182 matches
-
care viteza luminii în vid și constanta Planck redusă au valoarea 1. Atunci, conform relației E = mc, masele particulelor sunt măsurate în unități de energie echivalente. Exemple: masa electronului m = 0,510999 MeV, masa protonului m = 938,272 MeV, masa bosonului Higgs m = 125,09 ± 0,21 GeV. Unitatea de sarcină electrică este sarcina elementară. Exemplu: sarcina electronului este -1. Electronul și protonul sunt particule stabile, componente ale atomilor care, la rândul lor, sunt componenții materiei la scară macroscopică. O placă
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
cu derivă și detectoare cu semiconductori (germaniu sau siliciu), care trimit datele colectate într-un computer unde ele sunt procesate. Istoricul fizicii particulelor elementare a început odată cu descoperirea electronului (1897); în anul 2013, când a fost stabilită fără echivoc existența bosonului Higgs, el nu se încheiase. Evoluția cunoașterii în acest domeniu al fizicii moderne a avut loc prin întrepătrunderea și stimularea reciprocă a realizărilor experimentale și ideilor teoretice. Unele particule identificate inițial ca elementare (cum sunt protonul și pionul) s-au
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
fost identificați cu quarkurile matematice. Fusese creată baza experimentală pentru teoria "interacțiunii tari", cromodinamica cuantică. A urmat identificarea quarkurilor din „a treia generație”: "bottom" ("b") (1977) și "top" ("t") (1995). În cromodinamica cuantică, interacțiunea tare dintre quarkuri este mediată de bosoni de masă zero numiți "gluoni"; simetria SU(3) a interacțiunii tari e reflectată în existența a 8 tipuri (sau "culori") de gluoni. Ca și quarkurile, gluonii sunt încarcerați în hadroni, însă pot exista în stare liberă combinații incolore de gluoni
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
treia generație. Modelul standard conține astfel șase quarkuri și șase leptoni. În anii 1960, Sheldon Glashow, Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de grupul Carlo Rubbia la
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de grupul Carlo Rubbia la CERN în 1983, cu mase foarte apropiate de cele prezise teoretic. Pentru ca bosonii formula 25 și formula 24
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de grupul Carlo Rubbia la CERN în 1983, cu mase foarte apropiate de cele prezise teoretic. Pentru ca bosonii formula 25 și formula 24 să aibă mase diferite de zero, este necesară intervenția mecanismului de "rupere spontană a simetriei" ("spontaneous symmetry breaking"), relevat de Peter Higgs, François Englert și alți cercetători, mecanism care implică existența unui boson scalar (de spin 0
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
cele prezise teoretic. Pentru ca bosonii formula 25 și formula 24 să aibă mase diferite de zero, este necesară intervenția mecanismului de "rupere spontană a simetriei" ("spontaneous symmetry breaking"), relevat de Peter Higgs, François Englert și alți cercetători, mecanism care implică existența unui boson scalar (de spin 0) foarte masiv. La 4 iulie 2012, la CERN s-a anunțat descoperirea unei particule cu masă de aproximativ 126 GeV, compatibilă cu acest „boson Higgs”; identificarea a fost confirmată la 14 martie 2013, completând baza experimentală
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
Peter Higgs, François Englert și alți cercetători, mecanism care implică existența unui boson scalar (de spin 0) foarte masiv. La 4 iulie 2012, la CERN s-a anunțat descoperirea unei particule cu masă de aproximativ 126 GeV, compatibilă cu acest „boson Higgs”; identificarea a fost confirmată la 14 martie 2013, completând baza experimentală a modelului standard. Proprietățile materiei pot fi înțelese pe baza a patru forțe fundamentale: interacțiunile tare, electromagnetică, slabă și gravitațională. Intensitățile acestora sunt caracterizate prin constante de cuplaj
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
descriu corect, în primă aproximație, structura materiei până la o scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și mediatori (bosoni vectoriali intermediari). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (boson scalar asociat cu ruperea spontană a simetriei, care constituie o a patra categorie. Pe când leptonii sunt particule elementare, hadronii au o structură internă. Aceștia sunt stări legate de quarkuri și/sau
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
până la o scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și mediatori (bosoni vectoriali intermediari). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (boson scalar asociat cu ruperea spontană a simetriei, care constituie o a patra categorie. Pe când leptonii sunt particule elementare, hadronii au o structură internă. Aceștia sunt stări legate de quarkuri și/sau antiquarkuri, pe care forța tare mediată de
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și mediatori (bosoni vectoriali intermediari). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (boson scalar asociat cu ruperea spontană a simetriei, care constituie o a patra categorie. Pe când leptonii sunt particule elementare, hadronii au o structură internă. Aceștia sunt stări legate de quarkuri și/sau antiquarkuri, pe care forța tare mediată de gluoni îi
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
adaugă încă 2 particule ipotetice, și 4 tipuri de interacțiuni de bază (forțe). Particulele fundamentale sunt împărțite în două mari categorii după o proprietate numită spin, și anume fermioni fundamentali (a căror valoare a spinului e un număr fracționar) și bosoni fundamentali (a căror valoare a spinului e un număr întreg). Fermionii fundamentali sunt împărțiți în quarkuri și leptoni. Există 6 quarkuri și 6 leptoni, cu tot atâtea antiparticule corespondente; de menționat că dacă se ia în calcul sarcina color a
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
că dacă se ia în calcul sarcina color a quarkurilor (de 3 feluri), se obțin 18 quarkuri cu tot atâtea antiquarkuri, ridicând numărul total al particulelor fundamentale la 60. Interacțiunile dintre fermioni sunt mediate prin schimbul unor particule de etalonare, bosonii intermediari, asociate celor 4 forțe fundamentale. Bosonii intermediari sunt: fotonul (corespondent forței electromagnetice), 3 bosoni vector slabi (corespondenți forței nucleare slabe), 8 gluoni (corespondenți forței nucleare tari) și ipoteticul graviton (corespondent forței gravitaționale) a cărui existență nu a fost confirmată
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
color a quarkurilor (de 3 feluri), se obțin 18 quarkuri cu tot atâtea antiquarkuri, ridicând numărul total al particulelor fundamentale la 60. Interacțiunile dintre fermioni sunt mediate prin schimbul unor particule de etalonare, bosonii intermediari, asociate celor 4 forțe fundamentale. Bosonii intermediari sunt: fotonul (corespondent forței electromagnetice), 3 bosoni vector slabi (corespondenți forței nucleare slabe), 8 gluoni (corespondenți forței nucleare tari) și ipoteticul graviton (corespondent forței gravitaționale) a cărui existență nu a fost confirmată încă. Un alt boson ipotetic foarte căutat
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
18 quarkuri cu tot atâtea antiquarkuri, ridicând numărul total al particulelor fundamentale la 60. Interacțiunile dintre fermioni sunt mediate prin schimbul unor particule de etalonare, bosonii intermediari, asociate celor 4 forțe fundamentale. Bosonii intermediari sunt: fotonul (corespondent forței electromagnetice), 3 bosoni vector slabi (corespondenți forței nucleare slabe), 8 gluoni (corespondenți forței nucleare tari) și ipoteticul graviton (corespondent forței gravitaționale) a cărui existență nu a fost confirmată încă. Un alt boson ipotetic foarte căutat este bosonul Higgs (sau higgsonul), care se presupune
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
4 forțe fundamentale. Bosonii intermediari sunt: fotonul (corespondent forței electromagnetice), 3 bosoni vector slabi (corespondenți forței nucleare slabe), 8 gluoni (corespondenți forței nucleare tari) și ipoteticul graviton (corespondent forței gravitaționale) a cărui existență nu a fost confirmată încă. Un alt boson ipotetic foarte căutat este bosonul Higgs (sau higgsonul), care se presupune că ar da masă celorlalte particule. Inițial (aproximativ între anii 1950 - 1975) s-a crezut că particulele din modelul standard stau la baza întregii materii din univers. La ora
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
sunt: fotonul (corespondent forței electromagnetice), 3 bosoni vector slabi (corespondenți forței nucleare slabe), 8 gluoni (corespondenți forței nucleare tari) și ipoteticul graviton (corespondent forței gravitaționale) a cărui existență nu a fost confirmată încă. Un alt boson ipotetic foarte căutat este bosonul Higgs (sau higgsonul), care se presupune că ar da masă celorlalte particule. Inițial (aproximativ între anii 1950 - 1975) s-a crezut că particulele din modelul standard stau la baza întregii materii din univers. La ora actuală se știe însă că
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
După ani de cercetări, specialiștii de la CERN susțin că nu au găsit particula lui Dumnezeu, bosonul Higgs, ci două astfel de particule. Noile date dezvăluite de oamenii de știință care lucrează la experimentele Atlas și Large Hadron Collider arată că este vorba despre doi bosoni Higgs, ce au o masă extrem de asemănătoare, dar totuși diferită, scrie
Descoperire fenomenală la CERN () [Corola-journal/Journalistic/65309_a_66634]
-
specialiștii de la CERN susțin că nu au găsit particula lui Dumnezeu, bosonul Higgs, ci două astfel de particule. Noile date dezvăluite de oamenii de știință care lucrează la experimentele Atlas și Large Hadron Collider arată că este vorba despre doi bosoni Higgs, ce au o masă extrem de asemănătoare, dar totuși diferită, scrie descopera.ro. Rezultatele inedite - ce nu au fost confirmate încă - au apărut după ce oamenii de știință au observat un tipar neobișnuit în datele originale, ce arătau că bosonul se
Descoperire fenomenală la CERN () [Corola-journal/Journalistic/65309_a_66634]
-
doi bosoni Higgs, ce au o masă extrem de asemănătoare, dar totuși diferită, scrie descopera.ro. Rezultatele inedite - ce nu au fost confirmate încă - au apărut după ce oamenii de știință au observat un tipar neobișnuit în datele originale, ce arătau că bosonul se descompunea în 2 fotoni mai mulți decât ar fi trebuit, conform teoriei. Studiind datele în detaliu, cercetătorii au observat două „vârfuri”, în loc de unul singur. Cu alte cuvinte, se pare că există un boson Higgs cu o masă de 123
Descoperire fenomenală la CERN () [Corola-journal/Journalistic/65309_a_66634]
-
în datele originale, ce arătau că bosonul se descompunea în 2 fotoni mai mulți decât ar fi trebuit, conform teoriei. Studiind datele în detaliu, cercetătorii au observat două „vârfuri”, în loc de unul singur. Cu alte cuvinte, se pare că există un boson Higgs cu o masă de 123,5 GeV (gigaelectron volți) și unul cu o masă de 126,6 GeV. Înainte de descoperirea acestei particule, oamenii de știință au speculat că ar putea exista mai multe tipuri de bosoni Higgs, însă nu
Descoperire fenomenală la CERN () [Corola-journal/Journalistic/65309_a_66634]
-
că există un boson Higgs cu o masă de 123,5 GeV (gigaelectron volți) și unul cu o masă de 126,6 GeV. Înainte de descoperirea acestei particule, oamenii de știință au speculat că ar putea exista mai multe tipuri de bosoni Higgs, însă nu se așteptau ca particulele să aibă o masă atât de apropiată. De aceea, majoritatea cercetătorilor afirmă că este mai degrabă vorba despre o problemă a experimentului. „În acest caz, cel mai probabil este vorba despre o eroare
Descoperire fenomenală la CERN () [Corola-journal/Journalistic/65309_a_66634]
-
plămînilor smulși/ aruncați între urzici pe taluz/ sau la cheagurile acestea de sînge/ rămase ca un mușchi pe scoarța stejarului/ sau la pumnii strînși/ care se desfac încet/ și se-apropie// nu știu cum să-ți explic“ (nu știu cum să-ți explic). tatăl bosonilor, un poem din secțiunea secundă, anunță auto-persiflant maelström-ul final, „discursul diform incapabil să urmeze-o retorică sau o poetică/ paralogic/ întrerupt de gemete și horcăieli de fîsîituri/ adeseori indecente de strigăte și sughițuri/ de repezi aglutinări și/ tăceri succedate de
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
avansat cine știe ce, deși trimitem în spațiu sonde care fotografiază noaptea timpului și călătorim fizic mai repede decât înainte. Dar tot emoția, cu aliatul ei, curiozitatea, înaintează mai persuasiv spre partea necunoscută a Universului - materia neagră; spre fantoma infinitului mic numită «bosonul Higgs» sau, pur și simplu, spre originile vieții. Și tot emoția, prin care somatizăm misterul existenței noastre, ne însoțește cel mai fratern acolo unde niciun răspuns nu vine lângă întrebările omului : de ce moartea? de ce finitudinea, din moment ce o depășim prin puterea
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
în Academia Universului. Profesorul: Cea mai mare parte din teoria dumneavoastră a fost demonstrată după plecarea în Ceruri, unde tot Universul a recunoscut-o! Darwin: Domnule profesor, gazda, vreți să mai adăugați ceva? Profesorul: Dacă nu deranjez. De curănd „particula bosonul Higgs” căutată de către oamenii de știință de peste 50 de ani, particulă rezultată din ciocnirea la viteza luminii cu milioane de protoni” (Revista Libertatea 5 iulie 2012). Astfel s-ar putea descifra marile mistere ale creației Universului. Acest fenomen 164 are
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]