205 matches
-
E noapte...parcul e pustiu Și-un vânt abea adie... Cuprins e totul că e viu De-a nopții armonie. Încet apare luna, sus Pe-ntinsul cer albastru Iar eu privesc cu gandu-mi dus Frumosul nopții astru... Într-un boschet în umbr-ascuns Pe strune-abea tresare Melodic, tainic, nepătruns Un cintec de chitare... Și tot vazduhu-i parfurmat De florile cochete Ce parca-acuma s-au adunat În splendide buchete... Pe palul cer din cînd în cînd O stea s-aprinde iară
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93313]
-
lauri la fel de coclite. Și cum ar fi putut face dragoste femeile astea cu uter de marmură. Da, departe în noapte, când troleibuzele se retrăgeau, bărbații iluștri coborau de pe soclurile lor, le-apucau de păr pe muze și le trânteau în boschetele din părculeț. Pătrundeau cu penisurile lor de metal lustruit între labiile de piatră umectate de rouă nopții. Atla-șii se acuplau cu gorgonele de ipsos, cu nasul spart, lăsând balcoanele cu oleandri să se prăbușească pe caldarâm. Dar m-am oprit
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
străvezie. O mare carpetă acoperea tot peretele de care era lipit patul. Mariei i se tăia respirația când o vedea. Carpeta înfățișa un lac albastru cu nuferi, iar pe malul lui era un câmp mare de flori. În mijlocul florilor și boschetelor de lămâiță se înălța un pavilion auriu, plin de spanioli și spanioloaice. Doi dintre ei dansau, ea cu fuste înspumate și ridicîndu-și brațele cu castaniete, el țeapăn, cu vestă foarte scurtă, pantaloni până la genunchi și ciorapi albi, păr buclat, prins
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Pușkin, Ionel observă o fisură neagră ca smoala chiar la baza bustului, acolo unde se îmbina cu piedestalul. Se distrase toată după-amiaza să recunoască fețele cetățenilor de piatră doar pe pipăite: cum zărea de departe o lucire albă într-un boschet de liliac, mijea ochii și se-ndrepta-ntr-acolo silindu-se să nu vadă sculptura. Cu ochii-n pământ și, urcat pe scară, cu ochii-nchiși, lua în palme obrajii modelați cu dalta, își trecea mâinile peste fruntea ridată și urmărea cu degetul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de caraghiozlîcuri, moldovenește: de mascarale, s-apucă-ntr-o bună dimineață, sau într-o bună seară, sau într-una din zile (căci două nu i-or fi trebuit geniale Lopăți ) să scrie-n românește o comedie: Viclenie și amor, în trei acte cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul 15... post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și acela o comedie cu titlul Dona Diana, adică... hoțul de el! schimbă pe Elena
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
topi ca prin farmec, Hans Saner dădu din umeri și, în timp ce soția lui și cele trei fete coborâră din Renault, scoase un „ha“ și zise: Cum aș putea să fiu punctual cu atâtea femei?... Deasupra pășunilor acoperite de tufișuri și boschete, lizierele de pădure se ridicau pe coaste și-n spatele lor norii se stivuiau în straturi cenușii în văzduh, luminați de soarele dimineții, iar eu mărșăluiam, în espadrile și pantaloni scurți Manchester, în spatele tatei și al lui Hans Saner, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
-n pămînt, ia l de unde nu-i ca să-i cer explicații, era clar că mă confundase. Fusese indus în eroare de faptul că arătam ca o ceată de derbedei, mi am zis după aceea, puteam să arunc sacoșa într-un boschet, dar am înhățat-o zdravăn, mi-am săltat o pe umăr și m-am întors la ai mei. Le-am făcut un semn scurt să mă urmeze și tiptil ne-am strecurat printre manifestanți pînă într-un gang din spatele Comitetului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
toată moara se prelingea din gura podului un abur roșiatic. OPUSTUL Râul curgea liniștit pe luncă. Meandrele lui alcătuiau coturi în care dormeau, falnic, copacii : un plop, un tei, pâlcuri de frasini, ulmi și stejari. Lângă mal clipeau, verde, răchiți. Boschete de soc sângerau sub rugi de hamei. în rupturile mâlite se îmbulzea stuful iar, la dolii, săbii de papură scoteau din teci panașe cafenii. Apa se domolea în iazul cu hatie și cu opust. Balta avea pește din care se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și mi-am dat deodată seama că este ceva neobișnuit în înfățișarea ei. La început părea o nimfă de bronz ca oricare alta, reprezentantă modestă a poporului de statui care parazitează fântânile municipale și își acoperă pudic cu mânuța, în boschetele de forsithia, dâmbul lustruit dintre coapse. Același gest îl făcea, în mijlocul iazului, și statuia din parcul conacului. Numai că pe fața ei, ușor plecată pe-un umăr, astfel că unul dintre obraji era pe jumătate acoperit de umbra părului sucit
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
într-adevăr sonată bine - și tipul ras în cap se știa că o făcuseră din prima noapte, o spusese și el, o spusese și ea fetelor din dormitorul ei. Aveau să fie de altfel prinși, către sfârșitul taberei, într-un boschet, de către profesorul de serviciu din noaptea aceea. Erau complet goi când a dat peste ei. "A fost înainte sau după?", îl întrebase apoi unul pe nazist. "După, bă", răspunsese, atât de nepăsător și deschis încît nu te puteai îndoi. O
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Ștefan cel Mare, întunecată, înghețată, luminată stins de lămpile portocalii, ca un adevărat culoar de infern. De la colțul blocului, am cotit pe Aleea Circului. Fulguia, foarte rar, dar pe jos zăpada ajunsese până la genunchi, înotai, pur și simplu, în ea. Boschetele de tuia și brazii de la colțurile aleii abia mai rezistau, cu crengile curbate de zăpadă. Putea fi Siberia, dacă pe margini n-ar fi licărit sute și sute de dreptunghiuri colorate, pâlpâind în ceață: ferestrele blocurilor cu patru etaje care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu degetul de-a lungul ei urcușul abrupt al falezei, cărarea care despică iarba plină de flori și-am ajuns la pădurea înmugurită. Pe jos, oriunde te uiți, prin crâng, nu vezi decât flori ofilite de portocal. Fiecare creangă din boschetele încîlcite are sute de țepi otrăviți. Printre ei, fructe de pădure, boabe roșii și mov cu coajă extrem de fină, se ghemuiesc pe ramuri, ciugulite de păsări mărunte și fistichii. Noroc că eu sânt numai duh, numai psihic, fiindcă pe-aici
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mergi, învârtind mai departe bastonul. Căldura și neliniștea, laolaltă, te-au grizat, ți-au dat o ușoară exaltare, ca un alcool. Iată și poarta cu bolta de trandafiri roșii, agățători ; în creștet, mai departe, apăsarea fierbinte a soarelui, iar deasupra boschetelor de liliac - halucinație bine cunoscută a verii și a câmpiei -, aerul vibrând lichefiat, tremurând ca o pânză de apă. Ce oră nepotrivită, și ce zi, atât de caldă ! Dar te silești să nu-ți mai pese de nimic, și chiar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cîteva minute, năpădită de amintirea Păsăricii. De cum au intrat pe bulevardul Javier Prado Începu să-și amintească de zarva pe care o stîrnise Păsărica, de disperarea pe care i-o produseseră toți copacii aceia și de cele două rînduri de boschete care mărgineau grădina ce Înainta ca o panglică verde, Între cele două culoare ale bulevardului. Se uită o clipă la Julius și se gîndi că ar fi putut să-și descarce sufletul povestindu-i Întîmplarea, dar de cîteva minute nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-și încleștează mâinile. Admiră în tăcere personajele. Parcă și-ar înfige unghiile în carne, nu în marmură. Lasă în urmă fântâna cu ape țâșnitoare păzită de Thespiade, muze deșarte ce amăgesc gloata cea proastă cu dulceața cântării lor. După ultimul boschet, priveliștea se deschide. Rămâne țintuit locului, străfulgerat de frumusețe. Casa lui! O împlinire a splendorii, demnă de admirație. Marcus Agrippa a înălțat-o în această zonă mlăștinoasă de dincolo de Tibru, ca să nu fie supusă cutremurelor sau despicării pământului. Și, pentru că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întregime în Biblioteca de Filozofie, citind din Kant și Schopenhauer. La prânz, am optat pentru o masă caldă la cantină din imediata vecinătate. Deși zona era de regulă extrem de circulata, la ora acceea aleile parcului erau cam puștii. Dintr-un boschet a apărut un individ de talie medie care s-a repezit brusc la ea, prinzând-o de încheietura mâinii că într-o cătușa. Lăură a încercat ca să se smulgă, dar zadarnic. Individul începuse să o târască cu greu către boscheți
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
după-amiază, spre seară, pe banca din fața gardului curții sale, s-au așezat doi tineri, care au stat de vorbă acolo vreo oră, consumând bere. Curios, bătrânul s-a apropiat cam la zece metri de cei doi și, ascuns în spatele unui boschet, i-a ascultat ce discutau. Pe unul din tineri, Ș.R., l-a recunoscut întrucât era localnic, dar despre celălalt a susținut cu toată siguranța că îi era complet necunoscut, nelocuind în respectivul orășel. Cei doi erau de etnie maghiară
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
trebuia să existe aceleași condiții de vizibilitate ca în seara cu pricina. Fără ca bătrânul să știe ceea ce urma să facem, l-am dus la domiciliu. În fața curții sale exista într-adevăr o bancă, iar în curte omul ne-a indicat boschetul în spatele căruia i-a urmărit și ascultat pe cei doi suspecți. Între timp, fără ca omul să observe, pe bancă s-au așezat doi tineri, care au început să discute, cu o bere în față. Firește, aceștia fuseseră pregătiți dinainte. În
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
suspecți. Între timp, fără ca omul să observe, pe bancă s-au așezat doi tineri, care au început să discute, cu o bere în față. Firește, aceștia fuseseră pregătiți dinainte. În acel moment, i-am cerut bătrânului să se pitească în spatele boschetului, să asculte ce discutau cei doi și să rețină cum erau îmbrăcați. Moșul, care nu era deloc prost, a înțeles ce doream de la el și a încercat să iasă de după boschet și să se apropie de gard, apoi, văzând
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
i-am cerut bătrânului să se pitească în spatele boschetului, să asculte ce discutau cei doi și să rețină cum erau îmbrăcați. Moșul, care nu era deloc prost, a înțeles ce doream de la el și a încercat să iasă de după boschet și să se apropie de gard, apoi, văzând că nu-i permitem, a rugat ca tinerii de pe bancă să vorbească mai tare, cerere cu care am fost de acord. Dar, totul a fost zadarnic: denunțătorul nu a putut auzi absolut
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
un loc pe care îl știa el. Fără să-mi spuie el nimic, am cunoscut acel loc. Era o grădină sălbatică, înflorită nou de la nuferii din baltă până la malurile ușor înclinate. Volburi se răsuceau pe trestii, iriși galbeni deschideau cărări, boschete de tamarix își atârnau strugurii dulce mirositori. După sălcii urmau pâlcuri de salcâmi înfloriți încă, al căror parfum părea că se târăște nevăzut și nesimțit pe oglinda luciului. Înainte de a ajunge la salcâmi, m-am oprit între papuri nalte, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
apropiase de vreo casă părăsită, Jim fu alungat de paznicii chinezi. Într-o dimineață, soldații japonezi nu-și mai făcură apariția. Jim așteptă răbdător În grădina casei, În spatele Country Club-ului american. Încercînd să-și potolească foamea, rupse crenguțe din boschetul de rododendron, gata să aprindă focul lîngă piscina goală. Urmări un avion care zbura În lumina rece de februarie și numără cele trei bomboane de ciocolată cu lichior din buzunarul hainei, pe care le păstrase pentru situația limită care știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
monta sub microscopul doctorului Bowen și Îl punea pe Jim să deseneze sutele de celule și vase hrănitoare. Clasificarea plantelor era un Întreg univers de cuvinte; fiecare buruiană din lagăr avea un nume. Denumirile abundau; enciclopedii invizibile zăceau În fiecare boschet sau șanț. Cu o zi Înainte, Jim săpase două șanțuri de fertilizare pentru o nouă cultură de tomate. Între grădină și cimitir era un șir de bidoane de vreo două sute de litri cu apă de scurgere din rezervoarele septice prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
atunci, în comparație cu cei „răi” de altădată sau din alte părți: Poezia era intitulată „În veselul vieții pas” și a dat chiar titlul „Revistei” „În serile târzii de mai, Cu gândul după fete, Puteai de dânșii ca să dai, Prin parcuri și boschete. Dar azi elevi că dânșii nu-s, Si chiar de-ar fi le spunem, Ca vreme lor de mult s-a dus, Și lor nu ne supunem.” Nu știu cine a contribuit și cu o frumoasă melodie, pe care au fost cantate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
a coroanelor. Între casă și uliță, pe latura Îngustă a clădirii, răsăreau cîteva straturi de flori. O luai apoi la stînga prin spatele casei, iar aici, se ivea comoa ra lui Geiger: mai Întîi, o gră dină de crini, de boschete de buxus și rugi de zmeură. După care intrai În livada de pruni. O iarbă abundentă, cu fir lung și mătăsos, se răspîndea pe sub toți acei pomi cu prune albe, brumării, vinete și cu ren glote mari, rotunde, de un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]