258 matches
-
i-a închis pleoapele pentru călătoria veșnică.” Pe de altă parte, asociatul său de la tipografie, Ioan S. Ionescu, ne spune: „... fostul meu tovarăș și vechi prieten, Ion Creangă, au murit în noaptea de 31 decembrie 1889... în casa lui numită bojdeucă, din Țicău, iar nu cum o arată actul de moarte eliberat de Primăria Iași că ar fi murit în strada Golia 51... Căci eu împreună cu profesorul Miron Pompiliu ca prieteni l-am înmormântat ridicându-l de la casa lui din Țicău
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
au trecut de mult în lumea tăcerii.” Uite cum te fură gândurile și nu te mai poți opri din povestit. Acum, după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele bătrânului Iași, sau am stat în cerdacul cel fermecat al Bojdeucii, să încercăm a ne desprinde măcar imaginar de vraja pe care ai țesut-o peste tot și peste toate... Adio, moș Creangă! Adio! Să ai liniște acolo pe steaua matale. Da’ ce zic eu stea? Luceafărul dumitale! Bârnova 29 august
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
duse, murmură: Să vezi cum o fost... O vin't poruncă de la Vodă, ca tătă suflarea să se băjenească la codru... Și la noi o vin't porunca aiasta... Da' mai 'nainte, tăt rumânu, singur-singurel, să-și pună foc la bojdeucă, la holdă, la fâneață, la tăt, la tăt, îngână Gheorghiță cu obidă. Și la noi o vin't porunca aiasta, că, când or vini turcimea, un pustiu de scrum și cenușe să se caște 'nainte, să n-aibă nici apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
n-avem catedrale, n-avem universități!... Cum, izbucnește el, cum... "Paștele mă-sii" vorba lui Șendrea să nu orbecăim, când toți care ne-au luat în copitele cailor, în noi s-au împiedicat întâi... Noi nu suntem siguri nici pe bojdeuca noastră... Nici pe ziua de mâine nu suntem siguri... Habar n-au ei, cât sânge am vărsat aici, la Porțile Europei! Moldova o țară de care de acum înainte va trebui să se țină seama, spune Duma Vlaicului. O salvă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e un oștean teribil, în luptă nu-i pasă, n-are habar de moarte, spune Țamblac. Nu c-am fi noi, lei-paralei, îi răspunde Ștefan, dar, când i-a ajuns cuțitu' la os, de nevoi, de frică, de amar, cu bojdeuca scrum, cu fătuca robită, cu muierea necinstită, cu satul pârjolit, când nu-i mai pasă nici de viață, nici de moarte, îl apucă pe rumân așa o vitejie, de se miră, se miră singur de unde i-a venit atâta bărbăție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece, moș Melinte... Am făcut cărare la codru și tot n-am pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să ne întoarcem cu sănătate! Din bojdeuca alăturată, iese o bătrânică cu un maldăr de țoale pe care le aruncă într-o cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu un maldăr de țoale pe care le aruncă într-o cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându-și de treabă. Pe după bojdeucă, se furișează tiptil un moșneag înarmat până-n dinți, cu un coif mâncat de rugină, cu arc și tolbă la spinare, toporișcă la brâu, ghioagă ghintuită pe care mai mult o târăște prin pulbere. Dumnezeule!!! țipă Savastița. Iar?!... Nu te vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înaltă de pregătire a studențimii și de dezvoltare a studiului academic, Academia Română, filiala Iași. Ne gândim apoi la Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Opera Română, Filarmonica "Moldova", Teatrul "Luceafărul", Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române cu prestigioasele sale case memoriale (între care Bojdeuca lui Ion Creangă, cel mai vechi muzeu cu profil literar din țară), Muzeul Universității "Al. I. Cuza", Muzeul "Kogălniceanu", Muzeul "Poni-Cernătescu", la Biblioteca Centrală "Mihai Eminescu", Biblioteca "Gheorghe Asachi" și filialele sale, la celelalte mari biblioteci, la universitățile cu profil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
documente. Iași, Editura Timpul, 2006. PARADAIS, Claudiu. Valori ale picturii românești în Muzeul de artă Iași. 1970. PARASCAN, Constantin. Eminescu și Creangă la Junimea. Iași, Editura Timpul, 2002; Istoria junimii postbelice. Iași, Editura Timpul, 2006; Acasă la Ion Creangă. Povestea bojdeucii din Țicău la 90 de ani. Iași, Editura Sagittarius Libris, 2008. PLATON, Maria. Dacia literară destinul unei reviste viața unei epoci literare. Iași, Editura Junimea, 1974. PORCESCU, Scarlat. Catedrala mitropolitană din Iași. Monografie. 1977. RAVEICA, Titus. Memoria amfiteatrelor. 2 vol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
este foarte frecventă, în ciuda normelor (excesiv de rigide în acest caz). Absența elementului de relație indică și o unitate mai mare a sintagmei create prin coordonare: pentru împătimiții motoarelor și vitezei (Acasă TV, 17.XI.2007), Tăriceanu cere desființarea gheretelor și bojdeucilor de la Romexpo (OTV, 26.X.2007). Fenomenul se regăsește și în situații în care, stilistic, repetarea elementului de relație ar trebui să marcheze o deosebire, o opoziție, de exemplu în structuri disjunctive: de partea cui sunteți, de partea Andreei Marin
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
mi-au mărturisit câțiva (Iorga, Petrovici, Brătescu etc.) Iași În trenul cu care mă duc la Iași rapidul de 2.25 după masă, mă întâlnesc cu d. Gh. A. C. Cuza cu care am reluat relațiile la 31 Dechemvrie 1939, la bojdeuca lui Ion Creangă, în strada Țicău, când s-a făcut parastasul de cincizeci de ani dela moartea lui, la care parastas am asistat. Sosisem cel dintăiu la bojdeucă, cu frate-meu Vasile. Eram în cerdacul ce dă spre Ciric. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
A. C. Cuza cu care am reluat relațiile la 31 Dechemvrie 1939, la bojdeuca lui Ion Creangă, în strada Țicău, când s-a făcut parastasul de cincizeci de ani dela moartea lui, la care parastas am asistat. Sosisem cel dintăiu la bojdeucă, cu frate-meu Vasile. Eram în cerdacul ce dă spre Ciric. A intrat Gh. Cuza cu un profesor Obreja; a venit la mine, salutându-mă. În tren, am avut unele explicații, în care i-am arătat de ce acum câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din cărămidă sau chirpici, nefinisate, fără geamuri. În corturi dorm oamenii, iar în clădiri, caii. E vară și e bine să simți glia sub coaste. Până la Podul Constanța i-am păcălit că zona Chitila cu hârtoapele, cișmelele, ulițele și adesea bojdeucile ei nu este în București și am ținut o predică despre jumătate de veac de totalitarism. Ei bine, dar ce ați făcut de opt ani de când nu vă mai amenință nimeni că vă ia proprietatea? Am schimbat vorba pe una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
După obținerea titlului de diplomat universitar în limba și literatura română, a funcționat ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983-1992ă. A debutat în revista Iașul nou (1954ă cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
legume. Când au ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să-i împrumutăm cățeaua dată de Sfânta Vineri. Altfel n-ajungeați dumneavoastră întregi lângă zidul bojdeucii noastre. - Așa bojdeucă mai rar. Din păcate chiar foarte rar. E muncă multă aici. - Da. Sunt aproape doi ani de viață și de lucru. și inspecția a continuat, după rutină, pe registre, pe vorbe, iar pe registre: registrul de cheltuieli
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să-i împrumutăm cățeaua dată de Sfânta Vineri. Altfel n-ajungeați dumneavoastră întregi lângă zidul bojdeucii noastre. - Așa bojdeucă mai rar. Din păcate chiar foarte rar. E muncă multă aici. - Da. Sunt aproape doi ani de viață și de lucru. și inspecția a continuat, după rutină, pe registre, pe vorbe, iar pe registre: registrul de cheltuieli obștești, fondul școlii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
zbura ca norul. Când m-am apropiat, pe cine credeți că văd? Pe moș Creangă. El era și le spunea copiilor: „Ați văzut? Așa se conduce sania!” Strașnic învățător îi moș Creangă. Pe nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă ea îndată. Nu trece multă vreme și în ușă se ivește moș Creangă, cu un zâmbet cald pe chip și cu brațele deschise. Bine ați venit în Bojdeuca mea! Poftiți! Ruxandă! Adă tu niște apușoară rece de la izvor și chisaua cu dulceață de cireșe amare!... Și imaginația zburdă în voie. Zadarnică-i orice încercare de a-i găsi acasă pe junimiști. Ei au plecat de multă vreme din
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă comunicare intitulată "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii". Cu Bojdeuca în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme: de la Creangă, la situația actuală a Moldovei, de la literatura națională la cea universală, de la ...Iași la Chișinău. De la suflet la suflet... Domnule
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
biblioteca lui V. Pogor se numește acum Sala "Eminescu, Creangă, Veronica Micle". Povestea prieteniei celor trei se închide între obiectele acestei camere: setul toaletă original al Veronicăi Micle, scrin Biedermeier cu încrustații din metal aurit, tablou "Creangă și Eminescu la Bojdeuca din Țicău", de Octav Băncilă, masca mortuară a lui Mihai Eminescu etc. 7. Din spațiul intim al celor trei, vizitatorul ajunge în somptuosul Salon al Junimii, unde la rang de cinste se află mobilierul original comandat de Maiorescu în Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dă o decizie de divorț și Creangă are câștig de cauză, în procesul cu Ileana, primind copilul în îngrijire. Constantin avea 12 ani și tatăl său grijuliu caută o căsuță potrivită. O găsește în mahalaua Țicău și se mută în bojdeuca ăașa îi spunea povestitorul) de vălătuci, acoperită cu draniță. Ca gospodină, o aduce pe Tinca Vartic, o fată țiitoare, cu care va trăi toată viața, fără să se căsătorească legitim. 1875 Moment decisiv în viața humuleșteanului stabilit în Țicău: îl
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să scrie și-l introduce în cenaclul Junimii. Citește Soacra cu trei nurori ăpublicată la 1 oct. 1875 în Convorbiri literare). Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin grija marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din Țicău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca. Era în anii 9 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la București. Sub imboldul poetului, care-i citea și îndrepta manuscrisele, sunt compuse în bojdeuca genialele sale scrieri literare, care vor încânta
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din Țicău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca. Era în anii 9 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la București. Sub imboldul poetului, care-i citea și îndrepta manuscrisele, sunt compuse în bojdeuca genialele sale scrieri literare, care vor încânta toate generațiile de cititori români ăba și străini, prin traduceri). Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e și timpul capodoperelor scrise de Eminescu. Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
că la ospiciul dr. Sutu din Capitală s-a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil și murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai! După câteva săptâmâni, află că la începutul lui august sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși cu dulceață. Împreună cu prof. Drăghici, urcă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși cu dulceață. Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Ulița de Sus. După ce beau câte un coniac, amicul îl conduce până aproape de bojdeucă. Își urează "La 10 mulți ani". Primește colindătorii, amintindu-și cum umbla la urat prin Humuleștiul natal. În noaptea bucuriilor, el își dă duhul. Aflând vestea, prietenii l-au pus în sicriu. Când să-l scoată, parcă bojdeuca nu-l
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]