456 matches
-
permanente, deși multe produse vor dispărea libertățile de asemenea, o distorsiune menită să facă, pentru vizitatorii străini, neobservabilă adevărata realitate a timpului. E vorba de grădina publică, unde am întâlnit-o prima dată pe Keti, frunzișul era la fel de verde și boltit, dar lipsea capelmaistru care dirija și se înclina spre public, în timp ce noi glumeam râzând, că pentru noi anume. 4. A doua zi după sosirea mea în oraș - asta în iulie - mă prezentasem președintelui tribunalului, care fusese nefiresc de politicos, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vedeți niciodată. - Da! răspunsei cu o vagă, melancolică convingere. - Mă gândesc la oamenii de-atunci care s-au dus, la ritmul vieții care era altul decât cel de azi. Oamenii aveau timp, zilele se scurgeau lent, curțile grădinii cu frunzare boltite, bănci și mese, taifasuri, altă lume... Ce oameni! Își întrerupse vorbirea și aduse masa și fotoliile de răchită și ne lungirăm la taclale, și tot vorbind, trecu o lună, două, câteva luni și veni toamna și ploile, apoi un vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
spre căsuța de lângă pod. Era vremea cinei. Nu-l mai văzui. Lumina din asfințit stătea încremenită pe cer. Apa Siretului se umpluse de o lucire tainică, ajungând până la mal, unde sta înecatul, sub sumanul moșneagului cu fața spre cerul adânc boltit, limpede ca lacrima. Sta nemișcat și singur în tăcerea țărmurilor. Iar în fund, pe lucirea de sânge, tot se alungau punctele negre, grăbite, tăcute ale stolurilor. Vremuri de bejenie, 1907 Înecatul a fost publicată prima dată în Semănătorul, nr. 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
furat și a mâncat șuncile, va fi stat pe lângă pârău zece zile în șir, ca să poată birui atâta sărătură. Frumos animal; n-are nimic deosebit, decât blana asta întunecată. Încolo, ochiul i-i rotund ca la orice urs și fruntea boltită. Ghiarele parc-ar fi de fildeș. Trebuie să fie un baci bătrân. Și-a adus aminte de locul cu bunătăți și s-a întors și în ist an. Aștepta, poate, să găsească și vin. Culi nu mai descoperea acuma nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mi se părea artistic. Era absurd - arta se confunda cu ignominia, ca florile bălții cu magma rău mirositoare a ghiolului. Am auzit cândva o legendă de la Egipet. Anume, că ar fi fost o regină demult moartă, în mormânt de porfir boltit, învăluită în triplu giulgiu, care se întoarce din când în când în valea Nilului din călătoria ei fără sfârșit prin ținutul umbrelor. Numele ei era Nitacrit. Când silueta ei fină și nealterată se întorcea din veacul vechi în lumea nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-mi scălda neîncetat ochii arși de plâns. Am tremurat din nou, am tușit zdravăn, când un glas de femeie mă chemă: „Fetițo, fetițo, vino aici!“ Plimbându-mi ochii în toate direcțiile, am văzut, foarte sus deasupra mea, în cadrul unei ferestre boltite, o basma în dungi și o mână care se agita. Mama mă prevenise că nu trebuia să intru niciodată într-o casă necunoscută și că, la vârsta mea, trebuia să încep să mă feresc atât de bărbați, cât și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
răsună, Si gemând înfioară firea Prelung și greu, ca o furtună, Frăgarul își îndoaie coapsă, Iar de prin vai purcede vântul, Prin largul albelor văzduhuri, Să ducă cerului cuvântul. Din cetățuia strălucirii Coboară razele de luna, Pe-argintul frunții lui boltite Din aur împletesc cunună. Cuvine-se hirotonirea Cu harul cerurilor ție, Drept-vestitorule apostol Al unei vremi ce vă să vie!
APOSTOLUL. In: Apostol fără vârstă by Octavian Goga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/304_a_601]
-
ironic, nu mai ții minte? — A, alea. Dar în clipa aceea am văzut direcția în care se îndreptau străzile, cum se întunecau în ciuda strălucirii soarelui, a aerului umed, a purității albastre de deasupra. Cu trei străzi în urmă existau alei boltite care duceau la ușa de la intrare, portari în livrele și perspectivele cu clădiri îmbrăcate în gresie. Acum străduțele erau pustii, legea nu mai exista Am trecut pe lângă saltele sfâșiate care își rânjeau buretele ieșit din măruntaiele de pânză și valize
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
putea vedea Julián era o vilă maiestuoasă cu trei etaje. Nu-i trecuse niciodată prin minte că niște oameni În carne și oase ar fi putut locui Într-un astfel de loc. Se lăsă tîrÎt prin vestibul, traversă o Încăpere boltită, unde o scară din marmură urca Împodobită cu perdele din catifea, și pătrunse Într-o sală mare, ai cărei pereți erau Înțesați cu cărți, de la pămînt și pînă la infinit. — Ce părere ai? Întrebă Aldaya. Julián abia dacă Îl auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
perete și acoperite cu plase Împotriva țînțarilor ce se ondulau ca niște lințolii. Îndărătul perdelelor se auzeau jeluieli și se Întrezăreau siluete. — Pe aici, indică maica Hortensia, care ținea avanpostul cu cîțiva metri Înaintea noastră. Am pătruns Într-o Încăpere boltită, unde nu mi-a venit prea greu să situez scena Tenebrarium-ului pe care mi-o descrisese Fermín. Semiîntunericul Învăluia ceea ce, la prima vedere, mi se păru o colecție de figuri din ceară, așezate sau abandonate prin unghere, cu ochi morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
condiția ca ea să urce pe cal, îndărătul lui., Pe când treceau printr-o pădure, au auzit niște zgomote ciudate și Rinaldo a mânat calul către locul de unde veneau ele. Ei au văzut curând un uriaș stând la gura unei peșteri boltite, cu o bâtă cât toate zilele în mână,și pe de-asupra, având o înfățișare făcută să să bage frica în cel mai curajos om. Lângă peșteră se afla legat cu lanț un grifon împreună cu uriașul, era pus acolo să
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
vizavi de agenția lui Felix Gordean, se lăsă pe spate în scaun și, cu binoclul la ochi, începu să supravegheze clădirea. Era o construcție cenușie, în stil franțuzesc de Provence, cu un singur nivel, ferestre cu oberliht și o intrare boltită. Numele era imprimat cu litere din bronz, în stil art deco, deasupra cutiei poștale. În față fusese amenajată o parcare împrejmuită, cu intrarea iluminată de proiectoare fixate pe acoperiș. Acolo erau parcate trei mașini. Danny își concentră privirea și notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ascund în inima ta Cu suflet, cu dor și cu lacrimi ... Lacrimi pierdute Lacrimi pierdute printre gene se scurg Spălând durerea din vechiul amurg, Cioburi de vise iau formă de stele Spălând tristețea din gânduri rebele... Răsari curcubeu peste fruntea boltită Alungând lacrima din vorba șoptită, Și umple-mă soare cu dor și speranță, Iubirea celestă spre tine mă-nalță... Dragobete Fecior ce umblă agale zâmbind Și-n urma lui și umbra tresare, O vrajă de dor, descântec șoptind Umple pământul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
rămas cu temeliile puternice, adânc înfipte în pământul strămoșesc. Cetățuia a reținut atenția tuturor vizitatorilor de la înălțarea ei și până astăzi. Biserica elegantă și simplă, o găsim așezată în mijlocul ansamblului mănăstiresc. Apoi, vedem casa domnească cu un sistem de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost inaugurată la Putna. Din camere separate ele au devenit nișe în zidul bisericii. Nișa sepulcrală sudică decorată cu brâu torsadă Nișa sepulcrală nordică Naosul are tot formă dreptunghiulară cu șase ferestre evazate spre interior și cu două abside boltite semisferic. La naos avem sistemul de boltire amintit, cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care susțin întregul sistem de bolți, nu se sprijină pe piedestale, ci pe console de piatră.Turla de pe naos are un diametru mai
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
două pivnițe se face printr-o scară care își are punctul de plecare sub pridvor. Palatul voievodului Gheorghe Duca după restaurare ` La etajul palatului se ajunge urcând scara de piatră a unui foișor, din care se pătrunde într-un antreu boltit semicilindric și pardosit cu dale de piatră. În dreapta și în stânga antreului sunt câte două încăperi în prelungire. În interiorul casei constatăm că suntem mereu în fața unor legături surpriză care au fost gândite să fie ascunzători. În peretele de sud al încăperii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem footnote>. Interiorul sălii gotice În partea opusă tindei în raport cu trapezăria se află un șir de încăperi. În dreapta tindei și comunicând cu aceasta printr-o ușă arcuită se găsește o săliță în lungul clădirii în spatele căreia descoperim o încăpere mare, boltită cilindric, lipsită de lumină, în care se deschide scara interioară ce duce în pivniță; alte două încăperi mari, despărțite prin tindă care dau în pridvorul mic, ocupă restul aripii stângi; trebuie remarcat la încăperea din stânga acestei de a doua tinde
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de pe fațada principală. Bolțile, frumos construite, se nasc din pătrunderea reciprocă a doi cilindri longitudinali în alți trei cilindri transversali, formând în mijlocul pivniței două picioare puternice de susținere cu secțiunea pătrată. Lumina se primește prin două ferestruici. O altă pivniță, boltită tot cilindric, este luminată de o singură ferestruică și comunică printr-o deschidere mică și joasă cu o adevărată tainiță întunecoasă. A treia încăpere este compusă din două pivnițe, boltite cilindric, dar de dimensiuni inegale. Pivnița mare este luminată de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pătrată. Lumina se primește prin două ferestruici. O altă pivniță, boltită tot cilindric, este luminată de o singură ferestruică și comunică printr-o deschidere mică și joasă cu o adevărată tainiță întunecoasă. A treia încăpere este compusă din două pivnițe, boltite cilindric, dar de dimensiuni inegale. Pivnița mare este luminată de trei ferestre înalte și înguste, tăiate în zidul de la apus. Comunicația interioară între aceste pivnițe și etaj se face pe o scară tăiată în grosimea zidului. Forma actuală a edificiului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
adevărată minunăție de eleganță și măiestrie. Lumina o primește pe deasupra ca Domnul Panteonului”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 28 footnote>. Din resturile de zidărie din partea stângă se poate trage concluzia că a mai fost o cameră cu o ieșire proprie, boltită semicilindric, care a servit drept cuptor. Pe latura de nord, în colțul opus palatului domnesc se află arhondaricul, o clădire destinată chiliilor călugărilor. Imobilul a fost conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, dar este numai o simplă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mulți au perit. Iar trupurile celor periți, le-au strănsu împreună cu a-l lui Franz căpitanul unde muri la acest sat. Peste trupurile lor am făcut și s-a rădicat și această sfântă cruce, care însă și de piatră și boltită o am acoperit, precum să vede lângă movilă, ca să fie de pomenire și la acești boeri care s-au întâmplat: Darie Donici vel dvornic den Țara de gios, Gavriil Miclescul vel vornic den Țara de Sus, Dumitrașcu Racoviță hatman, Constantin
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Goliei, pe la 1653, când a vizitat Moldova: „Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție. Dacă vrei să ajungi în vârful lui trebuie să urci cele 120 de trepte, trecând prin cele două caturi cu încăperi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și în sfârșit terasa de unde ți se deschide o vastă panoramă a Iașului”. Și a dealurilor albastre din jurul orașului, aș adăuga eu, sfințite. Adevărul este că atunci când logofătul Ioan Golăi a zidit biserica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o cumplită furtună prefăcu în câteva ceasuri toată Ulița Mare și cu a treia parte din oraș în cenușă. Atunci și curțile, deși izolate prin piața întinsă în mijlocul căreia se afla, luară foc și până în seară de-abia câteva beciuri boltite rămaseră nejignite (nevătămate...); o mare parte din averea ocârmuitorului și din acturile publice fură prada pârjolului. Domnul se mută în casele spătarului Panait Cazimir, ce astăzi formează aripa dreaptă a Academiei, și care prin o curioasă întâmplare rămaseră nelovite de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
contribuit - nu, în nici un caz - căposul, scorțosul meu stăpân, și nici împăratul Napoleon, ci potaia stăpânei, afurisitul Bichon. PAGINĂ NOUĂ 3 Exista și o față ascunsă a orașului. Dublul lui subteran. Un spațiu întunecat, dar primitor, o rețea de galerii boltite, un sistem eficient și vechi de câteva secole, construit pentru ocrotirea și salvarea locuitorilor. Iancu iubea mai ales acest oraș. Cunoștea bine fiecare galerie încă din adolescență. Faptul că acolo nu ajungea niciodată lumina zilei nu-l deranja. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se ocupase boierul informator, cât mai ales pentru liniștea și clipele de desfătare trăite în casa acelui boier, clipe care nu vor mai reveni niciodată. După cum nu vor mai reveni nici vinurile tămâioase gustate direct din buțile stivuite în pivnițele boltite, răcoroase și adânci. Ambrozii savurate pe îndelete din ulcioare păstrate în lăcașuri anume săpate în ziduri pentru ele, de a căror vechime nici măcar marele boier nu-și mai amintea. Și toate astea sub lumina amețită a unui opaiț ținut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]