9,865 matches
-
arta oratorică era inutilă<footnote 2 Cor., 11, 6: „Și chiar dacă sunt neiscusit în cuvânt, nu însă în cunoștință, ci v-am dovedit-o în totul față de voi toți”; 1 Cor., 1, 17: „Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos”; 1 Cor. 2, 1-5: Căci am judecat să nu știu între voi altceva, decât pe Iisus Hristos, și pe Acesta răstignit. Și eu întru slăbiciune
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Pasolini, Fellini, Moravia atrag indiscriminat, ca o plasă de păianjen, insecte culturale de cele mai pestrițe extracții sociale și de cele mai diverse vârste, dar cu o singură carecteristică în comun: romanitatea. Evreu de origini venete prin naștere, creștin prin botez și internațional prin călătorii și prin deschidere culturală, Alberto Moravia Pincherle a fost unul dintre cei mai atenți și mai cinici cronicari ai societății italiene, dar cu precădere al celei romane, din a doua jumătate a secolului trecut. Tocmai de
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
porțiune de stradă! Din fața porții Anișoarei Albu se deschidea toată priveliștea spre Dunăre, cu șantierele navale și vasele lunecând alene pe apele vieților noastre, că numai cine a trăit Într-un port și a băut din Dunăre știe ce Înseamnă botezul dragostei eterne pentru locurile acelea fermecate. Apele Dunării noastre parcă făceau transcendența dintre toate continentele lumii și toate secolele purtându-te imaginar prin câteva dimensiuni În acelaș timp. Dacă am fi adunat toți vecinii de pe strada Ștefan cel Mare, numai
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Cel mai departe de tine nu poți fi decât tot tu Însuți, precum și cel mai aproape. 952. Dovada existenței constă În Iluzia Vieții și astfel existența devine de la sine trupul acestei iluzii. 953. Care rămășag poate suplini moartea? 954. La botezul zilei să nu duci niciodată stele oricât ar fi acestea de frumoase. 955. Ce s-ar fi făcut amintirea ochilor tăi fără Îngerii privirii ce-o Însoțeau aievea Învingând neantul uitării? 956. Care rădăcină nu-și va susține arborele ei
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
urase mult succes în slujba sa cea nouă. Nu-i dăduse nicio libertate, nu-i îngrădise niciun drept, nu-i recitase un pomelnic de îndatoriri. Nimic! Ca și cum el, Ivan Mihailovici Saproșkinov, se născuse gata învățat, adică pe certificatul lui de botez fusese scris nu numai numele ci și menirea lui în viață: funcționar clasa a II-a. De atunci nu-l mai văzuse niciodată. Știa că lucrează la etajul superior, că de la el ar trebui să primească porunci, ordine, indicații sau
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
măsură încît, dacă le rosteam în discuții cu alții din grupul nostru, ele deveneau citate explicite: "... cum ar zice M. Ivănescu" (lui îi place adeseori să vorbească despre el însuși la persoana a treia și să-și reducă numele de botez la o inițială). "Sunt un nenorcit, toată lumea dă cu piciorul în mine" spunea și spune Mircea, în concluzia unei conversații sau, uneori, la despărțire, în loc de "la revedere", atunci cînd folosește cu un bun prieten și ca pe o favoare specială
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia, ridicând tensiunea beligeranților până când suduitura se transformă-n bocet. În culmea disperării, ovreiul îți urează "să crăpi", românul nostru te ia de la naștere și botez, ca să te cădelnițeze apoi prin biserici cu grijanii, până la groapă, fără să-ți uite morții mă-tii, după ce te-a invitat la incest. Înjurătura îi însoțește pasul deopotrivă când nu-și găsește ce caută, la durere și la bucurie umplându
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mai există nici măcar în amintire și pe mine nu mă interesează nimic altceva decît moartea mea cu mine însumi cinstită moartea mea sigură foarte foarte sigură * din miezul pietrei galbene iubita mea cîntă unul după altul și cîntecul meu de botez și cîntecul meu de moarte din miezul pietrei galbene se răspîndesc în văzduh și cîntece de nuntă și cîntece de înmormîntare din miezul pietrei galbene iubita mea îmi trimite scrisori în care așează poemele pe care le-am scris ieri
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
și la 7 decembrie. Autorul de-abia împlinise 20 de ani. Peste jumătate de veac am cunoscut-o pe enigmatica R., prima femeie care a însemnat ceva pentru viața lui Eliade. Am stat îndelung de vorbă cu Rica Stoicescu (fostă Botez) și printre altele am discutat și despre... Tudor Arghezi. "}in minte poezia care i-a plăcut cel mai mult. Mi-a recitat-o în seara aceea. Ascultă, Rica: "Iubirea noastră a murit aici Tu frunză cazi, tu creangă te ridici
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ne ademenesc, ne împiedică de la cele bune și folositoare și ne îndeamnă la rău. Vorbind despre ispite, scriitorul filocalic Marcu Ascetul scrie că „a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, trad. de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, ilumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301. footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
care poate participa fiecare dintre noi. O astfel de participare nu se traduce printr-o legătură concepută numai în termeni fizici, sau prin împărtășirea unui universal platonician, ci prin implicarea umană împreună cu Hristos în istoria mântuirii, în special prin credință, Botez și urmarea Sa ca ucenic al Lui<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 230. footnote>. Dorul continuu al omului după Dumnezeu cu Care se știe înrudit Umanitatea este
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
traducerea românească a Pr. Sandu Gh. Stoian, din Opt omilii la Fericiri, în col. Comorile pustiei, 31, Editura Anastasia, București, 1999, p. 98. footnote>. Omul își transcende natura devenind fiu al lui Dumnezeu. Această transcendență este darul sacramental conferit de botez, și nu rezultatul înălțării sufletului prin filosofie, fenomen la care pare a se gândi Sfântul Grigorie în acest pasaj. Omul nu-și transcende natura prin efortul ascetic personal. Cât privește mântuirea, ea ne vine nu doar din simpla ascultare a
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
subliniem că Hristos s-a făcut sărac pentru a ne îmbogăți pe noi și astfel, ceea ce suntem și ceea ce avem, suntem și avem prin împărtășire. Noi, creștinii, avem făgăduința participării la Dumnezeu. Suntem dumnezei (în potență), uniți cu Hristos prin Botez, în moartea și învierea Sa. Ne împărtășim de Trupul și Sângele său prin Euharistie. Nu numai teologii ortodocși răsăriteni, dar și cei apuseni, găsesc mângâiere într-un sens al îndumnezeirii, o astfel de restaurare neînsemnând că devenim dumnezei. Participarea noastră
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
muri mai degrabă decât de a trăi”. Se Încheagă apoi imaginea lui Armen Garo și organizarea ”primei misiuni justițiare din istorie, numită Misiunea specială”, salvarea din cercurile morții a lui Sahag Șeitan, ”soțul surorii bunicii mele și nașul meu de botez” și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe un sac de făină care s-a dovedit insuficient pentru a-i salva și sora
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
muri mai degrabă decât de a trăi”. Se Încheagă apoi imaginea lui Armen Garo și organizarea ”primei misiuni justițiare din istorie, numită Misiunea specială”, salvarea din cercurile morții a lui Sahag Șeitan, ”soțul surorii bunicii mele și nașul meu de botez” și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe un sac de făină care s-a dovedit insuficient pentru a-i salva și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Ioan Gherasim Gorjeanu și episcopul Atanasie al Vâlcii, dar mai ales creații ale lui Neofit: kekragarii, polielee, trisaghioane, aghioase etc, multe dintre ele „înromânite” de acest necunoscut psalt. Pe filele 354 și următoarele ale antologhionului au fost scrise mărimurile de la Botezul Domnului „compuse, de mine Neofit Ioanovici, 1890, ianuarie 5” o altă versiune a creațiilor ce pornesc de la sfârșitul secolului al XIV, datorate lui Filotei de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise muzicale ale lui Ucenescu, dintre care patru sunt scrise cu mâna sa, cele șase manuscrise ale lui Neofit, dintre care
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
20, 22) sau puterea Lui Însuși, lucrând În ei prin Duhul Sfânt<footnote Ibidem, p. 83. footnote>. Pocăința, care este o formă a bunătății lui Dumnezeu, se mai numește și „mâna lui Dumnezeu” care ridică din păcate și „al doilea botez”, fiind o reînnoire a Tainei Botezului, căci prin ea se realizează lucrarea de purificare a omului. Pocăința și mărturisirea păcatelor reînnoiește sau actualizează harul Botezului, căci ne dă posibilitatea de a intra din nou În comuniune cu Dumnezeu. Prin pocăință
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
lucrând În ei prin Duhul Sfânt<footnote Ibidem, p. 83. footnote>. Pocăința, care este o formă a bunătății lui Dumnezeu, se mai numește și „mâna lui Dumnezeu” care ridică din păcate și „al doilea botez”, fiind o reînnoire a Tainei Botezului, căci prin ea se realizează lucrarea de purificare a omului. Pocăința și mărturisirea păcatelor reînnoiește sau actualizează harul Botezului, căci ne dă posibilitatea de a intra din nou În comuniune cu Dumnezeu. Prin pocăință, care este o cale de curățire
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Dumnezeu, se mai numește și „mâna lui Dumnezeu” care ridică din păcate și „al doilea botez”, fiind o reînnoire a Tainei Botezului, căci prin ea se realizează lucrarea de purificare a omului. Pocăința și mărturisirea păcatelor reînnoiește sau actualizează harul Botezului, căci ne dă posibilitatea de a intra din nou În comuniune cu Dumnezeu. Prin pocăință, care este o cale de curățire sufletească, credincioșii obțin iertarea păcatelor, evitându-le, prin Înfrânare, pe cele viitoare. Pocăința este actul de autocritică și de
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pe cale de a se săvârși În taină. Sfântul Grigorie de Nyssa nu face Însă, nici o mărturisire În acest sens”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 411. footnote>. Euharistia - hrana nemuririi oferită omului spre Îndumnezeire Sfintele Taine, În special Botezul și Euharistia sunt mijloace și condiții sine qua non Îndumnezeirii. Ele „fac posibilă intrarea liberă Și personală a omului În comuniunea cu slava divină pe care Logosul lui Dumnezeu a dăruit-o naturii umane asumându-Și-o”<footnote Georgios I.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cu trupul Și sângele Său În noi, Înseamnă Și o unire a noastră cu ceilalți oameni, În care S-a extins Hristos. Se desăvârșește În sensul acesta lucrarea de Încorporare a oamenilor În Hristos ca membri ai Bisericii, Începută prin Botez Și Întărită prin Mirungere, căci Euharistia Încheie procesul Îndreptării, Înnoirii Și sfințirii inițiale a fiecăruia dintre noi<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 405; Pr. prof. univ. dr. Dumitru Gh. Radu, Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Sfântului Iustin, filosofii și poeții se poate să-l fi cunoscut pe Hristos într-un mod imperfect, dar posedarea deplină a Logosului divin poate avea loc numai prin cunoașterea personală a Logosului Întrupat, care ne vine în special pe calea Botezului și a Euharistiei<footnote Apologia I.61, p. 88-89 & Apologia II.10, p. 111-112. footnote>. Baia aceasta a botezului este numită și „luminare”, întrucât cei care primesc toate cele în legătură cu ea devin apoi luminați la minte<footnote Apologia I.61
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
deplină a Logosului divin poate avea loc numai prin cunoașterea personală a Logosului Întrupat, care ne vine în special pe calea Botezului și a Euharistiei<footnote Apologia I.61, p. 88-89 & Apologia II.10, p. 111-112. footnote>. Baia aceasta a botezului este numită și „luminare”, întrucât cei care primesc toate cele în legătură cu ea devin apoi luminați la minte<footnote Apologia I.61, p. 88-89. footnote>. Botezul este numit și „baia pocăinței și cunoașterii”, pentru că ne curăță sufletul de păcatele care ne-
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
footnote Apologia I.61, p. 88-89 & Apologia II.10, p. 111-112. footnote>. Baia aceasta a botezului este numită și „luminare”, întrucât cei care primesc toate cele în legătură cu ea devin apoi luminați la minte<footnote Apologia I.61, p. 88-89. footnote>. Botezul este numit și „baia pocăinței și cunoașterii”, pentru că ne curăță sufletul de păcatele care ne-au împiedicat să-L cunoaștem pe Dumnezeu - mânie, avariție, invidie și ură<footnote Dialogul cu iudeul Tryfon, 14, p. 138. footnote>. Cunoașterea lui Dumnezeu nu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]