162 matches
-
fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asasini. Cine ar fi crezut! În verdele înspăimântător de albastru, întins blând, lânced, indecent, pe pajiștea jilavă, lunecoasă în jumările slăjite Ăresturile balurilor de binefacere ale adolescenței!)... în spațiul translucid din fața conacului dilatat la colțuri de burlanele ridate Ăsimulând burdufuri borțoase de acordeon cu jde mii de bași), sub bolta vânătă de o roșeață aproape neagră, acolo, bărbatul acela era prins cu strășnicie, pentru totdeauna, în ghearele lungi, finuțe, ale Fluturelui uriaș, elefantin, cu aripile vâlvoi, strigătoare la cer, nervurate malițios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
-R.A. Giurgiu Racasanu Mihai - șef secție, "Zirom"-R.A. Giurgiu Mocioi Ion - șef secție, "Zirom"-R.A. Giurgiu Mînca Corneliu - inginer, "Zirom"-R.A. Giurgiu Noje Rodica - chimist, "Zirom"-R.A. Giurgiu Luca Mitică - fizician, "Zirom"-R.A. Giurgiu Borțos Petru - subinginer, "Zirom"-R.A. Giurgiu Busila Gheorghe - secretar științific, Societatea Comercială "I.M.N.R."- Ș.A. București Velea Teodor - Șef laborator metale rare, Societatea Comercială "I.M.N.R"-Ș.A. București Dragomirescu Ionel - inginer, expert, Ministerul Finanțelor Lăcătuș Gheorghe - inginer, inspector de specialitate
HOTĂRÎREA nr. 767 din 20 noiembrie 1992 privind numirea Comisiei de recepţie pentru obiectivul de investiţii "Instalatie pentru producerea lingourilor de zirconiu şi titan" la Regia Autonomă "Zirom" Giurgiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108924_a_110253]
-
cam În același timp cu avocatul Motănicăi. Văru’ Vasile era În ultimul an la un liceu industrial și mi se pare că era mai mic decât Laur cu doi-trei ani... - Păi Laur al meu avea doi ani când era Năsoasa borțoasă cu Vasile. Și Gheorghiță Împlinise un an. Îi făcuse Năsoasa unu’ după altu’. Zicea că nu-i mai trebuie. Doi Îi era de-ajuns, deh, Îi era greu. Așa-i, că nu te pun copiii de la umbră la soare. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Albatros și în zona realului. În aceeași lucrare se prezintă pe scurt și numărul interzis al revistei, cel care n-a mai apucat să apară, număr în care elogierea Istoriei lui Călinescu, articolul dedicat lui E. Lovinescu, precum și pamfletul Greierele borțos nu lasă vreo urmă de îndoială cu privire la orientarea revistei, chiar dacă, e drept, aceasta nu era cristalizată în primele apariții ale ei. Dacă urmărim articolele din celelalte reviste în care vor publica albatrosiștii și pe care Lucian Valea le amintește putem
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o fi ducând, chiar, omul cu gândul la cine-știe-ce subvenție străină - cum ne ducem și noi - mărturisim cu jenă - când avem în mână un exemplar din revista d-sale". Tonul devine aproape exploziv în proiectatul articol pentru rubrica aceasta, Greierele borțos, din numărul 8 al revistei, număr căruia avea să i se rezerve o altă soartă. 4.4. Albatros nr. 8 - cenzurat Numărul 8 (sau poate 8-10 așa cum notează Sergiu Filerot) al Albatrosului poate fi reconstituit din mărturiile celor care au
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
data acesta Raul Teodorescu, care se opune campaniei declanșate în presă împotriva criticului, și notele de la rubrica Relief 152 îi sunt în parte dedicate. Pamfletul din acest număr de la rubrica Insectar îl viza pe D. Caracostea sub numele de Greierele borțos 153, semnat tot Ion Călimară. Insectarul se îmbogățea acum cu o parte teoretică despre ce înseamnă "vânătoarea de insecte", adevărată "artă pentru artă" aceasta presupune înfigerea acului în spatele insectei (redactarea pamfletului) și urmărirea apoi "cu sadism" a chinurilor victimei, ceea ce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ceea ce înseamnă că articolele din Albatros nu rămâneau fără ecou. Ion Călimară realizează, în numele redacției, și o ipotetică ierarhie a insectelor căutate pentru a fi străpunse. În vârful acestei ierarhii se situează "un invidiat exemplar de greier din specia intitulată "borțos"...", personaj de fabulă de altminteri. Textul e construit cu grijă, prelungindu-se cât mai mult momentul apropierii de victimă, introducerea devenind un fel de pânză de paianjen în care insecta este lăsată să se încurce. Dacă, până la acest număr, titlul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ai cabalei fariseice organizată în jurul cărții lui G. Călinescu și să pretindem salvarea ei din spațiul capriciilor și dușmăniior culturaliste.", note prezente la rubrica "Relief", în Albatros, nr. 8 neapărut, apud Sergiu Filerot, op. cit., p. 172. 153 Ion Călimară, "Greierele borțos", în Albatros, an I, nr. 8, octombrie 1941, număr interzis de cenzură, apud Sergiu Filerot, op. cit., p. 153. 154 Ion Călimară, "Greierele borțos", în Albatros, nr. 8, număr rămas nepublicat în generația amânată, apud Lucian Valea, op. cit., p. 104. 155
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rubrica "Relief", în Albatros, nr. 8 neapărut, apud Sergiu Filerot, op. cit., p. 172. 153 Ion Călimară, "Greierele borțos", în Albatros, an I, nr. 8, octombrie 1941, număr interzis de cenzură, apud Sergiu Filerot, op. cit., p. 153. 154 Ion Călimară, "Greierele borțos", în Albatros, nr. 8, număr rămas nepublicat în generația amânată, apud Lucian Valea, op. cit., p. 104. 155 "G. Călinescu, pe care modestia valorii îl îmboldește să creeze în contra-timp cu pulsul mentalităților conjugate în mediocritate, rămâne totuși - cu și fără
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reducție, radicală, a negării de sine. În acest punct final, lumina posibilului se stinge, pentru a aprinde - în corpul poetic - sensul viu al realului transfigurat. "Marea problemă a poeziei - spune Ștefan Aug. Doinaș - constă în necesitatea ca limbajul, saturat și borțos de real, să și nască - în expresia specifică a textului - o realitate vie de ordin artistic", "un spațiu virtual între semnificant și semnificat"9. Dacă realul apare prin posibilitățile pure ale unor a priori semnificabile, el deschide spațiul virtual al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
era popa care citea, în dosul coșciugului femei care se jeleau etc. În realitate, era o bandă de contrabandiști. Popa era un contrabandist, femeile ereau din bandă, iar dacă ridicai capacul coșciugului, găseai cutii de tinichea pline cu spirt. Femeile borțoase: Zilnic treceau prin barieră câteva femei cu pânticile la gură. Într-o bună zi, un controlor mai curios a pus mâna: pântecele nu era alt ceva decât o cutie de tinichea plină cu spirt și fasonată astfel încât să se adapteze
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu studenții de la Medicină, însă băncile din fund erau ocupate de studenți de la celelalte facultăți. Erau aci toți militanții și toți agitatorii. Decanul, dr. Severin - poreclit de mediciniști cu numele de Moș Tăbârcă - intră legănându-se - căci era scurt și borțos -, urmat de secretarul Universității, și se urcă la tribună. Dar n-apucă să spuie întâiele cuvinte și un zgomot drăcesc izbucnește: — Jos Moș Tăbârcă! Afară!... — Hoo!... Și o ploaie de plesnitori, aruncate din fundul sălii, încep să se spargă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
șî l-a pus pă geam. Iară a sărit în mătura ei. L-a luat șî l-a pus pă sobă. A sărit iară în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a înghițât în ea ș-a rămas borțoasă împărăteasa. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă cercuri peste burtă șî nu mai putea să mai nască. A adus doctori, moașe - nimic” (VoiaDâmbovița). Primul motiv care apare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iară a sărit în mătura ei. L-a luat șî l-a pus pă sobă. A sărit iară în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a înghițât în ea ș-a rămas borțoasă împărăteasa. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă cercuri peste burtă șî nu mai putea să mai nască. A adus doctori, moașe - nimic” (VoiaDâmbovița). Primul motiv care apare în acest fragment, absența dramatică a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să se întâmple lucrurile: „Și împăratu’ acesta n-avea copii. Împărăteasa a dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a pus pă geam. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă cercuri peste burtă șî nu mai putea să mai nască”. Acțiunile împărătesei stau sub semnul prozaicului și nesemnificativului, în timp ce bobul de piper se află într-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nedesfăcută de un kilogram pe care scria GRIȘ. Am urmărit-o cu atenție. Pe degetele ambelor mâini doamna purta numeroase inele de mărimi și forme variate; unele bătute cu pietre prețioase de-ți luau ochii, precum și niște ghiuluri dolofane și borțoase cât castanele. Mă gândeam cum de-și mai putea mișca bietele degete încorsetate și strangulate de menghinele ucigătoare de formă circulară ale celui mai răspândit totem de pe fața pământului, simbolul puterii supreme: aurul. Unghiile sidefii și pielea albă și perfect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Mă găsesc în minusculul meu cabinet de travail, privind pe fereastră ploaia ce începe să cadă în rafale peste pădurea din față, după o lungă și caldă zi de vară, cu atmosferă grea. Cerul înalt al Québec-ului este o balenă borțoasă. Este duminică după-amiază, studenții sunt în vacanță, sunt singur în această bibliotecă enormă care mi-a devenit a doua casă. Citesc cu deliciu o carte a lui Michel Serres, Statues comentarii despre temele fundamentale ale filosofiei, accesibile chiar și celor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pardon, Holding. „Asta, tovarășa Rodicuța, pentru că ești mata tânără și poți să dai un exemplu pozitiv despre ce înseamnă să te dedici muncii“, îi trasă tovarășa directoare ultima sarcina de partid și își scoase pixul ei ăla mare, roșu și borțos și trase o linie pe foaia albă din fața ei. „Pentru că abia ai venit și dumneata de pe băncile facultății și practica vă omoară pe voi, ăștia, tinerii absolvenți, tobă de idei și cu aere de șefi. Să te vedem deci ce
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sonorul filmelor românești fiind ăla care e...). Dar doctorița nu se-ndrăgostește de el : ea nu vrea decât să se distreze și să-l folosească, punându-și în aplicare planul (comunist-fascist) de a-l utiliza la însămânțare... La sfârșit, doctorița borțoasă urcă opintit scările blocului în care stă (liftul nu merge), se descalță de pantofii cu toc pe care-i purta (să nu știe ea că balerinii cu talpă plată fac gravida relaxată ?) și, tocmai pe când se pregătește să se relaxeze
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
după Ghiță. în sălița dintre cele două odăi, mama Elena ferindu-se să nu fie auzită de copii o întrebă, cu glasul scăzut, pe fiică-sa: − Dar tu ce ai de gând să mai faci Marie, că te văd iar „borțoasă”? − Ce-o vrea Dumnezeu, mamă, că eu mă supun voinței Lui și...lui Costache; − Ei, Marie, Marie, în timpurile de azi...nu-s ca altădată...vezi și tu și auzi ce-i pe lumea asta; ai opt copii care îți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca niște porci de ăia de se taie la Crăciun. Că de aia are omul porc, să-l taie la Crăciun să aibă ce crăpa-n el, după ce mânâncă porcu și bea și butoiu dă vin, mai lasă și muierea borțoasă, se trezește în primăvară cu nici de unele și nu știe de un-s-o-nceapă: cu munca pă câmp, c-un cal prost și chior și slab că deabia stă pe picere. Că așa e țăranii noștri, e proști de dă-n
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de un-s-o-nceapă: cu munca pă câmp, c-un cal prost și chior și slab că deabia stă pe picere. Că așa e țăranii noștri, e proști de dă-n gropi că mănâncă porcu iarna, bea vinul iarna, își lasă femeia borțoasă iarna, mănâncă mălaiul iarna și-n primăvară, cân să iasă la treabă mănâncă un c...rahat. Aia e, bă, aia e. - Dar cu nașterea cum rămâne domajur? - O să nască ea, n-aveți grijă că cheamă un țăran ori vecina ori
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nutrea o desăvârșită admirație și o nemaipomenită duioșie. Ceea ce o caracteriza pe Sofica era naivitatea. Pe un pescar ce ședea cu instrumentul în baltă l-a chestionat curioasă: - Așa-i că peștii trag la crâsnic prin apă? Pe o țigancă borțoasă a întrebat-o dacă a avut relații cu un bărbat. Femeia s-a holbat: - Haoleu, cocoană, da’ nu se vede? În copilărie se juca prin pustietatea beciurilor de la Probota, acum acoperite cu mormane de pământ. Deși părintele Petrea făcea slujbă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
guguștiuc", "o ții așa ca gaia mațu, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și are un limbaj de desfrînat: "a fost di granda, era să fete pe mine", "La mai mare, solzoșia ta... al nostru ești. Umbli să-ți lași lapții cu folos. Bre, cum te mai înfigeai în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]