246 matches
-
convertește în literatură în spiritul aceluiași program. Frumusețe amară (1969) cuprinde câteva nuvele izbutite, ilustrând o mare varietate tehnică, dar și subiecte diverse. Atitudini critice (1973) își propune o panoramă a criticii contemporane dintr-un unghi personal și relevă un bovarism clasicizant, care pornește de la o ironică relativizare a criteriilor. E o carte interesantă prin atmosferă, unde autorul discută metodele critice ale confraților, arătându-se mult prea îngăduitor cu unii și necruțător cu alții. Opțiunea pentru valorile clasicismului și ale filosofiei
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
atent la tematica modernă și disociativ în ceea ce privește tehnica narativă, și-a pus amprenta nu numai asupra cronicilor literare și asupra amplei analize dedicate prozei lui Henry James, ci și asupra construcției propriei literaturi de ficțiune. Ca prozatoare, D. corectează întotdeauna bovarismul funciar al personajelor sale - majoritatea femei memorabile - printr-o luciditate ce amendează ironic nevoia de confesiune, prin descoperirea de sine într-un proces de analiză pe cât posibil detașată. În exegeza critică, D. a folosit frecvent noțiunea de „realism psihologic” - autorevelarea
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
M. Kogălniceanu, I. C. Brătianu, Barbu Catargiu, D. Bolintineanu, dar mai ales Al. I. Cuza - cărora li se atribuie psihologii moderne, deduse din operă, ca și din informațiile de „petite histoire”. Așa cum romanele existențialiste scrise de D. erau polemice latent față de bovarism, romanul ei istoric este polemic - aproape fățiș - față de falsa atribuire de virtuți eroice, frecventă în epocă. Evenimentul istoric demitizat este Unirea Principatelor, figura istorică redusă la modeste dimensiuni umane - este cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea ca domnitor în
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
chiar el - „vaporoase”, pe care le circumscrie cu infinite disocieri și relativizări, cu efecte de „refracție” ș.a.m.d., cum se întâmplă când e vorba despre problemele spinoase ale autenticității, sincerității, verosimilității, și se confruntă, după caz, cu prefăcătoria, poza, bovarismul, histrionismul, chiar cu „excesul” de sinceritate (altă formă de ficțiune, în fond) a diariștilor. Delicată, deloc ușoară postură pentru comentator. Și totuși, se vădește că asedierea minuțioasă, din diferite unghiuri apropiate, a chestiunilor vizate, jocul subtil de ipoteze și retractări
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
oraș, iar editorial cu traducerea romanului Marchizul de Saffras de Jules de la Madelène în 1969. A mai semnat Rodica Aznavorian și Rodica Gheorghiu. Scris cu o anumită dezinvoltură, primul roman publicat de S., Joc viclean (1972), prezintă un caz de bovarism împins până la alterarea personalității. Actul de creație - artistică ori științifică - se dovedește a fi pentru protagonist, un modest inginer de provincie, doar o capcană, un „joc viclean” care îi stimulează veleitarismul. Pentru a se sustrage unui mediu meschin și agresiv
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
disperarea, presiunea pasiunilor, impresia de dezorganizare a vieții psihice sau nebunia, melancolia și nostalgia, sentimentul de inferioritate sau de inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
discurs aparent inofensiv. Citabile sunt îndeosebi Trompete după-amiaza, unde se narează eșecurile burlești a doi cineaști în tentativa de a regiza un film deja „regizat” - sugestie a relațiilor imprevizibile dintre „artă” și „realitate”, și nuvela titulară a volumului, care, prin bovarismul personajelor, este o prefigurare a „căderii în lume”. Desprinderea lui Ț. din plutonul anilor ’60 se va realiza prin Galeria cu viță sălbatică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române), unde prozatorul brevetează formula folosită de acum înainte în toate
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
are nici ea întru totul acoperire. Modelul romanului elaborat cu mare grijă pentru stil, propus contemporanilor români, venea și el în contratimp. E greu de admis, de asemenea, reducerea unor scriitori la o singură trăsătură: „sentimentalul Maupassant”, „incomparabilul caz de bovarism Stendhal”, maestrul biografiei psihologice Sainte-Beuve, care a făcut „mahalagism distractiv”. Combaterea, tot excesivă, a sentimentalismului, depistat chiar și la marii poeți, riscă să compromită însuși lirismul acestora. Despre literatura română Z. a scris puțin și oarecum întâmplător. Prețuitor al Junimii
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
caracter, vulnerabilitate, timiditate și modestie. În sensul acesta sunt menționate ca exemple: delirul senzitiv de relație, nevroza obsesională. c) Dorințele și realizările artistice, care sunt legate de sublimare, mecanismele de catarsis, realizarea autistă a dorințelor de tipul erotomaniei sau a bovarismului. Din punctul său de vedere, K. Schneider clasifică stările reactive în două grupe: reacții anormale la evenimentele trăite externe și reacții conflictuale interne. Le vom prezenta în continuare. Reacțiile anormale la evenimentele trăite de individ sunt depresia reactivă, starea crepusculară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Boală psihică: tulburare a stării de echilibru sau de organizare a vieții psihice, de diferite forme, intensități și durată, afectând conduitele, relațiile interpersonale și activitatea acestuia, de care bolnavul poate fi sau nu conștient. Se opune stării de sănătate mintală. Bovarism: tulburare specifică în cursul căreia individul are despre sine o impresie diferită de ceea ce este în realitate. Se caracterizează prin dezgustul pentru realitate și refugiul în imaginar. Bradipsihie: lentoare, încetinirea ritmului activității psihice, manifestat în special în limbaj, gândire și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vreunor Întemeietori de școli sociologice occidentale printre sociologii români. Nici alți reprezentanți ai științelor sociale nu au căzut pradă tentației mimetismului modelelor străine, nici măcar În momentele În care acestea erau În vogă În țări influente și cu mare potențial economic. Bovarismul epistemic nu a caracterizat niciodată biografia practicii sociologice românești; această conduită este valoarea de patrimoniu pe care comunitatea noastră profesională are obligația să o reafirme - evident, la alți parametri. Nici chiar episodul marxist al confruntării sociologiei cu materialismul istoric (filosofia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doresc doar să Îndrept reflectorul discernământului asupra nuanțelor și detaliilor revelatoare, deoarece tropismul politicienilor noștri după modele străine de gestionare a problemelor sociale românești Își dovedește totala inadecvare. Un diagnostic al acestei situații l-am descris pe larg În cartea Bovarismul instituțional și reforma românească (1998), citată Într-un document UE. Să credem mai mult În noi Înșine, și ca sociologi, plecând de la exemplul lui Brâncuși: a crezut atât de mult În el, Încât i-a obligat pe toți profesioniștii vremii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
între două prezențe masculine, Andrea și Michaell, visând, în cele din urmă, la același Costa. Corespondent feminin al lui Costa, contaminată fiind de „molima plecărilor”, ea se caracterizează totodată printr-un ciudat amestec de trăsături: femeie mondenă, vag aureolată de bovarism, cu porniri boeme. O figură de un pitoresc aparte este Mavrodaphni (Daphni cea întunecată), fiică a apelor Dunării, „femeie-sirenă”, prezență secundară, însă destul de bine conturată, după cum se arată și atmosfera particulară, de un poetic nedefinit, a meleagurilor dobrogene. Uneori senzaționalul
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
Lucrezzia (1887, Brăila - 1960, București), prozatoare și publicistă. O apariție excentrică era K., cu ținuta și masca ei de femeie fatală, în societatea bucureșteană a vremii. E posibil ca această conduită provocatoare să nu fi fost străină de un anume bovarism. Se numea de fapt Chirițescu și era fiică de căpitan, tatăl, Constantin, fiind căsătorit cu o Stella (n. Arghirescu). Nu se mai știe cum a decurs acest mariaj, însă propriul ei matrimoniu a fost un eșec la scenă deschisă. A
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
sinucide, dând, în felul său, replica supremă mediului trivial în care a trăit. Critica a observat în Brațul Andromedei, ca și în celelalte romane ale lui M., dezvoltarea concomitentă a unei alte teme care structurează universul romanesc și individualizează personajele: bovarismul. Pentru Andrei Lazăr, năzuința către idealul erotic este modul său de a-și încununa existența într-o suprarealitate compensatoare și opusă cotidianului dezolant, așa cum pentru locotenentul Ragaiac ori pentru Mihnea Băiatu, protagoniștii din Rusoaica și din Zilele și nopțile unui
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
și al voinței auctoriale, este și aceea care va pune în mișcare resorturile intime de împlinire erotică și de parvenire - romanul are o mai subliniată tentă socială decât celelalte - ale lui Mihail Aspru, eroul fără eroism al romanului Donna Alba. Bovarismul masculin, temă recurentă la M., este și aici motorul unei trame cu aspect dramatic și, subsecvent, polițist. Diferența este că, de această dată, nu pasiunea exacerbată, nemotivată rațional, ci venită de undeva, din subconștient, îl va determina pe protagonist să
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
de către poeți, filozofi, etnografi etc. a) unui „specific național” esențialist este echivalentul radical, pe verticală, al geografiei simbolice, o spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a acestui model teoretic, vezi studiul meu „Romania and the Balkans. From Geocultural Bovarism to Ethnic Ontology”, Transit (versiunea online), februarie 2002, apărut în Alexandru Zub, Adrian Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2002, pp. 79-118. 9. Imitația și autenticitatea sunt teme centrale în culturile neoccidentale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și în Israel, au comunicat această descoperire în scris 12. Desigur, revelația a rămas secundară, fiind acoperită de scandalul „dării în vileag” a lui Allan Bloom. Imaginea lui Eliade ca „Grielescu” este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central: „Grielescu”, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu, atașante până la urmă, pe care doar tinerii americani fără cultură (europeană) le detestă (dacă le observă și le înțeleg metatropii culturali), este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
are, în aceste circumstanțe, revelația suferinței. E mulțumită, dar, de nenorocirea care a dat peste ea. Benone, la rândul lui, strigă cu satisfacție: „sunt un ticălos”, și nu se teme de ispășire. De aici, începe propriu-zis tema profundă a nuvelei: bovarismul suferinței. Eroii trec bucuroși prin terapeutica durerii pentru a-și găsi o identitate. „Vreau să sufăr pentru ceva, înțelegi?”, strigă Benone, iar Genica pare, acum, fericită: „toată viața am să fiu alături de tine”. Când sătenii, mai toleranți și mai puțin
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
unui personaj asupra universului profund viciat în care trăiește ar presupune încercarea de a ieși din acest circ. Ideea este contrazisă de refuzul de a pleca cu Tipătescu, de împăcarea cu lumea după stingerea conflictului <footnote „Zoe suferă de un bovarism sui-generis, de factură retro, paseist și recuperator. Aspirația ei nu țintește atingerea unor orizonturi himerice, în care să-și afle, eventual, rostul și împlinirea - dimpotrivă: reprezintă expresia nevoii imperioase a întoarcerii în paradisul pierdut prin mariaj” - Gelu Negrea, op. cit., p.
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
putință să comunice sufletește cu mine înainte de a-mi spune întreaga ei viață și a-mi lumina toate ascunzișurile sufletului ei, pe care îl voia divers de al celorlalți moderni, când, ca și oricare altul, trăia și ea un permanent bovarism, nutrindu-se cu idei maxime și adevăruri cu majusculă. Jenia mi-a destăinuit astfel întregul ei dezgust de lume, de societate, de familie și de dragoste, de nesfârșitele ei suferințe, până ce și-a regăsit libertatea, renunțând la totul. Numai despărțirea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Ivireanu. Am vorbit uneori și câte trei ceasuri fără pauză: despre relația globalism-naționalism, despre criterionism, pansexua lism, suprarealism și paseism, am făcut ateliere suigeneris de traduceri (întrebându-ne dacă româna are limbaj porno sau nu), despre lectură ca formare spirituală, bovarism, evazionism, dulce inutilitate sau, dimpotrivă, ca suită de răspunsuri la tot ce ține de deficitul sufletesc al postmodernității, despre actualitatea lui Eminescu, „adolescentul miop“, virilizarea feminității și efeminarea masculinității la teenagerii de azi, despre nevoia de frumusețe și armonie într
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
-mii ambele se intersectau în stranie armonie. Ah, dar stați așa, că nu v-am spus de unchiu-meu Vasile, mâna dreaptă a tatălui său, Nea Costică Vânătorul, tovarășul tuturor partidelor sale de vânătoare, pescuit, băut și iubit. Mai rar așa bovarism americanofil, impregnat ireversibil de filmele cu John Wayne. Muncitor și el, matrițer la Mociornița, unchiul Vasile adunase ani de-a rândul bani, într-o cutie îngropată sub cotețul câinilor, ca să se ducă-n teritoriile westernurilor, la Winnetou și Old Shatterhand
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
provincialismului artistic asociat cu o tendință de refulare (ea însăși, adeseori, provincială) a identității tradiționale. Refuzul în speță îmbracă foarte adesea formele unui mimetism snob, bovaric și/sau veleitar, afectînd un blazon inexistent. Ca atitudine, el se exprimă printr-un bovarism al noutății reformatoare (donquijotesc la Macedonski, cabotin la Minulescu), printr-o alienare cu substrat ontologic-existențial (la Bacovia), prin refugiul în „paradisuri artificiale” morbide, exotice, extravagante și rafinate ale artei pentru artă (la mai toți reprezentanții curentului), prin reverii culturaliste, neoclasice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]