare, cum ar fi: oprește, pornește, la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prim exemplu de „stil european“, aureolat de strălucirea orbitoare a fastului, l-a oferit boierimii moldovene, în anii 1790-1791, șederea la Iași a prințului Potemkin. O înrâurire mai amplă, deși nu întru totul durabilă, se va exercita în răstimpul 1806-1812. Boieroaicele din Iași și din București, ne informează contele de Langeron, general în armata rusă, se grăbesc să îmbrace costumul european. De pretutindeni, în cele două capitale, sosesc croitorese și negustori de mode. Se aduc mobile de la Viena, vechile rădvane sunt
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Calea Victoriei 149) și apoi din 1903 în casa Cantacuzino de pe strada Puțul de Piatră (strada Orlando 4) pe care Elena Bălăceanu a reamenajat-o. A dus o viață mondenă fiind din acest punct de vedere una din cele mai active boieroaice de la sfârșitul secolului XIX. Lua parte la spectacole, la recepții, baluri și ceremonii oficiale. Era nelipsită la recepțiile organizate de familia regală la București și la Sinaia, mai ales de regina Elisabeta de care o lega o prietenie deosebită. A
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
avea mai rafinat neamul românesc, au fost aruncați la coșul istoriei. De acolo, din acel coș al umilinței, oamenii aceștia inteligenți și mândri, își strigă condamnarea. Scrisorile EBL trimit spre fiica ei, printre declarațiile superbe de iubire, și strigătele unei boieroaice aflată sub cizma bădărană a cozilor de topor. Demnitatea, mândria, conștiința sângelui nobil, se ciocnesc de contexte sângerânde. Boierii devin zăvorâți fără ca ei să aleagă asta. Sunt siliți de istorie să exerseze o chenoză care-i obligă la noi redimensionări
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
rece, cu privirea severă. Cucoana Catincuța, bunătatea personificată, copii demni, Lia cam de vârsta mea, 16-17 ani, cu ochii frumoși, albaștri. Vizita noastră a durat două sau trei ore. Comino și Sadoveanu nu se vizitau, presupun, din cauza surorii lui Comino, boieroaică foarte mândră, și poate din cauza neînțelegerii lui Comino pentru opera lui Sadoveanu. Eu și Băeșu, care era din Fălticeni, eram nemulțumiți de această nepotrivire între cei doi oameni la care țineam foarte mult. De multe ori ne duceam la lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
paradis, unde patru doamne își etalau virtuțile cu zahăr ars. Mai țin minte șorțul cu floricele al celei de-a patra doamne, dacă primele trei par evidente. Era poetă. Asemeni mie, vara și-o petrecea, parțial, la Roman, prin casele boieroaicelor, pe atunci, cu mulți ani mai tinere decât vârsta mea de acum. Păstrez în memorie multe imagini cu doamna de la Iași, prietenă de familie, cred că rudă mai îndepărtată. Alături de ea m-am rătăcit în bâlciul de Sfântul Petru, însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lor morfolindu-se ca dracii În chiar mobilierul, vechi și de stil, În care acești străbuni au gândit și au scris românește (astea le știu de la prietenul meu vechi Y, văr și, poate, musafir În pielea goală al acestor tinere boieroaice din cea mai ilustră spiță muntenească; nici strămoșii cu bărbi și giubele În mobilierul lor de epocă nu-s vreo Închi puire, căci i-am văzut cu ochii mei la Înmormântarea uneia dintre eroine). Iar tânăra fată de general, soră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a gândit s-o inaugureze printr-o mare petrecere. A organizat-o vara și a invitat la recepție toate monde nitățile Bucureștilor. Vroia să legalizeze, să aducă la cunoș tința tuturor, legătura sa amoroasă cu Lisette Verea. Veniseră cucoane frumoase, boieroaice, ziariști, literați, multă lume bună. M-a invitat și pe mine. La un moment dat, ședeam Într-un grup de doamne și, alături de noi, Lisette Verea sta tolănită Într-un fotoliu. O frumusețe autentică, Îmbrăcată Într-o rochie de mătase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
povestirile sale despre colectivizarea forțată a satului ei, de cărțile în limba rusă aparținând copiilor plecați pe la școli la oraș găsite în podul casei, de reproducerea ieftină a tabloului lui Ilia Repin, "Edecarilor de pe Volga" din salon, alături de portretul unei boieroaice din zonă, rătăcit pe acolo nimeni nu știe cum și când. Tot ea ne spunea în nopțile de vară extraordinare povești cu stafii și strigoi ce se ascund pe la colțurile caselor pentru a-i speria pe copii. Când eram adolescent
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Romanul era pe lista orașelor de unde evreii aveau să fie trimiși în lagăre. Amintirile sunt de neșters, de neuitat. Trenurile morții, vagoanele de vite ticsite de evrei care plecau spre lagăre și doamna Agarici, binecuvântată să-i fie memoria, o boieroaică, mama unui mare pilot... R.P. Horia Agarici, supranumit „salvatorul Constanței“, aviatorul care a doborât trei bombardiere sovietice... A.R. ...exact ...doamna Agarici, care, sfidând autoritățile și patrulele nemțești, venea în numele Crucii Roșii la gară, le dădea apă nenorociților din trenuri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
relativ bine în București și am profitat din plin de viața culturală. Împreună cu studentul la matematici Gh. Siretchi, prieten din copilărie, frecventam mereu Atheneul Român, Operă Română și teatrele. Făcusem rost de o cameră lângă Piața Rosetti, care aparținea unei boieroaice, prietena din copilărie cu Tudor Arghezi și Gală Galaction. În facultate, după epurări, apăruseră profesori improvizați, politruci și avocați fără procese. Mai tarziu aveam să aflu că numai la închisoarea Aiud erau 20 dintre foștii profesori ai Facultății de Drept
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
Malvinei Urșianu, negativii (adică boierii, clasa avută) sunt mai credibili nu s-a înșelat ; chiar dacă a făcut-o pentru a o incrimina pe autoare (care, deși căsătorită cu bine văzutul Paul Anghel, deși ea însăși la stânga, avea dosar prost ca boieroaică...), rămâne impresia că cele mai reușite personaje ale sale (iar asta se vede încă din primul film, Gioconda fără surâs din 1968) sunt foștii, cei cu dosar prost ! Ca și la G. Călinescu, figurile care-ți rămân în memorie sunt
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
joc, făcând o grămadă de temenele, de strămoșii mei, de părinții mei și de mine însămi, să mi văd mâinile cum aplaudă, să le urăsc pentru că-mi pălmuiesc morții mei iubiți, să le urăsc ca pe niște mâini lașe, de boieroaică decăzută... câteodată e prea greu de îndurat. [...] Sărbători fericite, negruța mea; an nou fericit. De-ar putea să ne aducă laolaltă! Dar atunci, fără nici o îndoială, după cum „ne“ cunosc, am fi două care să viseze la micul și dragul nostru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
este apariția Licăi Gheorghiu. Problema este că nu pot s-o descriu ; nu mi s-a mai întîmplat niciodată să încerc să descriu o actriță și orice epitet să sune ca o mojicie. Ea joacă rolul unei tinere și rafinate boieroaice care aspiră la lucruri sublime. Cum lucrurile de factura asta nu prea se fabrică în lumea ei putredă, ea obișnuiește să spună : Ea îl cunoaște pe Tudor Vladimirescu (Emanoil Petruț) și se dovedește capabilă să-l aprecieze. Dar, deși înțelepciunea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]