501 matches
-
nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN CĂLDURA VERII Însetate șiruri de fluturi În hore se prind lângă ciuturi, Răcoarea fântânii e bună Și unii la umbră se-adună. Iar vara frunzișu-nfierbântă, Ies greierii negri și cântă, Bondarul sărută cicoarea, De maci se-nroșește cărarea. Departe-o furtună se naște; Câmpia o capră o paște, E-atât de flămândă, că sare Să roadă-o bucată de soare! Vulpoiul își scutură blana, De iepuri e plină poiana, Salcâmul se
ÎN CĂLDURA VERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378889_a_380218]
-
de dragoste-n priviri Cronos avea totuși pe brânci setea să-și stingă se reîntorcea cu ultimile fire de nisip ce în clepsidra aruncată peste cap amețitor se legănau. și între dinții scrâșniți cu trosnet scurt am rupt elitrele sâcâitorului bondar gând al cărui zbor împiedicat ițele visului mi-a încurcat. Referință Bibliografică: REVERII / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
REVERII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379163_a_380492]
-
când i-am dat pâine,Înțelegerea am rupt... X. GABRIELA GENȚIANA GROZA - HAIKU PRINTRE PETALE, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015. Atingere-n taină de roua Învierii- lumină Sfântă *** Livada cu meri- aripi de bondari sclipind printre petale *** Primul Mărțișor- în liniștea casei gângurit de prunc *** După furtună- printre crinii în floare singur motanul *** S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada *** Picuri de ploaie- pisica vecinului stând sub o scară *** La geamul
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
floare singur motanul *** S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada *** Picuri de ploaie- pisica vecinului stând sub o scară *** La geamul casei- florile magnoliei ... Citește mai mult Atingere-n tainăde roua Învierii-lumină Sfântă***Livada cu meri-aripi de bondari sclipindprintre petale***Primul Mărțișor-în liniștea caseigângurit de prunc***După furtună-printre crinii în floaresingur motanul***S-au dus Babele-miros de pământ reavănsfințește livada***Picuri de ploaie-pisica vecinuluistând sub o scară***La geamul casei-florile magnoliei... XI. GENȚIANA GROZA - EPIGRAME (3), de Gențiana
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Închipuiri de fluturi scurmă zarea, scrisori din meri le mângâie fierbinte, pe greul sloatei le-a tot plâns suflarea, aripi de înger adormind cuminte. Înțeapă-n suflet un bondar văzduhul, croindu-și drum prin ceata de albine, sub lujer de zambile doarme nucul, pe perne de mușchi și întomnare pline. Din pletele-i cernind a primăvară, dezleag-un pițigoi poveste-n lună, făcându-și din mesteacăn o vioară, și dintr-
ODĂ PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381332_a_382661]
-
lumina ca hrană duhovnicească Iar pe fiecare frunză stă scrisă o rugăciune Mereu alta, mai frumoasă și mai dulce decât cealaltă. Așadar fiecare om are un frate al său cu trunchi, cu ramuri și coroană Unde printre florile primăverii joacă bondari de aur Și unde păsări măiestre își cântă cântarea lor Și unde felurite fructe se întrec cu miresmele lor nepământene... În cele din urmă fiecare arbore fiecare copac e o lecție Pentru fiecare frate al său simetric, care se gândește
IUBIŢI ARBORII. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380848_a_382177]
-
și eu rostim la unison, plângând:"A fost frumos", dar vrem să spunem "este!"Iubirii, floare de tei,( nostalgic gând).... VIII. RÂS DE COPII, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016. Râs de copii Prindeam bondari și fluturi zglobii Ascunși printre călțunași și norele, Având timpu' aliat, știam să-l îmbii, Cu jocuri, cu râs de copii pan' la stele. Și iedera blândă, cu sfielnici ciorchini, Mă- ncerca, mă privea, martor mut, Să vadă de-ocrotesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
de-ocrotesc muguri fini, Trandafiri rubinii, vas sfințit, dar tăcut, Cupe plăpânde, mustind de frumos, În care Cel de Sus, din potir, a lăsat Parfumuri, culori, zugrăvite spumos Din Edenul pur, nestricat de păcat. Citește mai mult Râs de copiiPrindeam bondari și fluturi zglobiiAscunși printre călțunași și norele, Având timpu' aliat, știam să-l îmbii,Cu jocuri, cu râs de copii pan' la stele. Si iedera blândă, cu sfielnici ciorchini,Mă- ncerca, mă privea, martor mut,Să vadă de-ocrotesc muguri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
PEDEPSIT, Privea la CLOȘCA cea cu pui Și la DOI FRAȚI CUMINȚI. De PEDEAPSA MÂȚEI toți știam. Chiar și UN PORUMBEL Ce rotocoale tot dădea, Să prindă un GÂNDĂCEL... Era o zi de soare plină Și FLUTURII ÎN ZBOR, Alături de BONDARUL LENEȘ Dădea de zor ocol, Să se așeze pe o floare Sădită la fereastră, De cine credeți oare? De Farago, poeta noastră! Referință Bibliografică: PORTRET DE AUTOR / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie
PORTRET DE AUTOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374495_a_375824]
-
zarvă-n cotcodacul găinii - pe site alt haiku se-nchină cinstea - pe strada libertății vilele hoților frunzele de plop foșnesc atingând cerul - curând și eu ce fericire-i în cântecul păsării - pășesc pe vârfuri printre florile de dovleac un trandafir - bondarul nehotărât câmp cu păpădii - caii ciulesc urechea ascultând zborul strada timpului - non - stop doar la firma de pompe funebre pe noul afiș promoții la sicrie - ultimul chilipir Referință Bibliografică: Haiku / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373623_a_374952]
-
valma cu păsările cerului și florile pământului. și azi simt întocmai ca atunci. un gând însă nu-mi dă pace: peste câte rânduri de cireșe va apune soarele în grădina mea? FURTUNĂ Pe cer, fulgere zvâcnesc scurt ca picioarele unui bondar răsturnat. un aer rece îmi înfioară șira spinării. simt cum , în curând, furtuna îmi va cuprinde inima cu hohote de tunet și zvârcoliri de iarbă. PRIVEGHERE Cerul nopții priveghează cu toate stelele aprinse. doar una-i stea căzătoare- a celui
DANIELA ANDRONACHE'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373983_a_375312]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POEMS BY THE LAKE Autor: Daniela Andronache Publicat în: Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului FURTUNA pe cer, fulgerele zvâcnesc scurt ca picioarele unui bondar răsturnat. un aer rece îmi înfioară șira spinării. simt cum, în curând, furtuna îmi va cuprinde inima cu hohote de tunet și zvârcoliri de iarbă. CONTRATIMP cu pas ușor sar peste lucruri, peste anii din viața mea, căutând drumul înapoi
POEMS BY THE LAKE de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348856_a_350185]
-
Mi-e bine, iubire! - strig fericită... E atât de bine, iubiiite!... Tu îmi aduci primăvara!... - Suflețel, vezi? Se întorc cocorii acasă!, iar Suflețel, vesel, mă completează : - Uite, escadrilele de bombardiere!... Bârrr! Bârrr! - imită zborul lor. - Bîzzz! Bîzzz! Da, Suflețel, sunt bondarii... Trag din greu plasa înserării; au pescuit iar rod mănos de stele. Bondarii trec, rânduri-rânduri, pe deasupra noastră. Geamurile vibrează, rezonează cu zumzetul lor și eu zumzăi împreună cu Suflețel: - Zîîî! Zîîî! Zîîî! Te aștepți să explodeze, din clipă-n clipă, oricare
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
aduci primăvara!... - Suflețel, vezi? Se întorc cocorii acasă!, iar Suflețel, vesel, mă completează : - Uite, escadrilele de bombardiere!... Bârrr! Bârrr! - imită zborul lor. - Bîzzz! Bîzzz! Da, Suflețel, sunt bondarii... Trag din greu plasa înserării; au pescuit iar rod mănos de stele. Bondarii trec, rânduri-rânduri, pe deasupra noastră. Geamurile vibrează, rezonează cu zumzetul lor și eu zumzăi împreună cu Suflețel: - Zîîî! Zîîî! Zîîî! Te aștepți să explodeze, din clipă-n clipă, oricare din noi: geamurile, eu sau Suflețel; sau poate toate laolaltă. Pocnesc mugurii magnoliilor
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
simțuri cînd vrea să se culce Și roua pe frunze e tot poezie Căzută adesea în vreo toamă tîrzie 6 Mesajul fiind adesea un semn de întrebare Azi înțeleg că zborul turbat din floare-n floare Este doar disperarea unui bondar nervos Că n-a găsit în floare un pieisaj duios Ci doar nesăbuința că, fiindu-i necesar, A și ajuns degrabă erou în insectar Morală e simplistă sau nici nu e morală Ci doar idee stearpa, cel mai ades venala
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
avea posibilitatea să se apropie. Era conștientă că nu-i aparține decât atunci când îl are în brațe și atunci doar fizic, nu și mental. El era un om liber. Era pescărușul care străbate marea din zori și până-n noapte. Era bondarul care își lua zborul după fiecare popas pe corola florală a unei plante de unde-și culegea dulceața nectarului, ca apoi să pornească în căutarea altor plăceri la fel de dulci. Ștefan se lansă din nou în mrejele jocului erotic, pentru a-i
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
Și-ascultați-mă pe mine, Merele cresc în vitrine. Prunele cresc pe cantar, Pepenii în galantar, Fragile, în mare grabă, Cresc de-a gata din tarabă, Și alunele sadea Cresc în bar, de sub tejghea. Un plictis de zile mari: Nici albine, nici bondari. Dar, în schimb, nimic de zis, Pe-orice stradă din Paris, Orice câine, cât de mic, Crește-n coadă un covrig. ÎN PARIS (Translation Daniel Ioniță) În Paris at corner gates Cherries grow inside their crates; While the grapes, to
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
ce trec în zboruri kamicaze. Albastrul cerul stăpânește trec nouri albi brăzdând înaltul un câine umbra își păzește de lene a uitat lătratul. E vară, vară și viori se-aud din brazdele de fân, se culcă-n cupele de flori bondarii negri și bătrâni. Pe drumuri joaca s-a pornit e-atât de multă libertate și râsete și ciripit, și bucurie peste poate. Referință Bibliografică: Vara / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2321, Anul VII, 09 mai 2017
VARA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375813_a_377142]
-
pânzele sus”. Viața socială, asemeni celei profesionale, suferise daune serioase în ultima vreme, deci nu se putea plânge de lipsă de ocupație. Doar nopțile, în imensitatea patului de burlac, anumite amintiri îi mai tulburau somnul întârziat pe undeva, asemeni unor bondari zgomotoși și insistenți, dar se opunea cu vehemență acelor ,, atentate” mârșave la liniștea lui, care sfârșeau înghițite lacom de tihna somnului venit în ajutor. Astfel Lea devenea istorie, cu fiecare zi ce trecea, în timp ce Carlos redevenea stăpân absolut pe viața
DILEME ( FRAGMENT 28) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375648_a_376977]
-
sarcinile rezultate din programul de măsuri Eterul". Ce distins, dar și ce eficace! Pentru că băieții cu ochi albaștri se dădeau peste cap, de ani de zile, să pună mîna pe: Somnorosul de la poalele Tîmpei, Alba Lux, Cocoșelul, Lordul, Bondi zis Bondarul, Intoxicatul, care, jucîndu-se parcă de-a hoții și vardiștii, corespondau în draci cu Europa Liberă. 14 mai Hăituit de autoritățile comuniste instalate de armata roșie, Nichifor Crainic se mută din casă în casă, în Țara Moților. Cea în care-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o orânduire plăcută, fără stăpân și variată, împărțind egalitatea deopotrivă celor egali și celor inegali. 24. Transformarea democrației în tiranie (Republica, 564c-566a) (Socrate și Adeimantos) Să împărțim cu mintea cetatea democratică în trei, după cum și este ea împărțită. O parte - bondarii - apare în ea din pricina îngăduinței - e o parte deloc mai mică decât cetatea oligarhică. Așa e. Dar e mult mai agresivă în cetatea /democratică/ decât în aceea. Cum așa? Acolo, deoarece nu se bucură de prețuire și este izgonită din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
orânduire, dregătorite de către această categorie. Și încă zdravăn! Din mulțime însă se mai desparte alt grup, care este după cum urmează. Cum? Cam toți ocupându-se de afaceri, cei mai destoinici ajung cu mult cei mai bogați. Verosimil. De acolo însă bondarii scot mierea cea mai multă și mai lesne, cred. Cum s-ar putea scoate miere de la cei care au puțină? - făcu el. Acești bogătani sunt numiți, deci, ,,hrana bondarilor”. Cam așa ceva. Poporul ar constitui cea de-a treia parte, câți
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
destoinici ajung cu mult cei mai bogați. Verosimil. De acolo însă bondarii scot mierea cea mai multă și mai lesne, cred. Cum s-ar putea scoate miere de la cei care au puțină? - făcu el. Acești bogătani sunt numiți, deci, ,,hrana bondarilor”. Cam așa ceva. Poporul ar constitui cea de-a treia parte, câți lucrează ei înșiși și câți nu, fără să fie prea avuți. Această parte este cea mai numeroasă și cea mai puternică într-o democrație, atunci când ei sunt împreună. Așa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și că sunt oligarhi. Ei bine? Până la urmă, după ce văd că poporul, chiar dacă nu de bunăvoie, ci în neștiință de cauză și amăgit de către calomniatori, caută să le facă rău, atunci, vrând-nevrând, devin cu adevărat oligarhici, nu de bunăvoie, ci bondarul acela naște acel rău, înțepându-i. Hotărât așa. Apar denunțuri, judecăți, procese ale unora împotriva altora. Firește. Dar nu obișnuiește poporul să încredințeze unui președinte deosebit de multă putere și să-l hrănească și să-l crească mare? Obișnuiește. E vădit
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]