257 matches
-
preferat); - poate părea o regulă contraintuitivă unora dintre votanți deoarece are potențialul de a elimina un candidat care obține o victorie după regula pluralitară (exemplul nostru îl dă câștigător pe x sub auspiciile regulii pluralitare), dar care pierde după regula Borda (alternativa y câștigă sub regula Borda). Votul strategic O dezbatere importantă în evoluția științelor politice este cea dintre Cox și Duverger pe tema votului strategic, aceștia încercând să ofere răspuns unor întrebări de genul: Există vot strategic în alegerile de
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
unora dintre votanți deoarece are potențialul de a elimina un candidat care obține o victorie după regula pluralitară (exemplul nostru îl dă câștigător pe x sub auspiciile regulii pluralitare), dar care pierde după regula Borda (alternativa y câștigă sub regula Borda). Votul strategic O dezbatere importantă în evoluția științelor politice este cea dintre Cox și Duverger pe tema votului strategic, aceștia încercând să ofere răspuns unor întrebări de genul: Există vot strategic în alegerile de masă? Se poate vota strategic, iar
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
considerat un comportament electoral rău, deoarece alegătorul este presat de regulile jocului să exprime o opțiune neadevărată, renunțând la adevărata lui preferință. Testarea întrebărilor de cercetare Întrebarea I: Care este fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă? Rata mare de participare (1.335 de subiecți) dintr-un număr maxim de 1 500 de subiecți a demonstrat că acest tip de experiment este fezabil și acceptat de către votanți. De asemenea, o mare parte
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
mare parte dintre aceștia (rezultate obținute în urma desfășurării focus-grupului cu operatorii de teren) s-au dovedit interesați să ia parte la un experiment care vizează regulile de vot, cerând operatorilor de teren date suplimentare. Întrebarea II: Principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și acceptat de către indivizi? Alegătorii din Chișinău nu sunt obișnuiți cu un astfel de tip de experiment electoral. Noile reguli de vot fiind prezentate ad-hoc, la ieșirea de la urne, alegătorii nu au avut prea mult timp
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
experiment. Întrebarea III: Ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli? Am luat în calcul rezultatele obținute prin regula oficială de vot (regula majorității), coroborate cu rezultatele obținute prin regula aprobării și regula Borda. Analiza s-a centrat în primă instanță asupra rezultatelor obținute în fiecare secție de vot, după care am realizat o centralizare a tuturor rezultatelor. Vă readucem aminte că am folosit o formă simplificată a regulii Borda, luând în calcul doar
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
regula aprobării și regula Borda. Analiza s-a centrat în primă instanță asupra rezultatelor obținute în fiecare secție de vot, după care am realizat o centralizare a tuturor rezultatelor. Vă readucem aminte că am folosit o formă simplificată a regulii Borda, luând în calcul doar primele trei alternative clasificate, acordând punctaj inclusiv variantelor care clasificau doar una (sau două) alternative. Totalul indivizilor care au participat la experimentul nostru a fost de 1335. a) Secția Buiucani La secția Buiucani au fost supuse
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Buiucani clasamentul primelor trei alternative nu se modifică, cu toate că alternativa numărul trei - Buliga - crește substanțial în ceea ce privește numărul de voturi primite sub auspiciile regulilor aprobării și Borda. b) Secția Centru La secția Centru au fost supuse situației experimentale în total 186 de persoane . În urma experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Centru clasamentul primelor două alternative nu se modifică
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
experimentale în total 186 de persoane . În urma experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Centru clasamentul primelor două alternative nu se modifică, iar alternativa trei rămâne aceeași în cazul regulii majorității și Borda (Buliga), modificându-se în cazul regulii aprobării (Godea). c) Secția Botanică La secția Botanică au fost supuse situației experimentale în total 233 de persoane . În urma experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Botanică clasamentul primelor două alternative nu se modifică, iar alternativa trei este la egalitate (BuligaGodea) pe regula majoritară și dă câștigătoare alternativa Buliga pe regulile aprobării și Borda. d) Secția Ciocana La secția Ciocana au fost supuse situației experimentale în total 306 persoane (având 306 răspunsuri valide și niciunul lipsă, după cum arată tabelul 7.10). Observăm că pe secția Ciocana clasamentul primelor două alternative nu se modifică, iar
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
306 persoane (având 306 răspunsuri valide și niciunul lipsă, după cum arată tabelul 7.10). Observăm că pe secția Ciocana clasamentul primelor două alternative nu se modifică, iar alternativa trei (Buliga) este pe aceeași poziție pe regula majorității și pe regula Borda, dar ajunge pe locul patru (în detrimentul alternativei Godea) pe regula aprobării. e) Secția Râșcani La secția Râșcani au fost supuse situației experimentale în total 302 persoane (având 302 răspunsuri valide și niciunul lipsă, după cum arată tabelul 7.11). Putem conchide
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
pe locul trei, cu potențial de modificare a ierarhiei ar fi fost mai utilă în demonstrarea ipotezelor noastre de cercetare. În același timp, semnalăm creșterea scorurilor pentru alternativa numărul trei (candidați de centru - Buliga, Godea), care prin intermediul regulii aprobării și Borda au obținut scoruri mult mai mari decât prin regula majorității. Întrebarea IV: În ce măsură săa votat strategic în cadrul situației experimentale? Măsura votului strategic în rândul alegătorilor se poate face verificând dacă alternativa pe care individul a ales-o sub regula aprobării
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
prin regula majorității. Întrebarea IV: În ce măsură săa votat strategic în cadrul situației experimentale? Măsura votului strategic în rândul alegătorilor se poate face verificând dacă alternativa pe care individul a ales-o sub regula aprobării este mai slab clasată sub auspiciile regulii Borda. Principalele alternative dezavantajate în urma votului strategic au fost Buliga și Godea, dar, având în vedere diferența mare între acestea și primele două clasate, votul strategic este irelevant în definirea clasamentului final. Putem trage cel puțin două concluzii din rezul tatele
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
întrebări de cercetare prin intermediul unui experiment realizat la alegerile locale din Chișinău, Republica Moldova, în data de 5 iunie 2011. Plecând de la o abordare teoretică specifică teoriei alegerii sociale, am discutat despre conceptele-cheie ale cercetării noastre - reguli de vot (majoritară, aprobare, Borda), vot strategic -, extrapolând o serie de asumpții de la nivelul teoriei în realitate. Cele patru întrebări de cercetare pe care ni le-am pus au fost legate de următoarele aspecte: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
vot strategic -, extrapolând o serie de asumpții de la nivelul teoriei în realitate. Cele patru întrebări de cercetare pe care ni le-am pus au fost legate de următoarele aspecte: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și de acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli; d) în ce măsură
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Cele patru întrebări de cercetare pe care ni le-am pus au fost legate de următoarele aspecte: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și de acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli; d) în ce măsură s-a votat strategic în cadrul situației experimentale. În cazul primei întrebări, având
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
pe locurile I și, respectiv, II sub auspiciul oricărei reguli de vot), clasamentul modificându-se în cazul celei de-a treia și a patra alternative (Buliga și Godea fac rocadă), Buliga aflându-se pe locul III sub regulile majorității și Borda și pe locul IV sub regula aprobării. Având în vedere că mai mult de 94% din voturi s-au îndreptat către primele două alternative, toate celelalte alternative sunt puțin relevante în ordinea clasamentului. Cu toate acestea, am observat creșterea scorurilor
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
alternative, toate celelalte alternative sunt puțin relevante în ordinea clasamentului. Cu toate acestea, am observat creșterea scorurilor pentru alternativele numărul trei și patru (Buliga, Godea), considerate a fi centriste (acestea au obținut scoruri mult mai bune sub regula aprobării și Borda decât sub regula majoritară). Este important să menționăm că, în fapt, candidatul Partidului Comunist (Igor Dodon) - alternativă care a ieșit pe locul doi - nu este o alternativă extremistă, eticheta de comunist fiind una mai degrabă simbolică (în Republica Moldova există proprietate
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Comunist (Igor Dodon) - alternativă care a ieșit pe locul doi - nu este o alternativă extremistă, eticheta de comunist fiind una mai degrabă simbolică (în Republica Moldova există proprietate privată, piață liberă, democrație incipientă). Astfel că una dintre asumpțiile regulilor aprobării și Borda (eliminarea candidaților extremiști) nu este încălcată în această situație. În ceea ce privește votul strategic, am luat în calcul doar primele două alternative (cele relevante), media intensității fiind de 3.75%. Având în vedere rezultatele strânse la alegerile locale din turul întâi (Dodon
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
înălțime de 2 cm și o grosime de numai 7-8 mm, ușor evazat la extremități; partea sa superioară se termină cu o bandă de culoare șocolatie, mai largă cu 1 mm față de corpul vertical, care este realizat cu culoare maronie, bordat pe margini cu șocolatiu (trebuie să precizăm că nuanțele precizate reprezintă starea actuală a picturii, afectată de mileniile de zacere în condițiile prezenței agenților chimici din sol). În interpretarea noastră, acest element pictural constituie partea superioară a antropomorficului, de la abdomen
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
superior, datat între 13.000 și 11.500 a. Chr. Partea superioară a figurinei antropomorfe este reprezentată de corpul propriu-zis, care are, la partea superioară, brațele redate prin linii oblice, spre dreapta și spre stânga. Liniile care delimitează corpul sunt bordate cu câte un șir de puncte ce urcă până la nivelul unde brațele se despart de trunchi. Aceleași puncte, dispuse în unghi, dar în asociere cu linii verticale (în centru) sau oblice (pe partea stângă) par să indice zona genitală (vulva
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1942; Vin și apă, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1936; Caiet, București, 1938; Berzele din Boureni, pref. Savin Bratu, București, 1957; Versuri, îngr. Ilie Dan, pref. D. I. Suchianu, introd. Ion Rotaru, București, 1972; Gastronomice, îngr. Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973; De re culinaria, îngr. Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București, 1977; Hronicul măscăriciului Vălătuc, îngr. și postfață Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
efectuată. Ele sunt, deci, o funcție crescătoare a numărului de indivizi care trebuie să decidă. Costurile adoptării deciziilor vor fi deci inferioare majorității simple. Mai puțin exigentă și mai puțin costisitoare decît unanimitatea, regula majorității simple nu este una infailibilă. Borda (1781) propunea înlocuirea votului cu un sistem cardinal. Într-un prim timp, fiecare individ clasează diferitele stadii avute în vedere, apoi le atribuie un anumit număr de puncte în funcție de clasamentul fiecăruia. Într-o a doua etapă, se însumează punctele atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de puncte în funcție de clasamentul fiecăruia. Într-o a doua etapă, se însumează punctele atribuite fiecărui stadiu efectuat și se alege cel care are cel mai bun rezultat. Această normă nu știe însă să trateze apariția de noi opțiuni. Regula lui Borda relevă dificultatea de a găsi o procedură de alegere colectivă care să respecte următoarele două condiții: mai întîi, să nu țină seama decît de clasamentele individuale și apoi să permită verificarea proprietăților de tranzitivitate a preferințelor colective. Arrow (1951) susține
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Când facem această afirmație nu avem în vedere sfera raporturilor de familie sau cele referitoare la persoane întrucât ele exced limitelor demersului nostru. De altminteri problematica teoria moniste de reglementare și a caracterul unitar/plural al dreptului privat s-a bordat întotdeauna pe marginea relației drept civil drept comercial. Nici înainte de adoptarea noului Cod civil nici în prezent controversa iscată de această chestiune nu a vizat decât strict sfera relațiilor comerciale. Potrivit celor afirmate în expunerea de motive prin adoptarea unui
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
preferințele între alternativele aflate pe locurile 3 și 4. Prima parte a studiului analizează o serie de reguli de vot care pot fi aplicate în diferite situații de alegere. Sunt avute în vedere regula majorității, regula aprobării și regula lui Borda. Autorii analizează avantajele și dezavantajele adoptării fiecăreia dintre aceste reguli de vot. De asemenea, ei discută posibilitatea apariției votului strategic. Exercitarea votului strategic presupune ierarhizarea clară a preferințelor între alternativele oferite și orientarea alegerii către alternativa care are cele mai multe șanse
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]