270 matches
-
2011. Ceea ce ne-am propus în această cercetare a fost să testăm, folosindu-ne de metoda experimentală: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli; d) în ce măsură s-a votat strategic în cadrul situației expe rimen tale. În prima parte a
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
în cadrul situației expe rimen tale. În prima parte a acestui capitol vom clarifica metodologia folosită pentru desfășurarea experimentului, după care vom continua cu partea teoretică, în care vom specifica ce înțelegem prin regula majoritară în două tururi, regula aprobării, regula Borda și votul strategic. În partea a treia vom discuta despre analiza statistică pe care am făcut-o pentru a oferi răspunsuri celor patru întrebări de cercetare specificate mai sus. Ultima parte a acestui capitol este destinată reluării cadrului teoretic și
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Un experiment privind regUlile de vot la alegerile... 195 rezultatele alegerilor prin folosirea unor reguli de vot diferite, precum și măsurarea votului strategic în cadrul situației experimentale. Astfel, au fost analizate comparativ trei reguli de vot (regula pluralitară, regula aprobării și regula Borda). Concluziile experimentului au fost că folosirea unor reguli de vot diferite într-o alegere duce la câștigători diferiți (sub regula Borda am avut un alt câștigător) și la schimbări ale ordinii în clasamentul alternativelor; precum și că s-a votat strategic
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
strategic în cadrul situației experimentale. Astfel, au fost analizate comparativ trei reguli de vot (regula pluralitară, regula aprobării și regula Borda). Concluziile experimentului au fost că folosirea unor reguli de vot diferite într-o alegere duce la câștigători diferiți (sub regula Borda am avut un alt câștigător) și la schimbări ale ordinii în clasamentul alternativelor; precum și că s-a votat strategic în cadrul situației experimentale. Cu toate acestea cercetarea din decembrie 2010 prezintă anumite carențe la nivel de validare științifică: - Numărul mic de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
limba română și în limba rusă), fiecăreia corespunzându-i câte o listă electorală identică cu cea reală: - Regula majoritară: Care este candidatul cu care ați votat la alegeri? - Regula aprobării: Alegeți câți candidați doriți din lista de mai jos - Regula Borda: Ierarhizați 3 dintre opțiunile dvs. de vot (1 - prima opțiune, 3 - ultima opțiune). Operatorii au respectat caracterul secret al votului și intimitatea alegătorilor, aplicând un buletin la a treia persoană ieșită de la urne. Buletinul de vot era înmânat alegătorilor, fiind
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
mediul experimentului care nu a încurajat apariția unei a treia alternative relevante, deoarece peste 94% dintre voturi au fost împărțite între primii doi candidați, modificările ierarhice fiind mai degrabă nesemnificative. Cadrul teoretic - Regula majorității în două tururi, regula aprobării, regula Borda Înainte de a intra în analiza propriu-zisă a rezultatelor experimentului vom realiza o descriere a celor trei reguli de vot cu care am operat în cadrul experimentului - regula aprobării, regula Borda și regula majorității în două tururi (regula oficială de vot) -, precum și
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
nesemnificative. Cadrul teoretic - Regula majorității în două tururi, regula aprobării, regula Borda Înainte de a intra în analiza propriu-zisă a rezultatelor experimentului vom realiza o descriere a celor trei reguli de vot cu care am operat în cadrul experimentului - regula aprobării, regula Borda și regula majorității în două tururi (regula oficială de vot) -, precum și a votului strategic. Regula majorității în două tururi Regula oficială cu care s-a votat în turul întâi al alegerilor locale din Chișinău a fost cea a majorității. Această
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Ce stimulente trebuie introduse pentru a facilita procesul alegerii? 202 Competiția politiCă la nivel loCal fiecare votant putând opta pentru un candidat, doi candidați, trei candidați, pentru întreaga listă sau pentru niciunul, dându-le maxim un vot fiecăruia. Spre deosebire de regula Borda, despre care vom discuta mai jos, alegătorul nu trebuie să ierarhizeze valoric candidații, ci să-și exprime acordul sau dezacordul pentru fiecare dintre aceștia. Câștigător devine candidatul care primește cele mai multe voturi (sau aprobări). Pentru ca o regulă de vot să se
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Raportându-ne la exemplul nostru de mai sus, spunem că îi preferăm pe candidații B și D, cu toate că B este preferat lui D la nivel personal. Sub regula aprobării vom exprima însă o preferință la fel de intensă pentru ambii candidați. Regula Borda Regula Borda este o regulă nefolosită la nivelul alegerilor de masă, cu toate că unii autori (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993) consideră că aceasta respectă în mai mare măsură preferința socială generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
la exemplul nostru de mai sus, spunem că îi preferăm pe candidații B și D, cu toate că B este preferat lui D la nivel personal. Sub regula aprobării vom exprima însă o preferință la fel de intensă pentru ambii candidați. Regula Borda Regula Borda este o regulă nefolosită la nivelul alegerilor de masă, cu toate că unii autori (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993) consideră că aceasta respectă în mai mare măsură preferința socială generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles de Borda
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Borda este o regulă nefolosită la nivelul alegerilor de masă, cu toate că unii autori (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993) consideră că aceasta respectă în mai mare măsură preferința socială generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles de Borda (1733-1799) a dezvoltat această regulă de vot plecând de la o situație reală: prezența preferințelor ciclice în cadrul alegerilor din interiorul Academiei Franceze de Științe. Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles de Borda (1733-1799) a dezvoltat această regulă de vot plecând de la o situație reală: prezența preferințelor ciclice în cadrul alegerilor din interiorul Academiei Franceze de Științe. Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști (susținătorii lui Condorcet) și apărătorii puterii absolute (Borda), privind modul în care diferite reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
plecând de la o situație reală: prezența preferințelor ciclice în cadrul alegerilor din interiorul Academiei Franceze de Științe. Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști (susținătorii lui Condorcet) și apărătorii puterii absolute (Borda), privind modul în care diferite reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice este formulat în lucrarea sa Mémoire sur les élections au scrutin prezentată de autor în 1770 la Académie Royale des
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști (susținătorii lui Condorcet) și apărătorii puterii absolute (Borda), privind modul în care diferite reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice este formulat în lucrarea sa Mémoire sur les élections au scrutin prezentată de autor în 1770 la Académie Royale des Sciences și publicată în 1789. Asumpția de la care pornește această regulă de vot este aceea că
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula Borda, aceasta trebuie să satisfacă următoarele două condiții (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru al grupului să-și fi ierarhizat strict toate alternativele (nu există situații de indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru al grupului să-și fi ierarhizat strict toate alternativele (nu există situații de indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale alternativelor. Considerăm ca fiind avantaje ale regulii Borda: - capacitatea de a elimina candidații extremiști, avantajând candidații moderați; - este o regulă de vot consensuală; - sub auspiciile acestei reguli, votanții își ordonează preferințele sincer; - de obicei, candidatul ales se selectează din primul tur. Există o serie de dezavantaje legate de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
preferat); - poate părea o regulă contraintuitivă unora dintre votanți deoarece are potențialul de a elimina un candidat care obține o victorie după regula pluralitară (exemplul nostru îl dă câștigător pe x sub auspiciile regulii pluralitare), dar care pierde după regula Borda (alternativa y câștigă sub regula Borda). Votul strategic O dezbatere importantă în evoluția științelor politice este cea dintre Cox și Duverger pe tema votului strategic, aceștia încercând să ofere răspuns unor întrebări de genul: Există vot strategic în alegerile de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
unora dintre votanți deoarece are potențialul de a elimina un candidat care obține o victorie după regula pluralitară (exemplul nostru îl dă câștigător pe x sub auspiciile regulii pluralitare), dar care pierde după regula Borda (alternativa y câștigă sub regula Borda). Votul strategic O dezbatere importantă în evoluția științelor politice este cea dintre Cox și Duverger pe tema votului strategic, aceștia încercând să ofere răspuns unor întrebări de genul: Există vot strategic în alegerile de masă? Se poate vota strategic, iar
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
considerat un comportament electoral rău, deoarece alegătorul este presat de regulile jocului să exprime o opțiune neadevărată, renunțând la adevărata lui preferință. Testarea întrebărilor de cercetare Întrebarea I: Care este fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă? Rata mare de participare (1.335 de subiecți) dintr-un număr maxim de 1 500 de subiecți a demonstrat că acest tip de experiment este fezabil și acceptat de către votanți. De asemenea, o mare parte
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
mare parte dintre aceștia (rezultate obținute în urma desfășurării focus-grupului cu operatorii de teren) s-au dovedit interesați să ia parte la un experiment care vizează regulile de vot, cerând operatorilor de teren date suplimentare. Întrebarea II: Principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și acceptat de către indivizi? Alegătorii din Chișinău nu sunt obișnuiți cu un astfel de tip de experiment electoral. Noile reguli de vot fiind prezentate ad-hoc, la ieșirea de la urne, alegătorii nu au avut prea mult timp
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
experiment. Întrebarea III: Ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli? Am luat în calcul rezultatele obținute prin regula oficială de vot (regula majorității), coroborate cu rezultatele obținute prin regula aprobării și regula Borda. Analiza s-a centrat în primă instanță asupra rezultatelor obținute în fiecare secție de vot, după care am realizat o centralizare a tuturor rezultatelor. Vă readucem aminte că am folosit o formă simplificată a regulii Borda, luând în calcul doar
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
regula aprobării și regula Borda. Analiza s-a centrat în primă instanță asupra rezultatelor obținute în fiecare secție de vot, după care am realizat o centralizare a tuturor rezultatelor. Vă readucem aminte că am folosit o formă simplificată a regulii Borda, luând în calcul doar primele trei alternative clasificate, acordând punctaj inclusiv variantelor care clasificau doar una (sau două) alternative. Totalul indivizilor care au participat la experimentul nostru a fost de 1335. a) Secția Buiucani La secția Buiucani au fost supuse
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Buiucani clasamentul primelor trei alternative nu se modifică, cu toate că alternativa numărul trei - Buliga - crește substanțial în ceea ce privește numărul de voturi primite sub auspiciile regulilor aprobării și Borda. b) Secția Centru La secția Centru au fost supuse situației experimentale în total 186 de persoane . În urma experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Centru clasamentul primelor două alternative nu se modifică
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]