404 matches
-
concentrat în scena în care protagonistul se rătăcește printre draperiile prețioase și paravane („îi luă mâna și-l conduse repede către o căsuță veche, pe care anevoie ar fi putut-o bănui acolo, ascunsă între tufe mari de liliac si boz.[...] Gavrilescu pătrunse într-o penumbră curioasă, parcă ferestrele ar fi avut geamuri albastre și verzi”). Această descriere a camerei în care intră Gavrilescu se poate asemui cu cea în care a intrat Eliade la începutul vieții sale, aceea care urma
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Camil Petrescu], „Flori și fluturi”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, 1924, 2; Lovinescu, Scrieri, IV, 668; I. Plugaru [Ion Pas], „Înfrângeri”, „Șantier”, 1934, 7; Perpessicius, Opere, XII, 428-429; Claudia Millian, „Paisie psaltul spune...”, ADV, 1935, 15 643; L. Bz. [Lucian Boz], „Notații”, CLI, 1936, 29; Eugen Ciuchi, Poezii cu caracter religios, PL, 1937, 5-6; Podoleanu, 60 scriitori, I, 289-292; Predescu, Encicl., 782; Călinescu, Ist. lit. (1941), 853, Ist. lit. (1982), 938 ; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și pref. Ion Popișteanu, Constanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
Grecia, China, etc. Erau considerate lecturi obligatorii: Gh. Petrov, Aici se pregătește războiul, Kurganov, Americanii în Japonia și Pacea nu se așteaptă, pacea se cucerește, Jiri Hensch, Ce-am văzut în Coreea, Iosif V. Stalin, interviu acordat ziarului Pravda, I. Boz, Izvoarele puterii militare în URSS268. Reeducarea pornea de la o teorie dezvoltată de Anton S. Makarenko în Steaguri pe turnuri și în Poemul pedagogic, unde propunea o acțiune bazată pe teroare și spălare a creierelor, prin "alternarea suferinței și răzbunării între
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Le Labyrinthe d’Éros (1930). SCRIERI: Războiul micului Tristan, București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian Boz, Ocupația văzută de un adolescent. Mircea Gesticone, „Războiul micului Tristan”, ADV, 1937, 16 531; Pompiliu Constantinescu, „Războiul micului Tristan”, VRA, 1938, 521; Mihail Sebastian, Debuturi în „Revista Fundațiilor Regale”, RFR, 1938, 5; Șerban Cioculescu, „Războiul micului Tristan”, RFR, 1938, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
I. Peltz și Eugen Ionescu, extrase din presa vremii și reacția de la Z.; se consemnează apreciativ activitatea editorului S. Ciornei, se combate literatura de salon și se comentează cu ironie critica promovată de G. Ibrăileanu. Rubrica „Medalion”, susținută de Lucian Boz, renunță la registrul detașat-ironic, predominant în atitudinea publicației, pentru a contura reușite portrete Hortensiei Papadat-Bengescu, lui Ion Vinea, Camil Baltazar și pentru Filip Corsa ori ca să omagieze centenarul bimensualului „Revue des deux mondes”. Versuri publică Cicerone Theodorescu, Eugen Ionescu, F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
Brezianu, Camil Petrescu, Eugen Titeanu, Virgil Gheorghiu, Horia Roman, Virgil Huzum, Scarlat Callimachi, Radu Boureanu, Ioan Georgescu, Simion Stolnicu, Andrei Tudor, Eugen Jebeleanu, Sandu Tudor, Isaiia Răcăciuni, V. Cristian, Horia Groza. Proză semnează I. Peltz (fragmente din romanul Horoscop), Lucian Boz (care iscălește și Vasile Cernat), Tudor Arghezi (Plicul), Victor Valeriu Martinescu, Emil Boldan (și sub pseudonimul Emil Sarval), Ion Călugăru, Paul Daniel, N. Davidescu (Fântâna cu chipuri, fragment de roman), Luca Florian, Eugen Goga, Ion Pogan, Constantin Băleanu, Neagu Rădulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
Constantin Băleanu, Neagu Rădulescu, Mihail Avramescu (anecdote), sub pseudonimul Ionathan X. Uranus ș.a. Genul dramatic e reprezentat de o scenă din O sinucidere ciudată de Paul B. Marian. Studiile critice, aparținând lui E. Lovinescu (Elemente eterogene în literatura română), Lucian Boz (Poezia lui Camil Baltazar, Simfonia pastorală sau Masca la André Gide, „Eros” la Mihai Eminescu), Octav Șuluțiu (Un artist - Damian Stănoiu), ca și eseurile lui F. Aderca (Un dramaturg de avantgardă - William Shakespeare), F. Brunea-Fox (Reflexiuni asupra decadenței spectacolului), Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și variabilă în funcție de densitatea covorului vegetal și nu depășește 3000- 4000 kg la ha masă verde. Din cauza folosirii acestor pajiști numai ca pășune, a supraîncărcării lor cu animale și a pășunatului nerațional
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ruderală și segetală este foarte bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi se întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
modestă încercare de pamflet social, e și mai puțin izbutită literar, de unde și o receptare ambiguă. Pe de o parte, P. este apreciată de Tudor Arghezi (pentru „pana, îndrăzneala și sinceritățile” cu care a scris o „povestire vie”), de Lucian Boz (pentru „vioiciunea și ochiul ascuțit”, ce îi permit să realizeze, cu un “condei acid”, „o vie și susținută șarjă contra politicienilor”) și de Nicolae Roșu (care constată „un spirit de vrajbă cu lumea înconjurătoare”, dublat de o capacitate de observație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
convingătoare decât proza sa. SCRIERI: Îmi placi!..., pref. Tudor Arghezi, cu o caricatură de Ross, București, 1933; Ceai dansant, București, 1934; Primăvară pustie, București, 1945; Stele căzătoare, București, 1946. Repere bibliografice: O nouă poetă: Erastia Peretz, RP, 1931, 4018; Lucian Boz, O frescă de moravuri ale unei tinere scriitoare, ADV, 1933, 15 304; Nicolae Roșu, „Îmi placi!...”, CRE, 1933, 2103; Perpessicius, Opere, VI, 348-350; I.P. [I. Peltz], „Îmi placi!...”, „Epoca”, 1934, 1488; Octav Șuluțiu, „Îmi placi!...”, „Azi”, 1934,1; Ștefan Anastasescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
Frunzele sunt mai mici decât cele ale castravetelui comun, trilobate sau pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la atingerea ei planta degajă un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea aparatului foliar îi asigură acesteia protecție fitosanitară naturală. Acest gaz emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul foliar. Florile sunt în general aproape asemănătoare cu cele
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 231-236; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 442-445, IV, 239; Baltazar, Evocări, 162-164; Constantinescu, Scrieri, V, 208-211; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 33-36; Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1932, 119-122, passim; Boz, Cartea, 29-41; Ionescu, Război, I, 72-79; Cioculescu, Aspecte, 22-33; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 178, 272-273; Munteano, Panorama, 205, 266-268; Călinescu, Ist. lit. (1941), 811-812, Ist. lit. (1982), 896-897; Vianu, Arta, II, 226-231; Felea, Dialoguri, 250-260; Streinu, Pagini, III, 28-30
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Călinescu, Cum se numesc scriitorii, „Capricorn”, 1930, 2; G. Călinescu, Rânduri pentru „Viața literară”, VL, 1932, 136; Lovinescu, Scrieri, II, 358-359, VI, 123; Octav Șuluțiu, „Cara-Su”, F, 1936, 1; Pericle Martinescu, „Cara-Su”, „Societatea de mâine”, 1936, 1; Lucian Boz, „Cara-Su”, VR, 1936, 1; Mihail Sebastian, „Cara-Su”, RP, 1936, 5 408; Streinu, Pagini, V, 213-215; Ionescu, Război, I, 263-269; Șerban Cioculescu, „Cara-Su”, RFR, 1936, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 758-759, Ist. lit. (1982), 842-843; Neagu Rădulescu, Turnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
și descoperirea drumului spre Indii, București, 1967; Măgura Vulpii, București, 1968; Soarele târziu, București, 1975; Marco Polo - messer Milione, București, 1984; Firul neîntrerupt, București, 1988. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 320-325; Ieronim Șerbu, „Fapt divers”, „Lumea românească”, 1937, 29; Lucian Boz, „Fapt divers”, ADV, 1937, 16 398; Horia Stamatu, „Fapt divers”, BVS, 1937, 148; Mihail Chirnoagă, „Joc de oglinzi”, VAA, 1943, 937; E. M. [Eliza Mârzescu], „Joc de oglinzi”, CRE, 1943, 5767; Ovidiu Râureanu, „Joc de oglinzi”, TIL, 1944, 2485; Petru Poantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
morții mele, pref. edit., Cluj-Napoca, 1999, El fin del exilio, tr. Ileana Scipione, Sandra Popescu-Duma, Tudora Șandru Mehedinți, pref. edit., Madrid, 2002, Credință și creație, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003; Constantin I. A. Nottara, Suflete obosite, pref. edit., București, 1999; Lucian Boz, Scrisori din exil, tr. Doru Burlacu, Călin Teutișan și Rozalia Groza, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 245-247; Iorgulescu, Al doilea rond, 106-111; Popa, Dicț. lit. (1977), 441; Iorgulescu, Scriitori, 339-340; Tihan, Apropierea, 138-143; Constantin Cubleșan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Valeriu Râpeanu, București, 1986. Traduceri: B. Champigneulle, Istoria muzicii, București, 1942. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 48-65; Cicerone Theodorescu, „Cântările răsăritului”, „România literară”, 1932, 21; Eugen Jebeleanu, Virgil Gheorghiu, „România literară”, 1932, 32, 39; Perpessicius, Opere, VII, 153-154, X, 209-213; Boz, Cartea, 209-213; Cioculescu, Aspecte, 178-181; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 174-175; Streinu, Pagini, I, 86-87; G. Călinescu, „Tărâmul celălalt”, ALA, 1938, 907; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 331-334; Călinescu, Ist. lit. (1941), 819; Negoițescu, Scriitori, 380-383; Camil Baltazar, „Poeme”, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
132-137, IV, 144-151; Mihail Sebastian, „Mioara”, CN, 1929, 86; Șerban Cioculescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, ADV, 1930, 14 386; Constantinescu, Scrieri, IV, 248-274, VI, 199; Călinescu, Cronici, I, 259, 308-311, II, 188-193; Șuluțiu, Scriitori, 284-296, 369-378; Boz, Cartea, 87-99; Sebastian, Eseuri, 384-398; Sebastian, Jurnal, 381-387, 511-513; G. M. Zamfirescu, Mărturisiri în contemporaneitate, București, 1938, 196-206; Mărgărita Miller-Verghy, „Danton”, RVS, 1932, 1-2; Călinescu, Ulysse, 88, 112-116, 150-154; Șerban Cioculescu, „Transcendentalia”, ADV, 1932, 14 796; E. Lovinescu, Memorii, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei etc. Interesante sunt
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
hotarul dintre Baranca și Bajura; - movilă înaltă pe dealul cu același nume, folosită în vechime ca punct de observare; - pădure situată pe dealul cu același nume. Bozoaia-parcelă de pădure și deal între pădurea Ursoaia și Valea Bărăncii. Denumirea vine de la bojii mari care cresc și creșteau în acest loc. Bulboană (La Bulboană)-locuri adânci formate în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vine de la doamna lui Ieremia Movilă care o perioadă de timp a avut în proprietate moșia Hudeștii-Mari. Ideea este susținută și de academicianul Iorgu Iordan în lucrarea Toponimia Românească. Fântâna Bozilor-fântână din satul Bașeu, construită de mai mulți frați numiți Boz. Fântâna Părpăuțului-fântână cu izvor puternic sub dealul cu același nume, construită de locuitorul Ilie Părpăuți din satul Bașeu. Fântâna cu Răchiți-fântână situată în sudul satului Vatra care avea lângă ea mai multe răchiți de unde i s-a tras și numele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători de fanfară amintim pe Ilie și Dumitru Boz, Lazăr Dogaru, Dumitru Culișniuc, Gheorghe Aștefănoaie din Bașeu, Vasile Lupușoru din Alba, Calistru Beșliu și Minciună Ion, Pintilei Victor din Mlenăuți, Șchiopeț Gh. Ion, Alupoaie V. Dumitru, Apreutesei V. Dumitru, Minciună Gh. Vasile și Guragata S. Dumitru din Vatra, iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la aceste locuri, din Bașeu, la cei de acasă cărora le dădeam vești scriind uneori în mare grabă pe coajă de mesteacăn. Așa le-am comunicat și vestea cea mare, c-am învins și c-am scăpat teafăr. Ion I. Boz îți amintea că : în luptele duse am opus o mare rezistență. La Mărășești, m-am îmbolnăvit și a trebuit să plec acasă. îmi aduc aminte că am plâns atunci, că n-am putut lupta acolo, unde ostașii români i-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și Horeanu Constantin, un sergent major-Chirilă Neculai, 5 sergenți T.R. - Bostan Gheorghe, Macovei Fatache, Negru Sebastian, Popovici Adrian și Socolovici Roman, 7 sergenți-Ceacovschi Gheorghe,Colescu Gheorghe, Goșu Ion, Grețcu Calistru, Harabulă Gheorghe, Hăpăianu Constantin și Muraru Ilie, un elev caporal - Boz Ilie Mihai, 9 caporali-Andreescu Gheorghe, Boz Lazăr, Chirilă T. Gheorghe, Chițac M. Gheorghe, Chițac M. Vasile, Gândac Gheorghe, Pintilei Ion, Pintilei Mihai și Strugaru Fatache, 2 soldați fruntași-Brumă Gh. Constantin și Dogaru Alexandru, precum și 133 de soldați. Un fost veteran
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Neculai, 5 sergenți T.R. - Bostan Gheorghe, Macovei Fatache, Negru Sebastian, Popovici Adrian și Socolovici Roman, 7 sergenți-Ceacovschi Gheorghe,Colescu Gheorghe, Goșu Ion, Grețcu Calistru, Harabulă Gheorghe, Hăpăianu Constantin și Muraru Ilie, un elev caporal - Boz Ilie Mihai, 9 caporali-Andreescu Gheorghe, Boz Lazăr, Chirilă T. Gheorghe, Chițac M. Gheorghe, Chițac M. Vasile, Gândac Gheorghe, Pintilei Ion, Pintilei Mihai și Strugaru Fatache, 2 soldați fruntași-Brumă Gh. Constantin și Dogaru Alexandru, precum și 133 de soldați. Un fost veteran din satul Vatra, pe nume Avasiloae
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]