250 matches
-
Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea în așternut, udîndu-se în locul ță rușului de care a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a oferi fiului "o treaptă a cunoașterii", "hrisovul vostru cel dintâi": "Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-l ca pe un copil mic. Îi luă mâna lui între mâinile ei, i-o mângâie și i-o sărută. — Constandine, măria ta, știu, te-ai speriat. O să pun muta să-ți stingă tăciuni... De sperietură. Ce-i ăla orbalț? — Brâncă, adică. Da’ ce-ți veni cu orbalțul? Marica înțelese că vodă nu auzise ce spusese doctorul și tăcu, suspinând. — M-am speriat, Marico. Mi-e frică cum nu mi-a fost în viața mea. Cum închid ochii, mi se pare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i zări prin semiîntunericul odăii și, încercând să le zâmbească, scoase un vaiet de durere. — Ce are? întrebă Stanca, arătând printr-o mișcare a capului spre voievodul care ațipise. Doamna Marica duse un deget spre buze și șopti abia auzit: — Brâncă... Stanco, ai grijă de copii, brânca se ia, așa că, până-i trece, să nu vadă copiii. Rămâi tu, Ștefane, aci până vine doctorul, eu mă duc să pun toate la cale cu Proroceanu. Hai, Constantine. În odaie se făcuse cald
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încercând să le zâmbească, scoase un vaiet de durere. — Ce are? întrebă Stanca, arătând printr-o mișcare a capului spre voievodul care ațipise. Doamna Marica duse un deget spre buze și șopti abia auzit: — Brâncă... Stanco, ai grijă de copii, brânca se ia, așa că, până-i trece, să nu vadă copiii. Rămâi tu, Ștefane, aci până vine doctorul, eu mă duc să pun toate la cale cu Proroceanu. Hai, Constantine. În odaie se făcuse cald, foarte cald. Ștefan se descheie la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întrebă Selin. Niște bucăți de pânză rară de in prin care se strecoară laptele când se mulge. Și ce fac cu ele? mai întrebă Ștefan. — Adună rouă cu sedile noi, pelin și urzici, ca să aibă când se îmbolnăvesc vitele de brâncă să le spele cu rouă strânsă-n noaptea asta și să le sorcovească apoi cu rămurele de pelin și de urzică. — Doamne ferește! Ștefan își făcu semnul crucii tocmai când cântecul femeilor se opri. Acum se întorceau, alergau gâfâind, ridicând de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
femeie a pus în doniță bucățile ei de pânză. Erau îmbrăcate ca la venire, doar părul le era despletit. Nu părea să le fie frig. — Să mergem în cuhnie, măria ta, să te spălăm cu rouă și să-ți alungăm brânca bătând-o cu nuiele de pelin verde. — O să fie un an bun, măria ta, te-am văzut domn, veneam cu barca și m-am aplecat să-ți văd chipul în apă. Aveai coroană, am văzut-o bine, rosti fetița, după
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Doar de aci. Dangătul vine peste apă, ca și cum l-ar purta vântul. Toaca încetă. Selin își întoarse și-și struni calul pe drumul de întoarcere. Cantacuzinului i se părea stranie purtarea imbrohorului și se întreba dacă nu o fi luat brânca de la vodă, dar nu era treaba lui să-și facă griji cu asta. Trebuia doar să-l însoțească peste tot și să răspundă cerințelor lui. Făcuse bine dorobanțul că-i spusese că turcul îl căutase. Slab de tot se auzi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acum o săptămână la București, în seara dinaintea plecării, ea a simțit-o tare pe pieptul lui și-a strecurat mâna pe sub cămașa lui și a găsit-o. „Ce i asta, Constandine?” îl întrebase; „Ce să fie, un leac de brâncă, mi l-a trimis un moș din Brâncoveni”. Atunci a scos-o la puțina lumină din iatac și a văzut lemnul alb mirosind încă a rășină, frumos tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iatac și a văzut lemnul alb mirosind încă a rășină, frumos tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
alb mirosind încă a rășină, frumos tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încă a rășină, frumos tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rășină, frumos tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a lăsat». „Și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a lăsat». „Și tu crezi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a lăsat». „Și tu crezi, Constandine, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
neamul Bălăcenilor, ce ai?“ Știi, prin tușa Anca noi ne-am încuscrit cu Bălăcenii. Acum judecă și domnia ta, Ștefane. Cine cu cine și ce are? Judecă și vino mai aproape că mă apucă spaimele și mi-e că mă întoarce brânca. — Taică, era pregătită pentru mine? Spune, că-mi plesnește tâmpla stângă! — Era, ce nu-ți amintești că te-ai împiedicat fiindcă ți-am pus eu piedică? — Și dacă încălecam eu? — Nu încălecai, Ștefane. În întunericul cortului, așezați pe spate pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
munte. — Păsări! Vezi, Selin aga, uite ți s-o fi părut că nu sunt păsări pe aici? se miră Brâncoveanu cu glas tare. — O să poată să treacă rădvanele prin vad? întrebă imbrohorul. — Acu’ da, acu’ o lună nu; noroc cu brânca..., râse voievodul. — Constantin bei, nu-ți este frică să pornești fără gardă așa călare? — Ba mi-e frică, dar... și vodă fluieră scurt. Din tufișurile de pe malul apei răsăriră la început doi ciobani îmbrăcați cu haine de aba neagră, apoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
continente s-au mai micșorat puțin și zâmbi gândului că ar putea să refuze să-l vadă pe sultan. Îi trecu prin minte alternativa de a se biciui cu urzici pe față pentru a motiva că i s-a întors brânca. Dacă n-ar fi fost înconjurat de trădători... și cu greu își stăpâni un râs năuc. Se redresă, i se părea că este copil la înmormântarea bunicului, postelnicul Constantin Cantacuzino, când toți plângeau, iar el se gândea că s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acasă cu câțiva galbeni, iar în suflet cu toate dorințele și grijile sale. Ar fi meritat totuși acest cuscru o lecție și atât marele vizir Rami Pașa cât și Feiz Ullah, marele muftiu, erau capabili să i-o servească. Dar brânca lui Brâncoveanu, alaiul de împărat bizantin și drumul care nu se mai sfârșea l-au adus la Edirne tocmai când ienicerii din Istanbul cer plata soldei sau război cu Rusia. Război cu Rusia nu se poate face acum, abia s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]