439 matches
-
se întâlnește cu scriitori, critici, artiști. Atmostera culturală din epoca interbelică în care se afirmă și scriitotrul dragășănean este foarte bine descrisă, cu opinii asemănătoare sau divergente, cancanerii si lupte pentru afirmare, cu prietenii salutare, din care se distinge caracterul bonom al acestuia. Pierderea prea timpurie a acestui dotat prozator este prezentată în roman cu respectarea adevărului și cu prețuirea firească a unui confrate din alta generație care , ajuns în Parnas, oferă drept ofrandă cititorilor acest florilegiu omagial în memoria lui
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Adevărul are două fețe: alde vărul meu și alde vărul tău, apoi nu pot sä uit ce înseamnä uitare ,,oui" tare uit-are. Sunt șmecher...! Mai mult ,,schmekt" decât ,,cher"... sau sunt mișto Leana cu baston bonom. Dar ce să mai spun la îmbârligătură plec cu calul ,,tai-tai" o tură fur nebunul de doi coți cu regele de piticoți, merg așa clătind sarmale cu pionul din dotare. Glumesc și legumeală de cuvinte cu un dinte fără linte
ALDE VĂRUL MEU de PETRU JIPA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384909_a_386238]
-
Universității 1990, i-au lpsit „golanul manipulat de dolari”, „golanul încremenit în proiect”, „golanul serios care meditează feseniști gratuit”. Piața în mișcare 2017 nu-l mai conține pe acel Mitică născut din mantaua lui Nenea Iancu, trecător prin istorie, senin, bonom, îngăduitor, ocrotitor, jemanfișist, „emblema neantului valah”. Pentru un Mitică obișnuit, păstrarea aparenței era mai importantă decât spunerea adevărului. Adevărul care ar putea contrazice prejudecățile comune devenite norme. „Cu timpul, viziunea crudă a cîștigat. Hidoșenia alienantă a prezentului a funcționat letal
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
George Roca. Presărate printre rânduri, poeziile Elisabetei Iosif și zîmbetul reconfortant al scriitoarei prolifice Elena Buică, stabilită în Canada, ne echilibrează parcă din nou, molipsind cu oprimism întemeiat. De pe piedestalul vârstei de optzeci de ani, Elena Buică face cinste pseudonimului bonom „Buni“, demonstrând că vârsta nu are importanță atunci când intrevine pasiune pentru ceea ce întreprindem. Vârstei onorante a autoarei prietene din Toronto i se alătură la cealaltă extremă - cea a tinereții exuberante - dotata poetă Ana Maria Gîbu (născută la 19 iulie 1997
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Graz, Lia Popi, gazda perfectă pentru cei care calcă pragul casei lor, transformată în Centrul Cultural Românesc de la Graz și Cristina Popi, fiica lor, realizatoarea emisiunilor în limba română de la postul de Radio Helsinki. Te cuceresc imediat. Sunt carismatici și bonomi, iar privirea lor deschisă te invită la dialog. Culoarul secret al memoriei, ramificând surprinzător motivațiile unor gesturi sau stări, ne-a purtat printre vise și amintiri. Ele înseamnă dăruire, curaj și profesionalism. Ore de oboseală oprite în marginea unui efort
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93092_a_94384]
-
mănăstirești... În lucrarea sa - ”Oratoriul” - el ne dezvăluie calitatea de vizionar al canonizării unor Sfinți din viața Bisericii Ortodoxe Române, evenimente la care ne-am făcut și noi părtași... Și mai puțin cunoscut este faptul că acest Ierarh cu chip bonom a fost un bun samarinan, a fost și este ocrotitorul orfanilor și al sărmanilor. A trecut la Domnul la 16 mai 1892, la Roman și odihnește astăzi în curtea Episcopiei Romanului. Fiul unei mame ”puternic credincioase” S-a născut la
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
la înmormântarea sa. Puține persoane îl vor putea ajunge în hărnicie, în pietate, în muncă națională, în devotațiune pentru Biserica Ortodoxă Română”. Dincolo de toate realizările, de virtuțile și foloasele aduse Bisericii Ortodoxe Române și țării, de referință rămân chipul său bonom și iubirea Vlădicăi Melchisedec față de școlari și săraci. ”Închipuiți-vi-l șezând pe scaun și împărțind școlarilor cu zâmbet părintesc haine, cărți și poame, când era vremea lor, ori portocale când se mântuiau merele și perele păstrate. Și să nu
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
ce se străduiește, cu echipa sa, să îmblânzească betoanele cenușii moștenite. Tot mai goale ! Unde-i dl Zisu, de la care tata nu pleca fără un material de rochie. „Luați, părinte, că o să-i placă doamnei !” De fiecare dată avea dreptate, bonomul Zisu din Crucea Gării ! Unde-i bâlciul de odinioară ? Cu noaptea misterelor ! De săltam dealul Chițocului dintr-o suflare. Cu prietenii mei de odinioară. Mulți și în ziua de azi !... Să-ajungem la iujuri, la panaramele cu fel de fel de
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
să Înțelegeți că situațiile deosebit de grave nu se pot soluționa Întotdeauna cu mijloace dintre cele mai ortodoxe. - De când și pentru ce reprezintă răpirea o soluție, fie și În situații deosebit de grave? - Preferați moartea? Am tresărit violent. Cheliosul continua să surâdă bonom, dar vocea lui nu lăsa loc nici unui dubiu: omul era cât se poate de serios. - Am avut de optat Între un asasinat și o răpire. Ce ați fi ales În locul nostru? Am simțit că mă apucă amețeala. - Puteți fi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
glasul mi se stinse, Tomás mă Îmbrățișă În tăcere. Aveam zece ani. Din acea zi, Tomás Aguilar a devenit cel mai bun prieten al meu, iar eu, singurul prieten al lui. În ciuda Înfățișării războinice, Tomás avea un suflet pașnic și bonom, Însă aspectul lui Îl scutea de orice confruntare. GÎngăvea destul de mult, mai ales atunci cînd vorbea cu oricine altcineva În afară de maică-sa, de soră-sa și de mine, adică aproape niciodată. Îl fascinau invențiile extravagante și mașinăriile, iar În curînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la televiziune, înregistram la radio foarte mult, ce mai, eram cunoscut. Mă plimbam cu Moldovan, regizorul care îmi oferise rolul din Oamenii Cavernelor și, cam pe lângă Capșa, ne întâlnim cu doi bătrânei simpatici, care mergeau la braț ca o familie bonomă, liniștită și fericită. Moldovan, care îi cunoștea, îi salută, ne oprim, mă prezintă și în clipa aceea - dezastru. El se înroșește brusc, ea se strâmbă strașnic, oftează amândoi cât mai adânc cu putință, apoi el spune pe un ton care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
e aranjată în stil Biedermeier autentic. Nici unul dintre colegii ei de școală nu‑și dă seama de asta, fiindcă sunt tineri din zilele noastre, pentru care trecutul e mort și îngropat. La polul opus al unui Meier oarecare, cinstit și bonom, se află dorințele Sophiei de a deveni o femeie foarte dură pentru care nu contează sentimentele, ci numai cifrele. Ar vrea să urmeze o specializare economică în Elveția, iar apoi să lucreze cu acțiuni și devize. Orice altceva în afară de acțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nimic de adus în completarea tabloului cenușiu al unei vieți de studios, mai fericit ca Riemann dar tot așa de sărac în evenimente exterioare. Să așezăm totuși, aici, amintirea noastră dintr-o călătorie de acum 22 de ani, despre un bonom: șters și abstract ca o cifră, ușor de confundat cu oricare din filistinii micului târg universitar; putând fi văzut în fiecare dimineață pe strada principală, întorcîndu-se pe bicicletă din piață, cu coșnița prinsă de mâner, un ceas mai pe urmă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cred că el a scris această carte cu gîndul luminos de a nu lăsa să piară în negura vremii și vremurilor acei oameni minunați cu care neamul nostru se poate mândri oricând, el nu poate fi prin natura să de bonom „un fel de spirit pedepsitor în lumea scriitorilor” ci îi vede pe ceilalti corect, cu înțelegere, stima, respect, cu prețuire colegiala. Recunoaște valoarea națională a celor meritorii (Arghezi) dar ține cu victimizații. Ei bine, efortul scriitorului și poetului Ion Lazu
ION LAZU ŞI ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364406_a_365735]
-
foi. Nu mă grăbesc, nu pierd un pas, Nu-mi caut locul în album. Nu am ajuns în vreun impas, Aș vrea să scriu chiar un pantum. Eu sunt atât, doar un atom În colosalul circuit, Îmi place să rămân bonom, Cu stea în frunte miruit. Înscris pe orizontul vast În ineditul maraton, Erou al basmului fantast, Prin Univers - doar un filon. Fără-nceput, fără sfârșit, Un cântec magic și etern, De dor de viață cucerit, Și pașii drumului s-aștzern. De
PELERIN, DE ADRIAN SIMIONECU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364465_a_365794]
-
de omenie adevărată este la unison cu Universul, este frumusețea, libertatea, rostul firesc al existenței noastre. Iată deci că, dacă vorbim despre tematica acestei culegeri de poezie, distingem deja două trăsături esențiale: umanismul poetului și vibrația cosmică. G.R. este un bonom, un mare prieten cu multă, foarte multă lume, iar sensibilitatea poetului este de o acuitate (ascunsă bine) cum rar se întâlnește. Marile idealuri umane se împletesc cu viața de fiecare zi și alchimia inimii poetului nostru scoate la iveală o
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
George Roca. Presărate printre rânduri, poeziile Elisabetei Iosif și zîmbetul reconfortant al scriitoarei prolifice Elena Buică, stabilită în Canada, ne echilibrează parcă din nou, molipsind cu oprimism întemeiat. De pe piedestalul vârstei de optzeci de ani, Elena Buică face cinste pseudonimului bonom „Buni“, demonstrând că vârsta nu are importanță atunci când intrevine pasiune pentru ceea ce întreprindem. Vârstei onorante a autoarei prietene din Toronto i se alătură la cealaltă extremă - cea a tinereții exuberante - dotata poetă Ana Maria Gîbu (născută la 19 iulie 1997
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
artere îmi curgea însăși viața. Ca o dedublare, o parte din mine s-a instalat în fotoliul concertelor filarmonice de la Cluj, unde în anii tinereții am fost nelipsită de la concertele de sâmbătă seara. Din păienjenișul amintirilor s-a desprins chipul bonom, calm și înțelept, cum a rămas în amintirea mea, a directorului de atunci al Filarmonicii din Cluj, Iosif Covaci, primind cu cordialitate spectatorii la concert. Cred că a primit în lumea mai bună și mai dreaptă în care se află
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
îmbogățind-o. Cu toate că fiecare duce în adâncul sufletesc o patimă, o nedreptate, o suferință, o tristețe... Cine, de pildă, poate fi în sufletul actorului Alexandru Arșinel?! Câtă durere a răbdat și câtă rabdă, dar spectatorul nu-i vede decât fața bonomă și zâmbetul cald, pentru că la cabină rămâne chinul, acolo unde-i rămâne și umbra, chiar, pe când în scenă intră la brațul luminii și voioșiei! Îl devasta o durere insuportabilă de spate, cobora la scenă chircit, cu buzele încleștate de durere
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
O altă cârciumă, tot în Piața Unirii, un fel de bombă, cu mese înalte, fără scaune - se numea „Miorița”, dar toată lumea îi spunea „La Nati ”. Ăsta era numele gratarargiului - un artist în meseria lui - dar și un om aparte, expeditiv, bonom, energic și atent cu oricine. Mai ales cu cine credea el de cuviință. Veneau aici, pentru o fleică-n sânge, sau niște momițe, ori o ceafă de porc bine sfârăită pe grătarul cu cărbuni, veneau aici artiști plastici și cerșetori
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Ce mai, a devenit pe nesimțite indispensabil umilei noastre societăți literare. Că lucrează invariabil cu editura X din urbea Z, nu se bagă de seamă. Poate numai un cârcotaș ar putea să-i caute nod în papură acestui om cuviincios, bonom, amabil, gata oricând să sară în ajutorul « scriitorilor » dornici de afirmare. Pardon...’Mnealui oferă clientului ce îi trebuie și lucrează cu... materialul clientului. Este « onest », deci nu-i putem aduce nicio acuză. Ne pune însă pe gânduri faptul că lucrează
INTERMEDIARUL de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367774_a_369103]
-
Mulțimea” nu ne va fi nicicând „străină”, știind să-i pătrundem tainele și să învățăm de la fiecare câte ceva fără să pierdem nici măcar o clipă, vom reuși cu siguranță să trecem „clipa zdrobitoare” și chiar s-o întrecem, cu atitudinea de „bonom”. Atunci lumea nu va mai fi pentru noi de nepătruns. Vom reuși să-i stăpânim necunoscutele și să ne urmăm calea nestingheriți, dobândindu-ne acel statut de care fiecare dintre noi ar trebui să fie mândru: statutul de OM. „Eu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
1909-1910), “Pasărea măiastra” (1910), “Prometeu” (1911), “Domnișoara Pogany” (serie 1912-1933), “Primul pas” (1913) lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Brâncuși era o persoană sociabila și complexă pe care nu multe persoane au reușit să-l înțeleagă. Jovial și bonom, purta barbă iar în ultima parte a vieții haine țărănești. Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea inclinații spre muzică eclectica), știința, filosofie. Viziunea să asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
Nici chiar un penel de maestru nu o poate face desăvârșit, deoarece în ființa umană există infinite trăsături nedescoperite. Doar cineva care îl cunoaște în amănunt și înțelege se poate apropia de adevărul identității: corporalitatea sa, bine legată, oglinda fizionomică bonomă, gestica educată descriu o persoană foarte cumsecade, inteligentă, sociabilă, dar înlăuntrul său e întotdeauna incandescent, e un vulcan dând să erupă, iar dacă pe exterioritatea umană domină pacea, adânc în gând și conștiință e improbabil că forfota oceanului se va
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Absurdă. Brutală. Năucitoare. Aceasta este lumea în care am ales să trăiesc. Copii desfigurați de schije, bătrâni care nu-și mai doresc decât moartea, Satana luând înfățișarea cordială și bonomă a omului politic. Am ales, am spus, dar oare eu am ales? Nu, nu pot, niciodată nu voi da vina pe Dumnezeu pentru aceasta, cel care și-a trimis unicul Fiu pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]