927 matches
-
clăti bine gura. — V-ați găsit și voi pe cine să țineți pe afară, se enervă Poștașul, apropiindu-și nasul de sticla fumurie, încercînd să vadă ce se petrece înăuntru. Bar-Restaurant, Night-Club, Pariuri Sportive, Non-Stop, închis pe dracu’, începu să bombăne, dîndu-se doi pași înapoi încercînd să se dumirească, mutîndu-și privirea de cîteva ori de la firma luminoasă instalată deasupra intrării, la plăcuța de carton pe care era afișat orarul, lipită cu bandă adezivă la colțuri direct pe tocul ușii. Ce-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
din luna martie. Mare lucru n-au făcut și nici vorbă ca în luna august să încheie lucrările la pod. Cerul era închis și o ploaie măruntă și rece toca sănătatea și nervii inginerului. O ține așa de o săptămînă, bombănea pentru el. Muncitorii dormeau în vagon. Terminaseră cu banii și băutură nu mai aveau cu ce cumpăra. Talabă nu-i putea trimite acasă, îi adusese de la 120 km distanță, tocmai de pe malul Prutului și, colac peste pupăză, le promisese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sărea în ochi poza mare în chenar negru a dictatorului sovietic, însoțită de un titlu scris cu litere de-o șchioapă. Deschizând ziarul său, Stelian citi fără ochelari necrologul oficial, tipărit și el cu litere mari. Hm, asta era, va să zică, bombăni prudent. A murit Stalin... Marele conducător... Da, a murit... Bine că s-a dus dracului!... Bine c-am scăpat de tartor!... vorbi fără grijă și fără nici o teamă poștașul și, trăgându-i o înjurătură de mamă răposatului, își tufli șapca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și privire crucișă, care își notă cu o figură plictisită comanda într-un carnet soios, dar mai trecu încă multă vreme până să aducă berea și debreținii comandați. Gata cu săptămâna de bună servire, meștere? îl întrebă Ticu ironic. "Meșterul" bombăni ceva supărat și se evaporă. Săracul Tănase..., adăugă el și, ridicându-și halba de pe masă, ciocni cu fratele său. Stelian nu zise nimic și se uită curios la un afiș mare cât un ziar desfăcut, înfățișându-l pe Tito cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
milițienii trecură. Moartea lui Stalin nu înseamnă sfârșitul regimului sovietic... O să se găsească un înlocuitor... Molotov, Jukov sau mai știu eu cine... Eu, Ticule, cred că regimul ăsta politic, o să dureze mai mult decât am crezut noi la început!... Ticu bombăni că nimic nu era veșnic pe lume. Merseră apoi o bucată de drum fără să-și mai spună nimic. În apropiere de piață avură surpriza de a se întâlni cu Fănel Trifu. Fostul vecin de casă al Teodoreștilor era îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vorbă, să batem palma! îi propuse directorul școlii cu vioiciune, întinzându-i brațul său vânjos, de fiu de țărani. Când află însă că Stelian nu mai voia să plece la oraș, se posomorî și plecă fără să-l mai salute, bombănind că, dacă nu avusese de gând să vândă casa, de ce îl mai încurcase degeaba?!... Peste câteva săptămâni, Stelian primi o scrisoare de la Virgil, care îi reamintea de intenția lui de a se muta înapoi la Vărăști și dorea să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
urmă. Rămași singuri, ginerele și socrul se măsurară câteva clipe în tăcere cu o anumită stinghereală, apoi ridicară paharele în aer și, urându-și încă o dată noroc, se grăbiră să le golească de restul de țuică. Ca să spună ceva, Virgil bombăni în chip de scuză că banii aceia vechi erau plini de microbi și că nu se cuvenea să fie dați pe mâna copiilor, să se joace cu ei. Arătându-și dantura încă zdravănă într-un surâs îngăduitor și complice, socrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
filologie: Citiți-l mai bine pe Eminescu!... strigă el și vorbele sale fură repetate, ca un slogan, de toți ceilalți. Vigilentul, văzându-se singur în fața studenților, îi măsură cu atenție, ca să le țină bine minte figurile, și bătu în retragere, bombănind: Așa va să zică? Bine, o să mai stăm noi de vorbă!... și se făcu nevăzut. In urma lui se așternu liniștea. Privindu-se unii pe alții, studenții părură să realizeze de-abia atunci că nu făcuseră cel mai înțelept lucru înfruntându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Începu să-i explice lui Dómine Pérez proprietățile laxative ale cojii de nucă neagră de Hindustan. Așa stăteau lucrurile când apăru don Francisco de Quevedo, curățându-și de pe Încălțări glodul adus din băltoacele de pe stradă. Noroiul, slujitorul meu, mă-nvață... bombănea prost dispus. Se opri lângă mine potrivindu-și ochelarii, aruncă o iute privire peste versurile copiate și Își arcui sprâcenele mulțumit, văzând că nu erau nici de Alarcón, nici de Góngora. Apoi se Îndreptă, cu mersul acela al lui șontorog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
deschiși că Arm a venit în casă la el, dupa ce atâtea zile și săptămâni ea nu fusese decât un interlocutor pe mess, dar fără să aibă vreo prezență materială? Păi de ce, nu, tipule? se porni pentru a treia oară bombănind și autotachinându se. De data asta, se smulse din loc pe cârjele lui și intră înapoi în casă. Pe calculatorul deschis, mess ul îi trimisese deja primele mesaje de la Arm. Ea ajunsese înapoi acasă și îi transmitea de acolo o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o mișcare delicată, ea îl mângâie pe păr și pe obraji, așa cum făcuse și mai înainte. Doar că acum, în ochii ei căprui și plini de înțelegere, se aprinsese o lumină nouă. Doctor Dehua Bart își legă centura de siguranță bombănind. Nu era convins că face bine ceea ce face. Nici nu se prea simțea în apele lui, dar nu dorea ca Arm să își dea seama de acest lucru. Cu două zile în urmă Arm îi trimisese un mesaj lapidar: Deschide
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Arm insistase să se așeze pe bancheta din spate, ca să se poată întinde. El însă dorise să se așeze lângă ea, pe scaunul din față, dar acum regreta. Spatele îl durea foarte tare și era și amețit. Văzându-l că bombăne și se foiește în scaun, Arm nu spuse nimic, dar opri mașina de îndată ce șoseaua i-o permitea. Ai fost avertizat că vei avea amețeli, dureri de spate și alte tulburări câteva zile. Treci pe bancheta din spate și întinde-te
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
respect. Cum să nu respecți un om care este unul din cei 23 de specialiști ai Chinei într-o tehnică de acupunctură, o tehnică ce face bine semenilor mei... Bart tăcuse, Arm avea dreptate, dar lui îi plăcea să se bombăne cu ea. Undeva, în adâncul sufletului său, bombăneala aceasta semăna cu o discuție de familie, o discuție între doi soți... Te miră că a fost lăsat să plece, întrebă ea. Nu, cred că este o mișcare foarte inteligentă. Vezi tu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de pierde vară, cu pletele neglijente, Bart încercând să se ridice din scaunul cu rotile, Bart străbătând camera sprijinindu se în cârje, Bart deschizându-i ușa de la intrare zâmbind radios. Am venit fără cârje, de aceea a durat atâta!!... Bart bombănind ciripeasca ei și qigong-ul deopotrivă, Bart lângă ea pe bancă, luându-i o frunză din păr, Bart strângând-o tare la pieptul lui, Bart gemând de plăcere, Bart după ce se iubiseră în iarba necosită, rostind: Doamne, Arm, trupul tău miroase
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
la scurt timp după ieșirea noastră din țară - Laurențiu Ulici, cel care șofase, doamna sa, eseistul Eugen Negrici. Ei urmau a doua zi să plece spre Spitalul Elias, eu, nebun, spre Veneția colocviului româno-italian, apoi la Roma. Taximetristul m-a bombănit tot timpul, tușeam îngrozitor, ,,du-te la spital!", mă jenau coastele frânte, dar m-a lăsat spre dimineață la punctul de frontieră croat; am trecut de la croați la sloveni pe jos, era frig, sacoșa părea de plumb, dar cântau păsările
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
din amintirile și cărțile despre foștii lideri comuniști și mai ales din poveștile de viață ale unor oameni care au trăit epoca: Alexandru George, Gabriel Dimisianu, Mihai Șora, Pavel Chihaia. Mi s-a întâmplat de câteva ori să-i aud bombănind față de felul în care autori mai tineri comentau în scrierile lor evenimente la care ei participaseră în mod direct. Diferența de percepție dintre cei care au trăit epoca și cei care o cunosc doar din cărți este adesesa zdrobitoare. Există
Cealaltă față a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6843_a_8168]
-
văd dacă plouă. La întoarcere, am apucat doar sfârșitul poveștii. Cum să nu doresc s-o revăd?! Doamne, Dumnezeule! Când cu greu ni s-au încrucișat pașii, nici na catadicsit să se uite la mine, darămite să m-asculte. A bombănit mai mult pentru dânsa: «M-ai mințit ca un ordinar! Spuneai că dispari, că te duci aiurea, cerșetorule!»” (p. 39) Toate ca toate, dar eu, unul, aș fi vrut măcar s-o văd drapată pe acea lady a anilor cincizeci
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]
-
colo-colo, rezemîndu-și pîntecele de suprafețele curate ale bucătăriei, una după alta. In ținuta ei neagră și mulată, semăna cu un Marcel Marceau feminin, care mima mimatul. - O să-ți fac niște ceai de mușețel, a spus ea. O să te rehidrateze. Am bombănit ceva, iar ea a aprins ceainicul electric. Și apoi mi-am dat seama - cum anume să merg mai departe, vreau să zic. Eram așezat la masa rotundă din bucătărie, cu coatele sprijinite pe lemnul gălbui, prins în mrejele spectrale ale
Will Self - Cum văd eu distracția by Daniela Rogobete () [Corola-journal/Journalistic/6128_a_7453]
-
cu dedinaintea goală și n-are nimic înlăuntru. În schimb, are nostalgii când e saturat. Are spleen. Adică o lingoare galopantă ce-l istovește pe dedesubt. Românul nu se supără niciodată. El are doar draci. E nervos pe soartă, își bombăne aproapele sau își suduie destinul, îl sâcâie în permanență o jenă interioară, resimte sfâșieri metafizice, îi scârțâie articulațiile spiritului și e trist fără măsura sinchiselii. Altfel spus, când e un pic de soare, ar cam fi bună o ploicică. În
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
sunt perfecte în proporție de 67%, informează Daily Mail, citat de Jurnalul.ro Defectele întâlnite des la femei ar fi: temperamentul cu toane, să nu le placă sportul și să fie obsedate de curățenie. Bărbații au mai spus că femeile bombăne atunci când critică bărbatul pentru felul în care conduce sau când insistă să se uite la telenovele. Printre defectele menționate de bărbați se numără și perioada lungă de timp de care au nevoie atunci când se pregătesc sau că mereu vor să
Cercetătorii au decis: Femeia perfectă nu există by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65457_a_66782]
-
curînd dacă vor continua să mănînce smochine uscate și pîine mucegăită, Cine a gîndit strategia pentru această călătorie a dat cu oiștea-n gard, mahării de la curte cred probabil că oamenii pot trăi numai cu aerul pe care-l respiră, bombăni el printre dinți. Se ridicase tabăra, acum se împătureau mantale, se orînduiau unelte, erau o mulțime, majoritatea nu vor folosi probabil la nimic, decît dacă elefantul va cădea într-o rîpă și va trebui scos cu un scripete. Ideea comandantului
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]
-
în străinătate și în mulțime fiecare putea vorbi cu cine dorea. Se făureau planuri îndrăznețe, iar mica Odalie era tot mai fericită pe măsură ce se apropia momentul. Gândește-te, numai, tanti Louise, striga ea, ce veselie o să fie! Dar tanti Louise bombănea doar, așa cum îi era obiceiul. În sfârșit, a sosit și Mardi Gras. Dis-de-dimineață, Odalie auzea de la fereastra ei clinchetul clopoțeilor nebunatici de pe costumele măștiilor, sunetul muzicii și ecourile șiroaie ale cântecelor. La urechile ei ajung râsul vechilor mascarade și țipetele
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
era boala ei, iar mama o împiedica să mănânce. Își făcea atunci o păpușă din basma, se așeza pe taburetul de lângă ușă și-i zicea mamei: - Plec de la tine, mă duc... - Un’ te duci, bleago? Un’ să te duci, îngrămădito?, bombănea mama neluând-o în seamă. Zinaidei i se părea că e o nimica toată să plece, de parcă păpușa asta făcută din basma era chiar ea, doar că mică de tot, și spunea în șoaptă: - O să mergem, ai să vezi. Vine
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
să rămâie sub ocupație; mersul pe jos în convoaie, deavalma, săptămâni în șir și instinctiv al tinerilor patrioți, care nu erau în vârsta luptătoare, dar nici în acea idilică; mersul pe jos al populației românești, cu tunul dușman în spinare bombănind și vrând să o ajungă. Știu foamea, știu setea, știu spaima, știu boala, știu truda unor bravi ofițeri, întorși fără câte o mână sau fără câte un ochi de pe front, truda lor de a mă educa într-ale războiului pentru
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
Tot restul lumii a împodobit-o deja. Și familia Farmer și-a împodobit-o“. Oroare: nu sîntem în rînd cu lumea! Tata, pînă acum spectator pasiv, se înfurie pentru că rămîne pasiv, adică în loc să spună „Ce contează? Nu-i nici o grabă“, bombăne „Mai bine să ne punem pe treabă” și începe să se agite cu panglicile de hîrtie colorată. Pe de-o parte simt că face asta ca să-l sîcîie pe rafinatul din mine. Am oprit radioul și am participat într-un
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]