151 matches
-
afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma drenajelor și a desecărilor, stratul de apă freatică a coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia in 2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva mai departe, cam
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia in 2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva mai departe, cam la 15 kilometri, se află comuna Bârca, spre care duce un drum de căruțe, neamenajat, dar important pe
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia in 2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva mai departe, cam la 15 kilometri, se află comuna Bârca, spre care duce un drum de căruțe, neamenajat, dar important pe vremuri; spre sud, la vreo 3 kilometri este satul Catanele Noi, și încă la
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
la vreo 3 kilometri este satul Catanele Noi, și încă la alți 2 kilometri, Catanele Vechi; Spre apus, direcția V-NV, este municipiul Băilești, la vreo 6 kilometri în linie dreaptă. Până la calea ferată Craiova-Calafat sunt 7 kilometri, la halta Boureni, care a fost mult timp singura legătură eficientă către restul lumii. O altă cale de comunicații ar fi Dunărea, care, în primăverile ploioase, până în 1960, când s-au făcut îndiguirile, își trimitea apele, pe Balasan în sus, până aproape de Covei
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire globală.Dispariția ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane, prin Covei, pe direcția nord-sud, aproape de sat traversăm Canalul Magistral, în prezent secat și părăsit, cu toate stațiile de pompare devastate. În marginea satului, spre stânga, este cimitirul, dincolo de care, spre răsărit, se întinde pădurea Coveiului, de fapt
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă din perioada interbelică probabil datorită drenajelor. Chiar și pârâul care trecea prin Boureni și alimenta acest lac a cam dispărut.Ultimele trei lacuri menționate aveau amenajate pe maluri instalații de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă din perioada interbelică probabil datorită drenajelor. Chiar și pârâul care trecea prin Boureni și alimenta acest lac a cam dispărut.Ultimele trei lacuri menționate aveau amenajate pe maluri instalații de irigat grădinile de zarzavaturi, după modelul adus de bulgarii din Băilești, cu o uriașă roată a grădinarului, învârtită de măgari, pentru scos apa
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
întregi, din ceramică, pierdute în timp. Tot în zona Capul Dealului bunicii mei ar fi descoperit, la arat, o căldărușă de aramă, cu capac, în care era pus lanțul de la vatră. Și acestea au dispărut în timp. Satele Covei și Boureni nu apar în harta austriacului Schwantz, executată în 1722 și nici în cea a lui Specht, din 1790, teritoriul acestora fiind marcat ca fâneață și pășune.Prima mențiune istorică sigură a satului Covei este catagrafia Doljului, din 1837, în care
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ca un sat mic, de moșneni, cu numai 63 de familii. Socotind o medie de 5 persoane de familie, reiese că atunci erau vreo 300 de locuitori, pe când satul mânăstiresc Bistreț avea 217 familii și peste o mie de locuitori. Boureni avea 97 de familii iar Cioroiul 62, asta ca să amintim doar satele de moșneni, pentru că celelalte erau de clăcași, plasa Balta mai având 15 sate mânăstirești, 13 boierești, 2 ale spitalului Brâncovenesc și unul mixt. Pe atunci populația din zonele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
un comitet de săteni și cu dania răposatului Kiriță Stănescu și a soției sale Angela, a lui Gheorghe Morega și a soției sale Maria și a sătenilor. Alți preoți care au slujit la Covei au fost Ștefan Simionescu, transferat la Boureni, Ștefan Olteanu, transferat la Bistreț și Petre Petrescu,despre care nu se mai știe nimic. O figură pitorească a fost popa Tăchiță, din anii de după război, poreclit de colegii seminariști Balercă, iar în anii 90 ai secolului trecut a trecut
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ei au scos în 1937 și o efemeră revistă culturală. În jur de 1965 s-a construit noul local al școlii, copii fiind atunci mulți, ca în prezent numărul lor să scadă dramatic, puținii elevi rămași mergând la școala din Boureni. Și aici las rugămintea de a se completa datele despre școală și activitățile culturale din perioada 1950 până în prezent. Până în perioada celui de-al doilea război mondial au plecat la școli superioare doar 63 de elevi, la un total de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
provine "încovoiat". Numele de Balasan pare să fie de origine cumană, la fel ca Desnățui, Vaslui, Covurlui, Teslui. Sărăceaua provine clar de la sărăcie, poate că acesta să fi fost și numele așezării de lângă balta omonimă, dispărută și ea. Numele de Boureni pare să indice niște locuitori provenind dintr-un sat dispărut, care se numise Bour. Satul actual mai degrabă își trage numele de la moșia Boureni, de lângă Dobridor și Moțăței. Băilești este satul întemeiat de unul Băilă, acesta fiind un nume vechi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
că acesta să fi fost și numele așezării de lângă balta omonimă, dispărută și ea. Numele de Boureni pare să indice niște locuitori provenind dintr-un sat dispărut, care se numise Bour. Satul actual mai degrabă își trage numele de la moșia Boureni, de lângă Dobridor și Moțăței. Băilești este satul întemeiat de unul Băilă, acesta fiind un nume vechi românesc. Satul Amzulești a fost întemeiat de unul Amza. Între timp s-a împărțit în două, Amzuleștii Afumați și Amzuleștii de jos, asta prin
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
este în prezent parte a județului Maramureș din România. În 1910, populația comitatului era de 357.535 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Maramureș" erau următoarele: Localitățile Rahău ("Rahiv"), Teresva, Teceu Mare ("Tiaciv"), Hust, Dolha ("Dovhe") și Boureni ("Mijhiria") sunt în prezent pe teritoriul Ucrainei; Sighet, Ocna Șugatag, Dragomirești și Vișeu de Sus se află în România.
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
(n. 14 septembrie 1875, Boureni, Dolj - d. 4 iunie 1947, București) a fost jurist, presedintele Secției de Drept Public a Consiliului Legislativ (1925-1938), prim-președinte al Consiliului Legislativ (1938-1942), membru corespondent al Academiei Române. A adus contribuții majore la crearea legislației penale între cele două războaie
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
Drept Public a Consiliului Legislativ (1925-1938), prim-președinte al Consiliului Legislativ (1938-1942), membru corespondent al Academiei Române. A adus contribuții majore la crearea legislației penale între cele două războaie, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1937. A urmat școală primară în Boureni, lângă Băilești și apoi a absolvit Liceul Carol I din Craiova (1894). A fost câteva luni ajutor de subprefect în plasă Câlnic, jud. Gorj după care s-a înscris la Universitate la București unde, după spusele lui, a ales dreptul
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
Sucevei și Rădăuților). Episcopul s-a născut la data de 30 mai 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca (județul Baia), într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie 1945, iar pe 1 iulie 1945
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
Țăranu", "Tutunaru", "Oieru", "Văcaru" sau "Vânătoru"; "Băluț", "Petruț", "Țurcănașu". Există o serie de nume de familie românești care desemnează numele unui animal sau al unei plante la care s-a atașat sau nu un sufix, adesea fiind vorba de porecle: "Bourean(u)", "Căpreanu", "Ciubotea", "Jderoiu", "Lupu", "Ursu", "Zimbrean". Numele de familie românești sunt invariante indiferent că se referă la femei sau la bărbați. Deși ordinea obișnuită de prezentare a numelui oricărei persoane este "prenume", urmat de "numele de familie", în catalogarea
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
vertical și vopsite în culoarea maro. În fața bisericii se găsesc trei cruci vechi de piatră, bine conservate, cu următoarele inscripții: "„Această cruce s-a făcut cu cheltuiala lui Filon Țibu și cu soția lui Domnica și Saveta a lui Ștefan Bourean, 1898”"; "„Această sfântă cruce s-a făcut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Vasile Prelipcian din Krainicești și s-au așezat înaintea sfintei biserici spre veșnică pomenirea lui, la 30 mai 1860”"; "„Această cruce și masa s-a făcut din cheltuiala
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
s-a făcut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Vasile Prelipcian din Krainicești și s-au așezat înaintea sfintei biserici spre veșnică pomenirea lui, la 30 mai 1860”"; "„Această cruce și masa s-a făcut din cheltuiala robului lui Dumnezeu Ștefan Bourean a (M)acsim și Filon Țibu cu soția lui Domnica, în anul 1891”". Primele două inscripții sunt gravate în caractere latine, iar a treia în caractere chirilice. În anii '30 ai secolului al XX-lea, pe când slujea ca paroh preotul
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
2. În apropierea intrării în noua biserică de zid este amplasată o cruce veche adusă din cimitirul bisericii de lemn, ce are inscripționat următorul text: "„Această sf. cruce s-au ridicat pe cheltuiala roabei lui Dumnezeu Elisabeta a lui Ștefan Bourean pe locul donat la larg: cimitirul morților. Întru eternă ci și a tot neamului amintire. La anul 1903”". Începând cu anul 2010 au loc noi lucrări de restaurare la vechea biserică de lemn din Grănicești. Astfel, acoperișul din tablă este
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
DUMITRESTI — POIENITA —Județul Bacău: DJ 252B GIOSENI — BAZGA —Județul Vaslui DJ 244A RÂNCENI — BEREZENI DJ 244C BEREZENI — MUSATA —Județul Dolj: DJ 561B SEGARCEA — VALEA STANCIULUI DJ 561G tronsoanele GIUBEGA — BAILESTI, BAILESTI — GALICEA MARE DJ 552 CETATE — UNIREA DJ 562A PERISOR — BOURENI De asemenea, potrivit sursei citate, la ora respectivă erau închise și toate drumurile comunale din județul Constanța și toate porturile de la Marea Neagră. UPDATE ORA 08.58 Vaslui: Două drumuri naționale blocate; se circulă în condiții de iarnă Autoritățile au anunțat
Drumuri naționale ÎNCHSE. Lista completă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103604_a_104896]
-
Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
La biserică-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]