251 matches
-
sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea în așternut, udîndu-se în locul ță rușului de care a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faptă de eroism, dar amână mereu începerea istorisirii, introduce preliminarii, digresiuni, intercalează chiar un episod fantastic (ridicarea cuiva în văzduh, legat de piciorul unui vultur uriaș) și își motivează insistent procedările. Epicul se reduce la traversarea de către un muncitor, pe brânci, a unei conducte, pentru introducerea unui cablu de care alții uitaseră. Presupusele mișcări, fizice și sufletești, sunt notate meticulos. Un capitol, fără nici un raport de substanță cu precedenta „cronică”, îl arată pe „eroul din conductă” în tren, cu câțiva tineri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
Păunescu și a Cântării României, [octombrie] 1984, difuzată la 6 noiembrie 1984 Folkul și porcul sau fleica și drapelul Năpastele la poporul român se zice că sunt de la Dumnezeu, de ele nu poți să scapi: cutremure, inundații, focuri, ciumă, holeră, brâncă, moartea-n vite, câte și mai câte. Unele dintre ele par mai rele decât războiul, pentru că cel puțin în cazul acestuia există un oarecare ceremonial: ultimatumuri, tratative, trădări, pe când în cazul seismelor, te culci treaz și te scoli mort! Nimeni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rar se abat pe la noi. și atunci când vin rar, se uită pe furiș pe ușa crăpată să vadă pe mamă-sa dacă mai trăiește. Li-e frică să nu se îmbolnăvească și ele, de parcă frigurile se iau de la om, ca brânca sau oftica. Niște neisprăvite, ce să mai vorbim. și acum să vă spunem la ce ne-am gândit noi: știm că veți avea grijă de noi ca și până acum și atunci când ne-om prăpădi, e nevoie de oameni curați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un escalop de purcel. Buretele șerpesc (Lepiota procera), din frumoasa lui pălărie se poate pregăti cel mai delicios șnițel, alternativ tăvălit prin pesmet și prin ou, și prăjit apoi în ulei de măsline sau de floarea soarelui. Creasta cocoșului sau Brânca (Clavariu flava), poate fi pregătit de o bucătăreasă pedantă în zeci și zeci de feluri, care mai de care mai gustos. Și în sfârșit apetisantele Urechiușe (Chantarellus cibarius), sau Buretele galben, inconfundabil, cine nu-l cunoaște?, se poate pregăti de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună (Atropa belladonna), Măselariță (Hyoscyamus niger), Laur (Datura stramonium) Familia Scrophulariacee. Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca, Veronica chamedrys), Barză, Șopârliță (Linaria genistifolia, Veronica urticifolia, Veronica baumgarteni), Mărunțiș (Veronica crinita), Aripă de cuc (Veronica angustifolia), Bobâlnic (Veronica beccabuga), Floarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
determinat în acest complex sistem biologic, care merită credem noi să fie cunoscute nu numai de locuitorii comunei ci de oricare alt cititor interesat de frumoasa poveste a satului nostru. Astfel: 1. Clasa Archegoniate vasculare. Familia Lycopodiacee. Brăduț (Licopodium selago), Brânca ursului (Lycopodium clavatum) Familia Polypodiacee. Feriga (Aspidium hastulatum, Aspidium filix-mas, Aspidium aculeatum, Aspidium lonchitis, Aspidium argulare, Asplenium viride, Asplenium adianthumnigrum, Asplenium serpentini, Asplenium germanicum, Asplenium ruta-muraria, Polypodium vulgare, Scolopendrium vulgare, Pteris aquilina, Blegnum spicant) Familia Equisetacee. Codie, Părul porcului (Equisetum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bani, el își ia pentru sine cît poate. În lunile în care cîștigă mai puțin, face mici împrumuturi pentru a-și menține un standard ridicat de trai. În lunile mai prospere, se recompensează din plin. Că doar a muncit pe brînci pentru asta, nu-i așa? În medie, el cîștigă 9 500 de dolari timp de șase luni pe an și trăiește cum se cuvine. Dar el trăiește bine și în lunile în care nu cîștigă decît 4 000 de dolari
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3. Ce și-a propus gospodina să facă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pe cale de dispariție. Și cred că România întârzie să se reașeze, să-și refacă ținuta, să umble omenește nu pentru că guvernele ei sunt nevolnice (sunt!), nu pentru că unii politicieni sunt demagogi și corupți (sunt!), nu pentru că românii nu muncesc pe brânci (n-o prea fac!) sau pentru că s-au învățat să cam fure (se mai întâmplă!), ci pentru că, din nenumărate motive, exigența lucrului bine făcut, onoarea meseriei au intrat în derivă. E efectul patetic al uriașelor dislocări sociale, morale și sufletești
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca (Erizipelul). Se aplică foaie de brâncă (plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu frunze rudimentare și flori verzui sau alburii dispuse în spice) pe umflătură. - Bubă. Slăbănog ori pătrunjel fiert în lapte dulce, alină durerea cauzată de orice fel de bubă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca (Erizipelul). Se aplică foaie de brâncă (plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu frunze rudimentare și flori verzui sau alburii dispuse în spice) pe umflătură. - Bubă. Slăbănog ori pătrunjel fiert în lapte dulce, alină durerea cauzată de orice fel de bubă. Ca să n-apuce să coacă, pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a treia. Oile trebuie fugărite și trecute prin apa cea mai apropiată ca să se «ușureze». Umflătură. Diferitele erupțiuni de piele, bube, umflături cauzate de reumatism se tratează cu decoct (fiertură) de «brânca porcului», cu «colțul lupului» și cu flori de carofi. Sau pe umflătură se pune o glie de pământ. Unghie ruptă. Se pune rășină. Urdinarea la miei. Mieii bolnavi se freacă pe foale cu oloi de sămânță. Vărsatul oilor. Nu are
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Credeam că biciul e mai eficient decât vorba dulce. Când le-am vorbit dur unor angajați, chiar am crezut că fac un serviciu companiei. Mi-am închipuit că își vor lua mult mai în serios slujbele și vor munci pe brânci dacă le arăt că nu accept orice aiureală drept scuză. În plus, firma trecea prin dificultăți financiare, ceea ce nu prea lăsa loc pentru vorbe mieroase. Când nu poți oferi recompense, numai biciul rămâne cea mai bună motivație. Cel puțin asta
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
valori a societății noastre.“ („Omul și umanismul revoluționar în concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu“, Familia, ianuarie 1989) PLEȘA Ion Trif „De salopetă atârnă ziua de muncă, pleoapele istoriei în jos nu se lasă. Dunării nimeni de pe hartă nu-i poate da brâncă, unde-i partidul suntem acasă.“ („Partid“, Scînteia, 21 august 1982) POP Grigore Traian, publicist „Realismul - iată noua dimensiune pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a imprimat-o dezvoltării noastre socialiste. Ne-am obișnuit să afirmăm că privim prezentul din perspectiva viitorului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
satului este populată de lipoveni, iar în muzeul sătesc Tăcuta se găsesc multe dintre produsele lor. în continuare vom face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia, Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de către Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe, Jugănaru Ionel, Sănuță Ion, Cucaș Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile încă mai știe să confecționeze opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]