1,815 matches
-
și cartierul „nemțesc”. De la 15 aprilie până la 22 august 1944, forțele aeriene anglo-americane efectuează asupra Severinului un număr de 11 bombardamente. Bombardamentele din 6 mai și, respectiv, 6 iunie 1944, au fost și ele extrem de violente din cauza numărului mare de bombardiere folosite. Scopul bombardamentelor asupra Severinului urmărea deopotrivă distrugerea concentrării de refugiați civili, universitari si industriali sosiți din Bucovina și Moldova” [2] „A doua zi, chiar în Duminica Paștelui, bombardierele americane s-au întors pentru a lovi din nou Turnu Severin
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
1944, au fost și ele extrem de violente din cauza numărului mare de bombardiere folosite. Scopul bombardamentelor asupra Severinului urmărea deopotrivă distrugerea concentrării de refugiați civili, universitari si industriali sosiți din Bucovina și Moldova” [2] „A doua zi, chiar în Duminica Paștelui, bombardierele americane s-au întors pentru a lovi din nou Turnu Severin (unde cele 167 de aparate B-24 aveau drept misiune să bombardeze aceleași obiective ca și aviația britanică, vizând în special căile feroviare și aerodromul) și, pentru prima dată, Brașovul
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
ca și aviația britanică, vizând în special căile feroviare și aerodromul) și, pentru prima dată, Brașovul, marele centru industrial care fabrica avioanele IAR. Pentru a lovi orașul transilvănean, (legăturile feroviare și Uzinele IAR) a decolat o formație de 158 de bombardiere B-24 Liberator. Venind dinspre Bulgaria avioanele inamice au intrat în țară prin zona Rusciuk-Giurgiu. Între orele 9:50 și 13:00 au fost alarme aeriene în orașele Giurgiu, București, Craiova, Ploiești, Brașov și Sibiu. Orașul Brașov a fost bombardat de la
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
Dar, la ora 6 dimineața, diviziile române de infanterie își fac intrarea în capitală iară ca vreun foc de armă să fie tras... Represaliile germane încep numai după intrarea românilor. Bucureștiul este bombardat timp de două zile. Pe 26 august, bombardiere americane care au decolat din sudul Italiei își fac apariția pe cerul României și lovesc cazărmile germane situate în apropierea aeroportului Băneasa. Pe 24 august, Armata Roșie înaintează 50 km pe frontul Moldovei. Armata română este dezarmată de sovietici: 130
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești. Vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție. Iar dacă fidelul electorat aude cumva noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, dom'le, cu Iliescu? sînt întrebat, jumătate glumă, jumătate serios. Și ca întrebarea să aibă și-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firava armie a dandy-lor. Oricât de mult ne-ar consterna efeminarea acestora, trebuie recunoscut că În tumultuoasa biografie a lui D’Annunzio nu lipsesc câteva episoade cu adevărat eroice. Ele se consumă În primul război mondial, când, pilot pe un bombardier italian, e lovit deasupra Veneției, riscând să rămână orb. Căsătoria prematură, sinuciderea soției, răpirea unei prințese, fuga, arestul, legătura pasională cu celebra actriță Eleonora Duse, ruina materială, amenințarea cu Închisoarea datornicilor, refugiul În Franța, toate Îl prind ca un vârtej
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Acest lucru se întâmplă cu atât mai mult cu cât principala metodă de acțiune militară o reprezintă acțiunile constând în atacuri aeriene asupra unor ținte de la sol. Deși au fost folosite în special arme "inteligente", de mare precizie lansate prin intermediul bombardierelor B-1, B-2, B-52 sau al avioanelor de vânătoare F-14 și F-18 la care s-au adăugat loviturile rachetelor de croazieră Tomahawk, totuși erorile (fie ele umane sau provenind din informațiile defectuoase) nu au putut fi evitate: victimele civile nu au
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
armei nucleare. Din acest punct de vedere, vom urmări o serie de coordonate fundamentale în analiza armelor nucleare și a politicilor nucleare. Prima dintre aceste coordonate este triada nucleară - cele trei elemente fundamentale ale unei arme nucleare funcționale și operaționale: BOMBARDIERUL STRATEGIC SHAPE \* MERGEFORMAT ICBM SLBM Intercontinental Sea Launched Ballistic Missille Ballistic Missille Această triadă constă practic din vectorii nucleari necesari operaționalizării unei arme nucleare. Vectorul nuclear este vehiculul care poartă spre țintă încărcătura nucleară. O altă coordonată esențială în analiza
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din sistemul internațional care deținea atât tehnologia necesară construcției armei atomice, cât și arma în sine. Mai mult decât atât, SUA erau singurul stat din sistemul internațional care dispunea de vectori nucleari -bombardierul strategic. Deși există diferențe foarte mari între bombardierul strategic al zilelor noastre (de exemplu, bombardierul B2 Spirit are o rază de acțiune de aproximativ 16.000 km), în 1948, Statele Unite aveau totuși bombardiere strategice cu o rază de maximum 6.000 km. Aceste diferențe sunt însă ușor explicabile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
necesară construcției armei atomice, cât și arma în sine. Mai mult decât atât, SUA erau singurul stat din sistemul internațional care dispunea de vectori nucleari -bombardierul strategic. Deși există diferențe foarte mari între bombardierul strategic al zilelor noastre (de exemplu, bombardierul B2 Spirit are o rază de acțiune de aproximativ 16.000 km), în 1948, Statele Unite aveau totuși bombardiere strategice cu o rază de maximum 6.000 km. Aceste diferențe sunt însă ușor explicabile prin progresul tehnologic mai ales în domeniul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistemul internațional care dispunea de vectori nucleari -bombardierul strategic. Deși există diferențe foarte mari între bombardierul strategic al zilelor noastre (de exemplu, bombardierul B2 Spirit are o rază de acțiune de aproximativ 16.000 km), în 1948, Statele Unite aveau totuși bombardiere strategice cu o rază de maximum 6.000 km. Aceste diferențe sunt însă ușor explicabile prin progresul tehnologic mai ales în domeniul tehnologiei militare sau cu utilizare duală din perioada „războiului rece” și postbelică. De asemenea, una dintre condițiile care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Masive este preluată și de NATO, care o păstrează ca doctrină oficială până în 1968. Această doctrină a avut la bază, în principal, superioritatea Statelor Unite în ceea ce privește numărul de focoase nucleare și de vectoril nucleari. La începutul anilor ’50, SUA dispuneau de bombardiere strategice care își puteau lansa încărcătura nucleară la aproximativ 6.000 km de bază; în plus, numărul de bombardiere strategice deținute de americani era net superior comparativ cu Uniunea Sovietică. Situația se schimbă însă încă o dată la sfârșitul anilor ’60
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bază, în principal, superioritatea Statelor Unite în ceea ce privește numărul de focoase nucleare și de vectoril nucleari. La începutul anilor ’50, SUA dispuneau de bombardiere strategice care își puteau lansa încărcătura nucleară la aproximativ 6.000 km de bază; în plus, numărul de bombardiere strategice deținute de americani era net superior comparativ cu Uniunea Sovietică. Situația se schimbă însă încă o dată la sfârșitul anilor ’60, când apare al treilea pilon al triadei nucleare: racheta balistică lansată de pe mare, în speță, de pe submarine (Sea Launched
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
număr impresionant de rachete cu posibilități de a purta încărcătură nucleară, ea nu dispune de suficiente submarine pentru lansarea de SLBM; în ceea ce privește Franța și Marea Britanie, acestea au doar o capacitate extrem de limitată de a încărca focoase nucleare pe submarine și bombardiere. Până în 1990, între URSS și SUA s-au încheiat două tratate SALT (I și II); în 2002, la Roma, între SUA și Federația Rusă, principala moștenitoare a arsenalului nuclear al Uniunii Sovietice, se încheie SART (Strategic Arms Reduction Treaty), un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și pentru a urmări progresele tehnologice. Prin urmare, britanicii au folosit fotorecunoașterea aeriană și alte surse de informații pentru a spiona descoperirile tehnice ale germanilor, cum ar fi sistemele radiogoniometrice pe care germanii le-au inventat pentru a-și ghida bombardierele către ținte din Anglia, noile radare aeriene de apărare, precum și rachetele V-1 și V-239. Exemplele oferite până acum din domeniul fotorecunoașterii datează din perioada războiului. Acest lucru nu este întâmplător. În perioada războiului, interesele armate în vederea realizării unor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al sovieticilor (dimensiunea și structura forțelor armate), lucru care îngreuna extrem de mult eforturile Guvernului american de a-și evalua cheltuielile necesare în domeniul militar. Un exemplu de lipsă a datelor concrete privind forțele sovietice l-a constituit presupusul „decalaj al bombardierului” la jumătatea anilor ’50. Statele Unite dețineau extrem de puține informații referitoare la planurile sau capacitățile sovietice de construire a unui bombardier strategic sau „înarmat” (un avion capabil să transporte o armă nucleară la distanțe mari între continente). Cu toate acestea, la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
necesare în domeniul militar. Un exemplu de lipsă a datelor concrete privind forțele sovietice l-a constituit presupusul „decalaj al bombardierului” la jumătatea anilor ’50. Statele Unite dețineau extrem de puține informații referitoare la planurile sau capacitățile sovietice de construire a unui bombardier strategic sau „înarmat” (un avion capabil să transporte o armă nucleară la distanțe mari între continente). Cu toate acestea, la ceremonia de sărbătorire a Zilei Forțelor Aeriene Sovietice, în iulie 1955, imediat înaintea summitului de la Geneva al celor „Patru mari
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
acestea, la ceremonia de sărbătorire a Zilei Forțelor Aeriene Sovietice, în iulie 1955, imediat înaintea summitului de la Geneva al celor „Patru mari puteri” (Statele Unite, Uniunea Sovietică, Franța și Marea Britanie), un atașat al forțelor aeriene americane a văzut survolând 28 de bombardiere de mari dimensiuni, un model relativ nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea construirii unor bombardiere strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze o prăpastie în acest domeniu - denumită „decalajul bombardierului” - între capacitățile
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al celor „Patru mari puteri” (Statele Unite, Uniunea Sovietică, Franța și Marea Britanie), un atașat al forțelor aeriene americane a văzut survolând 28 de bombardiere de mari dimensiuni, un model relativ nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea construirii unor bombardiere strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze o prăpastie în acest domeniu - denumită „decalajul bombardierului” - între capacitățile americanilor și cele ale sovieticilor. Totuși, atașatul fusese păcălit de un simplu vicleșug: el nu văzuse 28 de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
28 de bombardiere de mari dimensiuni, un model relativ nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea construirii unor bombardiere strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze o prăpastie în acest domeniu - denumită „decalajul bombardierului” - între capacitățile americanilor și cele ale sovieticilor. Totuși, atașatul fusese păcălit de un simplu vicleșug: el nu văzuse 28 de bombardiere noi, ci un număr mai mic care au survolat zona de mai multe ori40. Cu toate acestea, în absența
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze o prăpastie în acest domeniu - denumită „decalajul bombardierului” - între capacitățile americanilor și cele ale sovieticilor. Totuși, atașatul fusese păcălit de un simplu vicleșug: el nu văzuse 28 de bombardiere noi, ci un număr mai mic care au survolat zona de mai multe ori40. Cu toate acestea, în absența unor informații concrete, raportul atașatului a devenit punctul de pornire în vederea solicitărilor de mărire a bugetului american pentru domeniul apărării. S-
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dimensiunea forței sale militare și pe orice alt element de referință în domeniul militar. Acest lucru era valabil în mod special în cazul unui război aerian, domeniu care a cunoscut introducerea radarului aerian, a sistemelor de navigație sofisticate pentru ghidarea bombardierelor către țintele lor, a avioanelor cu reacție, a rachetelor balistice și de croazieră și, în final, a bombei atomice. Astfel, culegerea informațiilor cu privire la sistemul militar deținut de inamic a devenit un obiectiv important pentru agențiile de securitate ale fiecărei țări
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
exemplu, R.V. Jones, șeful departamentului de informații al Ministerului Aviației din Marea Britanie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, povestește cum teoria sa privind natura primului sistem de semnale radio (Knickebein) folosit de către germani ca instrument de navigație pentru bombardiere a fost confirmată în momentul în care un avion echipat cu receptoare speciale, ce zbura într-o anumită zonă desemnată de el, a recepționat semnalele radio pe care a prezis că le va capta în acea zonă34. Analiza în domeniul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
-și ani de zile amprenta asupra viziunilor strategice ale Statelor Unite. Cele mai cunoscute dintre aceste erori sunt poate supraestimările de proporții referitoare la armamentul strategic al sovieticilor, care le-au indus americanilor senzația că au rămas în urmă în ceea ce privește numărul bombardierelor, la jumătatea anilor ’50, și în ceea ce privește numărul de rachete, începând cu sfârșitul anilor ’50 și până în 196160. Dar cel puțin la fel de importantă a fost și tendința, manifestată de la jumătatea anilor ’60 și până la începutul anilor ’70, de a subestima ritmul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
menite să convingă Statele Unite că ea deține mai multe resurse strategice nucleare decât avea de fapt. După cum s-a menționat mai devreme, în timpul unui zbor demonstrativ cu ocazia unei ceremonii organizate în luna iulie 1955, sovieticii au „etalat” 28 de bombardiere Bizon - probabil mai multe decât existau în inventarul propriu - prin crearea condițiilor necesare pentru ca primul grup de avioane să iasă din raza vizuală a spectatorilor (inclusiv a reprezentantului forțelor aeriene americane) și să revină pentru o a doua tură50. De
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]