351 matches
-
Sf. Ilie” din Popești a fost consolidată și restaurată, după planurile arhitectului ieșean Neculai Munteanu. La intrarea în curte, au fost amplasată o poartă din lemn sculptat, în stil maramureșean. La 20 iulie 2009, de sărbătoarea Sfanțului Ilie Tesviteanul, Calinic Botoșăneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a sfințit un paraclis de vară. În biserică, în partea de nord a naosului, se află o placă funerară de marmură. Ea a fost pusă pe mormântul principesei Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
fost locotenent de Mitropolit al Moldovei (1860-1863). El a decedat la Mănăstirea Agafton la 19 august 1888, fiind înmormântat două zile mai târziu lângă zidul bisericii "Pogorârea Sf. Duh", la dorința sa. Slujba înmormântării a fost celebrată de arhiereul Dositei Botoșăneanul. În jurul mănăstirii Agafton există un adevărat sat călugăresc ca și la mănăstirile Văratec și Agapia. Casele mănăstirești de la Agafton au reprezentat, în majoritate, zestrea părintească a fetelor la intrarea în cinul călugăresc, iar din acest motiv se află case montane
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
al Smarandei Sturdza, se naște în anul 1804 la moșia părintească de la Șerbești, pe atunci în ținutul Vasluiului. Rămane orfan de ambii părinți, la numai opt ani, și este luat în grijă de un unchi de-al sau din ramura botoșăneană a Micleștilor, care se ocupă de educația lui angajându-i dascăli greci și francezi apoi trimițându-l la școala lui Gheorghe Asachi. La 19 ani se întoarce la Șerbești luându-și moșia în stăpânire. Se căsătorește cu Anastasia Rosetti, fiica
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]
-
În acest timp a îndeplinit diferite funcții în cadrul Arhiepiscopiei București și diacon la Patriarhia Română. La 1 martie 1945 a fost transferat, la cererea sa, la centrul eparhial Iași. Este hirotonit ieromonah la 25 martie 1945 de către PS Valeriu Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Este hirotesit arhimandrit în anul 1946. Între anii a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Iași. La Iași, activează în calitate de preot slujitor (1945), apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor. La scurt timp după aceasta, la 28 februarie 1950, arhimandritul Teoctist Arăpașu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Patriarhului Justinian, în rangul de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de "Botoșăneanul". A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Biserica Sfântul Spiridon Nou din București, de către patriarhul Justinian, mitropolitul Firmilian Marin al Olteniei și episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos. În anii 1950-1954 episcopul vicar patriarhal Teoctist
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
lucrărilor de artă. Catapeteasma, în greutate de 24 de tone, a fost definitivată în timp de 2 ani de către Desideriu Papp și Nicolae Vamvacas. Biserica din Boroaia a fost sfințită la 21 mai 1977 de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Adrian Botoșăneanul, primind hramul Sfânta Ana și Sfânta Maria. Arhimandritul Ilarion Argatu a decedat la 11 mai 1999, la vârsta de 86 ani. A cerut să fie înmormântat în comuna Boroaia, acolo unde a ridicat, cu eforturi mari, o frumoasă biserică și
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
autorul de romanțe și piese distractive pentru pian Guilelm Șorban, originar din Ardeal. În mod ironic însă, cele mai iubite două compoziții atribuite lui, „Pe lângă plopii fără soț” și „Dorința” (ambele pe texte de Mihai Eminescu), aparțin altor creatori - prima, botoșăneanului Iancu Filip, iar a doua este o adaptare după compoziția unui anume N., publicată în anii 1880 de Constantin Gebauer. Primele decenii ale secolului XX nu cunosc vreo carieră excepțională de autor de muzică ușoară; deși unele dintre piesele apărute
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
primăriei (unele dintre ele, trimise și direct). Hanrietta Eminescu, sora poetului, consemnează Într-o scrisoare că fratele ei l-a vizitat Într-o zi acasă și au zăbovit la un pahar În plus de vin. Fiind toți purtătorii acestui nume botoșăneni, prezența lor În jurul lui Eminescu se justifică. Nici unul nu ia cuvântul pentru a Întări sau dezminți textul din Universul. 4. În acești ani (1920-1930) apar multe informații necontrolate despre Eminescu. Doctorul Vines va scrie amintirile sale În 1931, G. Călinescu
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
volume ce adună mărturii sintetice ale celor trecuți prin iadul anchetelor. Sînt mărturii esențializate, care, ca într-o picătură de rouă, adună întreg universul concentraționar prin exemplaritatea acestor destine, mai toate înfrînte. În 1997, apare la Botoșani Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, ce adună mărturii ale supraviețuitorilor consemnate de Dumitru Ignat. La acel moment, mai erau în viață, după cum consemnează realizatorul ediției, cam trei sute de foști deținuți politici. Mărturiile sînt ordonate alfabetic. Vasile Ailenei (n. 1929), agricultor din Bălușeni este arestat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În 15 august 1949 vor fi cu toții arestați. Tatăl lui Ciubotaru, aflînd că fiul a fost arestat, de supărare, în cîteva zile va muri. Narînd împrejurările anchetei, Ciubotaru își amintește: "Nouăzeci și opt la sută din personalul ofițeresc al Securității botoșănene era alcătuit din evrei, care primiseră, peste noapte, grade de la sublocotenent la căpitan. Botoșanii depindeau de Suceava, iar acolo era comandant Adalbert Popic, venit din U.R.S.S. cu misiune evidentă. Ofițerul anchetator care participase la arestarea mea se numea Lungu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să obțină de la uneltele opresiunii recunoașterea acestor responsabilități. Dacă societatea românească nu se ocupă de demonii săi, va avea de-a face cu ei și în viitor". Vom continua trecerea în revistă a mărturiilor supraviețuitorilor, adunate în Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, volum apărut în 1997, în îngrijirea lui Dumitru Ignat. Ilie Conțac (n. 1906), agricultor din Botoșani, va fi prima oară arestat, prin 1946-1947, pentru cîteva zile, pe motiv că n-a dat cotele la stat. După predarea lor, va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Am plecat, toată clasa, în parc, și am hotărît să facem de pază. N-am fost numai noi acolo, ci și mulți români din oraș, alarmați de ce s-a putut săvîrși împotriva memoriei poetului național. În același an 1946, liceenilor botoșăneni le-au fost oferite patru burse pentru studiul medicinii, în Italia. Am fost și eu nominalizat, dar, pînă la urmă, evreii au pus mîna pe toate bursele. Cu toate acestea, mi-am făcut și un prieten evreu. Moișe Filderman venise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am mai zis că, dacă ei pot cînta cîntecele lor naționaliste, și noi avem dreptul să cîntăm cîntecele noastre patriotice". Arestat în martie 1948, intră pe mîna lui Lungu și a celorlalți deja menționați în cazul altor victime și luptători botoșăneni. Deși nevinovat, va fi condamnat la 8 ani de închisoare. Va lucra și la Canal, definit de Ana Pauker: groapa burgheziei românești. Dumitru P. Mihai (n. 1922), agricultor din Bălușeni, anchetat de Ruchenștain în 1947,va fi condamnat pe motiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Gulag, în lagărul românesc comuniștii au imaginat și aplicat circa cincizeci de metode în același scop. Cruzimea și barbaria par a nu avea limite. Între cei prezenți în antologie sînt mulți ce au depus mărturie și în Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni. Se înțelege, nu vom mai face trimiteri la aceștia. Anton Alexandru (n. 1915), din Gropnița-Iași, preot-paroh, este arestat în 1952 și are o primă condamnare de doi ani, pînă în 1954, a doua oară din 1959 pînă în 1964, total
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit. rom., II, 631-632; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din lumea literară, îngr. I. Oprișan, București, 2002, 351-374; [Donația Elena și Ioan D. Apostu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Aletheia]] - "revistă de știință si dialog interdisciplinar", Almanahul [[Coresi]], Anotimpuri literare, [[Antares]], [[Apostrof]], Arca, [[Archiv]] - "Für das Studium der neueren Sprachen und Literaturen", Argo, [[Astra]], [[Aurora]], "revista oamenilor de știință și a scriitorilor din Bihor", [[București]] - "săptămânal de informare", Caiete Botoșănene, Caiete critice, Caietele, Poesis, Casa, Hermannstädter Wort, [[Contemporanul]], Convergențe Românești, [[Convorbiri literare]], [[Cronica]], [[Dacia Literară]], Deisis, Der Literat, [[Dimineața]] - "cotidian de informare si opinie", Dichtungsring, Diplomat Club, Euphorion, Evenimentul cultural Iași, [[Foaie pentru minte, inimă și literatură]], Gazeta de Botoșani
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
plinătatea și frumusețea lui - să se Întroneze cu zalele bunei credințe spre a-l putea birui pe Veliar. † Calinic Botoșoneanul Ep. - vicar al Arhiep. Iașilor. Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi, p. 7 (Însemnarea Episcopului vicar Calinic Botoșăneanul) 1998 septembrie 25 Dăruită bisericii Sf. Treime din Frenciugi de către Costache și Catinca Cosmei - epitrop al acestui sfânt lăcaș - Astăzi 25 septembrie 1998 - Duminică, În timpul binecuvântărilor”/ <ss> Preot Constantin (....). Această sfântă și Dumnezeiască Evanghelie este cumpărată de Catinca și Costache
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
, Alexandru (4.IX.1891, Săveni - 5.I.1985, București), poet și prozator. Este fiul Rosei și al lui Natalian Vițianu, farmacist. Urmează școala primară în localitatea botoșăneană natală, continuă la Iași, unde este elev la Liceul Național (1902-1909) și frecventează cursurile de declamație ținute la Conservator de State Dragomir. După absolvire devine concomitent student la Facultatea de Drept și la cea de Litere și Filosofie ale Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
anul al IV). Va să zică de patru ani se repetează aceste apeluri la gustul estetic fără ca noi să le fi băgat de samă. Dar acuma... acuma cetitorul nu ne mai scapă. Vrând - nevrând trebuie să urmeze pe cărarea înflorită a muzelor botoșănene, să se îmbete de profumul florilor de pe malul Botoșancei, să adoarmă în cântecul filomelelor cu nemuritoare boturi cari în acest fericit oraș au forma cam ciudată de scriitori de cancelarie. Acest calendar conține smântâna (ca să nu zicem crema ) inteligenței literare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deprinși de a vedea amestecîndu-se în discuții unde nu este vorba nici de casa, nici de familia cuiva elemente cu totul personale, cari trec adesea în domeniul imaginațiunei pure. Dar ceea ce se pare din notița d-lui R. e că botoșănenii s-ar fi supărat din cauza dărei noastre de samă, pentru că i-am fi numit pastramagii, ba ceea ce-i mai frumos, d. R. crede că ne pare grozav de rău că ne-a aplicat acest nume. Cu părere de rău îi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
etc. etc., cari ar fi să iasă alături cu breasla pe care d. R. o tratează c-un dispreț pe care ea nu-l merită, acelea vor avea să apară de acu-nainte; pân - acuma n-am putut constata proveniența botoșăneană decât la producte ca acelea ale d-lui Anghel și ale altora de acelaș soi. Cât despre redactorul acestei foi, el a crezut a putea renunța la onoarea de-a fi numărat între concetățenii acelui oraș, de vreme ce, zi cu zi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
petrecut nici jumătate de an în Botoșani, încît el nu poate fi admis ca normă de ceea ce produce în genere mediul intelectual al Botoșanilor. {EminescuOpIX 319} Fondul cugetării noastre n-au fost deci de a atinge câtuși de puțin susceptibilitatea botoșănenilor, ci a fost același ca și în alte notițe tot atât de nendurătoare ca și cea asupra literaturei [ce] se produce în acel oraș. Nu este vorba de d. Eminescu. Este adevărat că poeziile d-lui Anghel sunt rele? Da. Este adevărat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare, București, 1929; Amiezi târzii, București, 1940; Stema din vâltoare, București, 1943; Amurguri vechi, București, 1947. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 301-303, IX, 100-102, X, 213-215; Ion Șiugariu, „Stema din vâltoare”, RFR, 1943, 8; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 182; Dicț. scriit. rom., III, 512-513. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
http://www.hammermeister.com/stress.htm. Herman, J.L. (1994), Trauma and Recovery, Basic Books, New York. Horowitz, M.J. (1976), Stress Response Syndromes, Jason Aronson, Northvale. Iamandescu, I.B. (1993), Stresul psihic și bolile interne, All, București. Ignat, D. (1997), Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, editat de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Botoșani. Jela, D. (2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, București. Keiholtz, P. (1988), „La Dépression d’épuisement”, Documenta Ciba-Geigy, nr. 5, pp. 5-6. Keilson, H. (1979), Sequentielle Traumatisierung bei Kindern, Enke
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Foi căzute, CL, 1876, 9; Pop, Conspect, II, 92-95; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 269; N. Răutu, I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 1, 3, 7-9; D. Furtună, „Steluța” lui I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 5-6; Ileana Turușancu, Reviste botoșănene din trecut, LL, III, 1957; Lăzăreanu, Glose, 245-249; Dicț. lit. 1900, 7; Dicț. scriit. rom., I, 21. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]