141 matches
-
generis a descompunerii , cuprinzînd marile structurări ori destructurări ale materiei, în vastitățile spațiului și timpului. Luîndu-se drept personaj fabulos el însuși, autorul se mișcă într-un climat fabulos: "Mă ridic din somn mereu odată cu soarele, / Fîntînile așteaptă-n genunchi a botezare, / Rumenă pîinea înfiptă în cuțit, / laptele-ajuns abia din cîmp cu Carul Mare , // Aripile-ngropate în streșini de cu seară, / Mutate peste noapte la umerele mele. Poate de- aceea-n zori și cînd e vînt / Mi-așa de greu să umblu cu
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
Rainer Maria Rilke, Franz Werfel, Humboldt, Ingeborg Bachman, ea însăși scriitoare de literatură originală pentru copii. Deși am început să vorbesc și să citesc franțuzește la o vîrstă fragedă, sub influența familiei, cred că literatura germană mi-a fost prima botezare întru iluzia lecturii textului, ori numai a ascultării lui, fiindcă guvernanta noastră, Katti Glantz, era o săsoiacă destul de cultivată, din Apoldul-de-Sus. Astfel că, cel puțin la început, am avut mai mult parte de Grimmsmärchen ori Karl May decît de Jules
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
cununiță cochetă de pene în creștet, Pompilia pășea delicat pe picioare de mărgean, pîndindu-l parcă permanent pe Păunaș, așteptând să mai contemple, iar și iar, spectacolul cosmogonic al cozii înfoiate, pline de ochi albaștri. Imaginația locatarilor curții era limitată în privința botezării orătăniilor imperiale. Pompilia era o curvuliță dmtr-o curte vecină, care ieșea zilnic, pe înserat, cu poșeta pe umăr, la vânătoare de bărbați; cât despre Păunaș, cam toți aveau în bucătărie, deasupra mașinii de gătit, ștergare cusute parcă de chiori, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mici, tentați să judece lucrurile după aparențe, este schița „Boala animalelor”, unde este surprinsă reacția îngrijorată a celor doi copii, care iau un proces fiziologic normal la vite (rumegatul) drept semn de boală. Originală, în proza „Ziua bunicilor”, este ideea botezării copacilor din livadă cu nume de copii: „Aici copacii au nume. Toți. Îi cheamă: Cristinel, Adrian, Alina, Costel, Tamara, Gigi, Viorica, Vasilică, Nicușor, Tudorel, Maricica, Laura, Petrică, Sorina, Sorin... Așa se face că, astăzi, Sorin și Sorina sunt încărcați de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
sat austriac era remunerat cu 52 de coroane. Un secol mai târziu, în Jutland, arhivele vorbesc de o vânătoare în care au fost uciși 260 de țigani, inclusiv o țigancă cu copilul ei. În țările scandinave, în 1560, se interzice botezarea și înmormântarea țiganilor, iar în 1637, țiganii găsiți pe acele teritorii puteau fi uciși fără judecată. Ordonanțe similare, decretate în secolele XVIII - XIX, au rămas valabile până în 1954. În Elveția, între secolele XVI - XVII, țiganii erau torturați, iar din 1580
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
supus. Punînd mîna pe toate titlurile civile și militare la care putea pretinde un om, Conducătorul și Stăpînul ilustrează concentrarea într-o singură persoană a puterilor împărțite odinioară între mai mulți "frați" de arme și de partid. În același timp, botezarea străzilor, a orașelor, a institutelor care-i poartă numele, stabilește o legătură directă între conducător și masele care-l omagiază cîntînd în cinstea lui imnul: "Stalin ne-a educat în spiritul credinței față de popor. Ne-a educat să ne ducem
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lăsând pradă învingătorilor sângeroși preafrumoasele producătoare de urmași. De aceea ca succesorii legionarilor, adunați în oastea lui Traian de prin Asia Mică, Africa de Nord, Spania și din alte provincii ale imperiului, să fie luați drept romani pentru a îndreptăți botezarea lor în români? Doar avem în școlile noastre moldovenești nu puțini agitatori care, la întrebarea moldovanului de ce e poreclit „român”, răspund încrezuți: „Deatâta, că ne tragem de la romani”. Iertați-i, oameni buni, că ei nu știu ce spun”. Din nou recunoaștem că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate. Întâiu că un neam mai vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și de faptul că "prima condică a Romaniei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt redefiniți ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
presiuni, patru sute de mii de hughenoți au preferat să se convertească la catolicism, iar regele a revocat Edictul de la Nantes, înlocuindu-l cu cel de la Fontainebleau. Acest Edict i-a exilat pe pastorii protestanți, a demolat bisericile acestora, a instaurat botezarea forțată; noul Edict a fost aspru comentat în Europa protestantă, și chiar Papa Inocent al XI-lea a criticat violența cu care a fost pus în practică. Cu toate acestea, poziția de putere centrală a Franței nu putea fi menținută
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
evoluează, își cristalizează structurile și instituțiile. El poartă numele de regnum Francorum. Prin "franci", de acum trebuie să se înțeleagă nu tribul, ci poporul statului franc 33. Regele franc se intitulează rex Francorum și își sprijină autoritatea pe creștinare, consecința botezării lui Clovis. Pentru epoca merovingiană se poate vorbi deja de o biserică teritorială francă (fränkische Landeshirche)34. 3. Renașterea carolingiană Decăderea puterii regale în secolul al VIII-lea și preluarea puterii de către majordomi vor conduce la formarea dinastiei carolingiene (după
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
s-a hotărît să invoce paranormalul pentru a da înfrîngerii sale inteligibilitate : fusese lucrat prin mijloace magice de către concurență. Nici candidatul Băsescu nu a trecut cu vederea posibilitățile electorale ale religiei, așa că a ales ca faptă bună a vieții lui botezarea unui copil musulman. Un musulman e oare un om mai puțin bun decît un creștin? Trebuie să-și schimbe credința pentru a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate. Întâiu că un neam mai vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și de faptul că "prima condică a Romaniei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt redefiniți ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]