251 matches
-
și Parlament. Președintele subliniază că nu trebuie să ne arătăm "bosumflați" pe Bruxelles dacă vom avea probleme cu raportul MCV, pentru că "politicenii știu foarte bine ce au făcut". Băsescu a menționat, la B1 Tv, că nu trebuie să ne arătăm "bosumflați" pe Bruxelles dacă vom avea probleme cu raportul MCV, pentru că "politicenii știu foarte bine ce au făcut".
Băsescu, despre MCV: Dacă vor fi probleme, să nu fim bosumflați by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34225_a_35550]
-
de la deal. Zi și dumneata, nu-i mai bună vița-de-vie decât mormîntul? Să bem în amintirea scumpă a mamei! Gîndește-te, ne dă pe mormânt trei sute de mii de lei, sculptura, numele lui Ioanide, face. Hagienuș ascultă știrea aiurit și zise bosumflat, dar moale: - Să vând eu mormântul nevesti-mi? Asta nu e frumos,copii, să știți că nu e frumos. Florica sări deodată pe genunchiul orientalistului și-i cuprinse gâtul cu mâinile. Petrișor se așeză în spatele scaunului lui Hagienuș și făcu și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
neutră din sală. Mereu scotea capul prin deschizătura ei cîte-un măscărici chel și cu o claie de păr roșu-mprejur, cîte-o femeie rimelată excesiv și lucios, cîte-un îngrijitor în costum vărgat, ca de pușcăriaș. O delicată și fermecătoare față de păpușă bosumflată, albă ca dată cu făină, se arătă între mânuțe cu degete la fel de albe, roti îndelung privirea prin sală și-și strecură înapoi buclele complicate ca un palat de păr negru unsuros. Lăsă-n urma ei o absență ciudată, cumva dureroasă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
spate. Constanța e mereu bonă la păpuși, Viola și Inge sânt mai importante, mama și bunica. Dar în acea zi mama și bunica s-au certat și s-au drăcuit (urît mai vorbeau fetele alea, deși bogate) și stăteau acum bosumflate. Constanța a stat ce-a stat, aranjând păpușile în pătuțurile lor, și pân-la urmă le-a zis celorlalte să se joace leapșa. Aveau să fugă una după alta, și să se atingă cu mâinile. Cea atinsă trebuia să fugă după
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ai vindecat și de complexele de care suferă cei care n-au ocazia să adulmece aburul puterii. Uită-te la ei cum le curg balele după putere, își închipuie că cea mai mare vitejie din lume e să faci pe bosumflatul cînd ofițerul de la Securitate vine să-ți ceară informații, să împarți fluturași cu mesaje anti-ceaușiste la metrou sau în Cișmigiu, să scrii aventurile motanului Arpagic sau mai nu știu eu ce roman prost cu cheie. După capul lor, asta înseamnă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
începe să se gîndească, acuși, acuși o să dea beleaua peste noi, are o presimțire, dacă pe Roja la ora asta nu-l mai interesează nimic, dacă o s-o lase de izbeliște chiar acum? Zbîîîrrrrr, ia uite-o că face pe bosumflata, observă Tușica, te doare ceva fetițo? întreabă Angelina învîrtind butonul fierului de călcat în poziția oprit, e îndrăgostită lulea, își spune în gînd, altceva n-are ce să fie. Și cum e, ia spune, e chipeș iubițelul? nu se lasă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
eram. Hai să cumpărăm un pachet de prăjituri cu stafide și să închiriem o barcă în Battersea Park și apoi să mergem acasă și să jucăm Monopoly până când eu pun mâna pe Mayfair și Park Lane și tu te prefaci bosumflat și-apoi o să mâncăm pește și cartofi prăjiți și...“. —A venit doar ca să-ți lase corespondența, spuse Kieran torturat de liniște. Mark luă plicurile de pe birou și le cercetă absent. Ne-a expirat permisul la centrul de închiriat casete video
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
apoi să-mi spui mie. Nici o problemă, doamnă. O să folosesc dispozitivul de înregistrare ascuns în nasturele ăsta și-apoi o să vă transmit înregistrarea cu ajutorul antenei implantate chirurgical în urechea mea stângă. Îmi plăcea mai mult de el când făcea pe bosumflatul. Dar aveam nevoie de ajutorul lui. —Bine, îmi pare rău că am fost atât de nepoliticoasă mai devreme. Dar acela e soțul meu. Bun, a fost soțul meu. Iar acea femeie este, a fost, prietena mea. Și vreau doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de lire pe ele. Într-un final, își făcu apariția și fotograful. Ca o invalidă am fost îndrumată până la un ecran alb unde i-am lăsat să mă așeze în diferite poze de catalog asortate cu rânjete siropoase și expresii bosumflate. Patru ore de la sosire, am văzut primul polaroid. Am crezut că mi-au arătat din greșeală poza altcuiva. Dar când m-am uitat mai atent, am văzut că eram eu. Și totuși nu eram eu. Mi-am dorit să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mă ignora în timp ce trăgea de niște pantaloni largi de culoarea vinetelor și o bluză mulată de culoarea ruginei, cu nasturi multicolori. —Du-te și probează astea, îmi ordonă ea. Mi-am târșâit picioarele până la cabina de probă ca o adolescentă bosumflată că mama ei ajunsă la disperare o pune să probeze o rochie drăguță. Odată îmbăcată, m-am holbat în oglindă încercând să-mi dau seama cum îmi stă. Care era diferența? Păream mai subțire în talie și-mi făceau picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
deschise la culoare și aparent lipsite de apărare, animăluțele firave din pădure. Baby a pufnit. —Aia e la fel de firavă ca... ca... —Ca un picamăr. Exact. Aproape că lăsasem garda jos cu Baby, pentru un moment. Apoi a făcut o moacă bosumflată și falsă ce o făcea să semene cu o vrăjitoare și mi-am amintit ce coșmar era. —Ei bine, a spus trimițându-mi bezele cu entuziasm, a fost minunat să vorbesc cu tine, dragă. Ținem legătura. S-a îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
un punker care nu și-a permis un tatuaj decent. Am fost surprinsă să descopăr că Tom nu s-a atins de mine peste noapte; până și vesta era încheiată. Nu era genul lui. — Ce s-a întâmplat, am spus bosumflată, nu te mai atrag? Dar a adormit repede la loc și nu a auzit nimic. Bineînțeles că Judy era trezită, îmbrăcată și făcuse și ceaiul. Camera ei mirosea a bețișoare parfumate, iar pe pereți erau agățate în pioneze bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Șprițuri la gheață ... zâmbește Marius, in timp ce face semn unui ospătar rotofei și cu mustață subțire. Uite așa se duce romantismul! Țuguiind ostentativ buzele, Smaranda pufnește înciudată și pentru câteva clipe chipul ei capătă expresia drăgălașă a unei fetițe bosumflate, lucru care o prinde de minune. Steak de vițel, salată, rose de Murfatlar, iar desert ruladă de ciocolată. Fără ciocolată pentru mine, intervine grăbit Smaranda. Mai degrabă ceva ușor ... da, înghețată cu stafide. Ospătarul încuviințează tăcut și pleacă după comandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din cratița abia scoasă din frigider, mâncare neîncălzită, deși îi explicase de mai multe ori că mâncarea direct din frigider, neîncălzită, face rău la stomac... Oricât era de inteligentă, în privința bucătăriei Crăița era o mare leneșă. Crăița stătea lângă ea, bosumflată.O cunoștea prea bine ca să nu știe că era deja panicată. Nici ea nu era tocmai veselă. Se așteptase ca fata ei, foarte inteligentă și isteață de altfel, să priceapă ce dorește. Trebuie să te obișnuiești cu un buget al
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
tine, mă uit la rezultat și nu-mi vine să cred. Tu ai o minte destupată, te pricepi la calculatoare și chestii din astea, mâine, poimâine o să te cheme să prospectezi în Hermia... - E, o să mă cheme-n Hermia, întrerupse bosumflat nepotul. - Păi n-o să te cheme în Hermia dacă se uită la rezultatele astea! se aprinse bătrânul. Un copil de vârsta ta trebuie să meargă la olimpiade! Și dacă aș ști că nu te duce capul aș zice, uite, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să îngălbenească și să acopere pământul, poate pentru că era toamnă, poate pentru că se plictisiseră să stea atârnate atât timp în copaci, dimineața era umedă, jilavă, Radu bălmăjea ceva despre un canar pe care avea să și-l cumpere, cerul stătea bosumflat și morocănos, soarele lenevea probabil deasupra Marelui Canion, se încăpățâna să rămână ascuns, nu catadicsea în nici un fel să lumineze grădina, era un fel de dimineață-noapte, genul acela de vreme în care ți se pare că timpului i se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
din cele câteva costume de haine pe care le avea În custodie la Carla, după care intră În dormitor unde, prietena lui nu mai dormea ascultând muzică la radio - tolănită În așternut. „Ai să vii târziu...?” - se interesă ea suficient bosumflată. „Nu...Adică, sper.... Ce pot face? În calitatea și funcția pe care o dețin, trebue să fiu pe șantier... În afară de asta, banii care Îi Încasez În plus mă vor ajuta să-mi realizez planurile de perspectivă. Apropo, ce facem după
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să zicem o oră, așa dar sunt sigur, Înainte de ora cinci voi fi acasă. Servim masa de seară, mă voi odihni puțin după care vom merge undeva să dansăm. Bine...? Hai fi-i bună, nu mai vreau să te văd bosumflată...!” O sărută Împăciuitor pe frunte În timp ce Nando Își anunță sosirea manevrând butonul soneriei. Era destul de agitat, vorbind de unul singur. „Am avut unele discuții destul de contracditorii cu soția mea...! Dumneaei susține și pe bună dreptate: Dumineca trebue cu sfințenie rezervată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu el posibilitatea unei alte fantezii, aceea de a prezenta feeria lui Purcell pe gheață, într-un alt peisaj. Toți erau nerăbdători să-și facă văzute răsuflările în aerul înghețat, să scoată din ei „nori“ de sunete. Numai Blanca tăcea bosumflată - când nu tușea; fața ei albă ca porțelanul se învinețise de frig. Trebuia să cânte aria Emmelinei și se îngrijora mult pentru vocea ei mult încercată de aerul rece care-i traversa prea firavul trup. Un vânt rece începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
mulțumit că am copiii în jurul meu. Mama e cu noi, tata s-a pierdut între timp. Apucase să-și vadă doi din nepoți. Bine că n-a cunoscut-o pe fată, ar fi fost dezamăgit, căci Alice e încăpățânată, retractilă, bosumflată. Eu n-am mai scris nimic. Mă ocup de toate, de prea multe chiar. Sunt neliniștit, nemulțumit. N-am realizat nimic, doar copiii. Dar copiii vor pleca, fiecare cu viața lui. Eu am să rămân din nou singur. Cu Camelia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
realizeze din priviri, sau din gesturi simple, pline de dragoste, ca-n romane, sau filme. Dar el, acum, știe ce-nseamnă și romane, și filme... Pregătește ceva de mîncare pentru copii, apoi deschide televizorul. E sigur că Ana va sta bosumflată măcar măcar patru-cinci zile. Iar el nu înțelege încă de ce. O caută a doua zi pe Tamara. Nu-i. Și-a luat o parte din concediu, că i-au venit musafiri. Vrea s-o sune acasă. Își dă seama însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
articol publicat de George în ziarul local. În fond, de ce nu?! Este și asta o bătălie cîștigată. Numai la el în familie Ana își găsește să spele pe jos cînd începe vreo piesă de-a lui la televizor sau stă bosumflată în ziua cînd are el lansarea unui nou roman... De ce ?!... Dacă ar ști răspunsul la această întrebare, n-ar fi aici, în camera asta de hotel acum! Întîrzie cu o carte cumpărată azi și-abia după miezul nopții se hotărăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și, probabil, plictisită. Merse la ea. — Sărbători fericite, Jack, spuse Joan. Drăguță, bine făcută, de treizeci și unu sau treizeci și doi de ani. Nu tu muncă, nu tu bărbat care să-i scoată peri albi. Dar mai tot timpul bosumflată. — Bună, Joan. — Bună și ție. Am citit În ziar despre tine. Despre oamenii pe care i-ai arestat. — A, n-a fost mare scofală. Joan rîse. — Vai, ce modești suuuuuntem! Ce-o să se Întîmple cu ei? Cu Rock nu-mai-știu-cum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mână și, în timp ce torn lichidul galben în pahar, îl întreb pe Majestatea Sa cum a fost ieri la Operă cu Președintele în lojă. Îi văzusem dimineața într-un ziar, așezați unul lângă altul. "Da' ge ― răspunde Regele ca un copil bosumflat ― de unde să știu, gă eu mă uitam în față, la ge era be scenă." Soarbe din Fanta și adaugă: "Sînt oameni broști ― dat fiind că nazalizează tot timpul, "p" și "c" devin "b" și "g" ― care-și înghipuie ... Băi gum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
moarte al lui Rafaelito pînă În ziua cînd aveau invitați; În aceste Împrejurări, o ciudată fraternitate se năștea Între ei, mai ales dacă era vorba de verii numiți Julius, Cinthia, Bobby etc. Pipo cobora din alt copac cu o mutră bosumflată: nu reușise să țintească la timp și rămăsese cu săgețile În mînă, avea trei săgeți În mînă. Și Cinthia tușea dar nu plîngea și se uita la Julius, care se uita la Vilma, care se uita la stăpîna casei: „Veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]