518 matches
-
se expugnau sentimente/ La piețe de gross, în baxuri cu verighete (cf. Stare...) etc. ......Poeme cu substanță, pe alocuri, chiar cu neașteptată vigoare, gen: „Cer decăzut ca oglinda/În albastrul de stânci/LA FEL DE ABSURDE ȘI GOLAȘE/PRECUM ROCILE CĂZUTE PE BRÂNCI.// ȘI REVĂRSATE CA MAREA...” (cf. Stâncile teșite). Sintagma “rocile căzute în brânci” surprinde, după cvasi-banala formulare “albastrul de stânci” - ...sau după neclara, din punct de vedere cosmico-ideatic, comparație metaforizantă: Cer decăzut ca oglinda. OGLINDA, conform mitologiei asiatice, încifrează o simbolistică
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Stare...) etc. ......Poeme cu substanță, pe alocuri, chiar cu neașteptată vigoare, gen: „Cer decăzut ca oglinda/În albastrul de stânci/LA FEL DE ABSURDE ȘI GOLAȘE/PRECUM ROCILE CĂZUTE PE BRÂNCI.// ȘI REVĂRSATE CA MAREA...” (cf. Stâncile teșite). Sintagma “rocile căzute în brânci” surprinde, după cvasi-banala formulare “albastrul de stânci” - ...sau după neclara, din punct de vedere cosmico-ideatic, comparație metaforizantă: Cer decăzut ca oglinda. OGLINDA, conform mitologiei asiatice, încifrează o simbolistică extrem de îmbietoare/ofertantă, prin profunzimea ei mistică: tărâm de hotar, al înfruntărilor
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
-s acasă. Mă înțeleg muscalii, și se-nchină. Dar sus, în felinar, rîde-o mireasă, un șobolan se-mpușcă fără vină. De-aș mai trăi o dată pîn-la ziuă, ca să îmi ung cu rouă tîmpla beată, jur c-am să scot pe brînci apa din piuă și c-o să-mi prind și fluturi la cravată. E ora cînd prin case lupii urlă cu beregăți tăiate de-ntuneric și într-un gang, un înger blond, din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
-s acasă.Mă înțeleg muscalii, și se-nchină.Dar sus, în felinar, rîde-o mireasă,un șobolan se-mpușcă fără vină.De-aș mai trăi o dată pîn-la ziuă,ca să îmi ung cu rouă tîmpla beată,jur c-am să scot pe brînci apa din piuăși c-o să-mi prind și fluturi la cravată.E ora cînd prin case lupii urlăcu beregăți tăiate de-ntunericși într-un gang, un înger blond, din surlă,vrea să îmi vîndă busuioc eteric.Cînd s-or trezi la
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Scotnotis care te transformă în paralele te-mprăștie prin decorul dragostei aducându-te pe o treaptă a destinului cuiva mai tot timpul iubirea oscilează prin curbe brăzdează aerul de multe ori se mai supără că răutatea și ipocrizia îi dau brânci dar ea este leacul lor iubire ghem de viață îți deșiri ața pe unde-apuci se rupe de multe ori dar tu o înnozi și-o pui la loc acolo pe unde treci Referință Bibliografică: drogul care te orbește / Mihaela Moșneanu
DROGUL CARE TE ORBEŞTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383294_a_384623]
-
se micșorau la jumătate ca Într-o scurtă eclipsă de lună - „și chiar de o maimuță vil“ - continua el Încurcîndu-se În hainele prea largi ale proorocului - „cea care locuiește lîngă foc iese din cînd În cînd din oamenii folositori pe brînci cu toate cele șaptezeci și nouă de fracturi proaspete ehehe să-și Întîlnească umbra“ și era doar un copil gînditor - „vei spune că asta e viață și voi spune că asta nu e viață“ - și s-a dus să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de doi demoni în corpul său impunător. Încercă să-și învingă „dușmanii“ prin indiferență, în loc să se pună la masa de scris să scrie un articol. Se simțea toropit de oboseală fără să fi făcut nimic. Până la urmă își dădu un brânci ca să se scoale, ajungând până la masa unde îl aștepta mașina de scris italiană pe care Rita i-o făcuse cadou. Încercă să scrie, făcând mereu greșeli. Zadarnic. Îl dureau toate degetele. Căută stiloul, dar acesta curse și făcu pete. - Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
trudă în atelierele noastre. Era o muncă de gigant să reproduci arta rafinată a Evului Mediu sau a Renașterii. Călătoria până la Castellana a fost nu numai amuzantă, ci și plină de învățăminte: totul era posibil, dar trebuia să muncești pe brânci și să ții fantezia la fel de aprinsă ca și inteligența. Franco mărturisea că fuseseră siliți să lucreze în acest fel pentru că turiștii vin în Italia pentru a întâlni trecutul cu lumea și obiectele lui, pentru a-și procura senzații estetice care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
puțin el nu-l văzuse niciodată fără acesta. Era deci foarte bine dacă cei ce îi vor descoperi cadavrul vor găsi și toiagul în apropiere. Întors sub nucul din fundul curții, potrivi scaunul sub Calistrat, după care îi dădu un brânci cu piciorul, având grijă ca acesta să nu se rostogolească prea departe. Toiagul îl lăsă chiar acolo, rezemat de corpul lipsit de viață. Calm, se mai uită odată la isprava ce o făcuse, asigurându-se pentru ultima oară că își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
unul din servitorii familiei Donati se descheiase la nădragi și urina pe adversarii săi, Înălțând cu jetul un magnific arc triumfal. Dante sări cât colo, blestemând, nemaibăgând În seamă pietrele care continuau să cadă de jur Împrejur. Se aruncase pe brânci spre a căuta frenetic ceva pe jos, iar mai apoi se ridică În picioare strângând În pumn o bucată de cărămidă. Rămase o clipă nemișcat, socotind cu repeziciune, după care azvârli piatra spre omul care continua să urineze cântând. Arrigo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Încerca să obțină panglica albastră. Tot ce vrea instinctul competitiv este o decorație. Dacă decorația constă În dimensiunile casei omului, pentru asta va asuda. Dar și dacă nu-i decât o panglică albastră, sunt absolut sigur că va munci pe brânci. Așa s-a Întâmplat și În alte epoci. - Nu pot fi de acord cu dumneata. - Știu, a zis Amory, mișcându-și capul cu tristețe În sus și În jos. Dar nu mai are nici o importanță. Cât de curând, cred, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nostru Un fund de vad îi prinse și pântecul, și rostru. Cutreierată, apa jur împrejur undi... Și glăsui un pașe într-astfel: - Efendi, Corăbier și oaspe în porturile mele, Primește-aceste daruri și-aceste temenele: La nava ta se cade pe brânci ca să mă-nchin, Că bănuiam caicul lui Hogea Nastratin. Un zvon ne turburase. Ziceau: e închis subt ape Răsfățul ce nici marea turcească nu-l încape, Și ușuratul Hoge, mereu soitariu, Încheie-acum Bosforul cel limpede-n sicriu Cu mâlul giulgi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ghișeului consular. Același cap brunet, creț și răutăcios: - Iar ai venit mă...!? Ieși afară! - Vă rog frumos să mă primiți... Vă rog! Vă implor! - Măi, dacă nu ieși afară într-un minut chem paza de la poarta să te scoată pe brânci! 'nțeles? Ușcheala! Am plecat din nou necăjit. Marți dimineața la orele 9:00 eram din nou la datorie! Insistent! Flăcăul brunet cu părul creț, rău-rău, negru de supărare, făcea spume la ușa ghișeului. I-am spus că nu plec! Punct
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
pe deplin conștient de profunzimile pe care le conține un număr esențialmente magic, sau sacru, mai bine spus. Creația (literar vorbind) presupune jertfă, jertfă de sine, jerfă de ceilalți. Patruzeci de zile de post, de rugăciune, de asceză, ”suire pe brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
lume, Să trecem peste gropi și peste șanțuri Și să găsim acel ceva anume, Ce vine din vechime de bizanțuri: Frumos și adevăr - un singur nume. PEȘTERĂ A fost prea greu urcușul spre lumină, Din hrube am ieșit târâș, pe brânci, Ne-am tot rănit prin steiuri și prin stânci, S-ajungem la cunoașterea senină. Ai fi putut acolo să te frângi, Dar inima, cu forța ei deplină, Ființa a putut să ne-o susțină, Să trecem văi, cu umbrele adânci
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
prefațată de subsemnatul. Au urmat „frumoșii nebuni” de la Târgu-Mureș: scriitorii Mariana Cristescu, șefa secției Cultură a cotidianului „Cuvântul liber”, și dr. Nicolae Băciuț, directorul Editurii „Nico”, director al Direcției Județene Mureș pentru Cultură și Patrimoniu Național. Amândoi au muncit pe brânci pentru a duce la bun sfârșit apariția la termen a cărții (Mariana Cristescu a fost consilier editorial, iar Nicolae Băciuț și-a asumat și sarcina de lector). A fost dania lor de faptă, în sprijinul aceleiași efigii istorice: Întregitorul Mihai
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
pot,/ Sunt calfă la diavol, cu suflet cu tot./ Nu vezi cum te-aștept, c-un balaur în cârcă/ Și-n orice cuvânt cu-o năpârcă?/ M-au trimis să te-atrag într-o cursă, măi frate./ Să-ți dau brânci în curmei, pe la spate./ Și n-am cum să-ți spun să ferești la o parte./ Mi-e frică de oameni, mai tare/ Ca de judecata cea mare/ De care/ Parcă-am uitat că m-așteaptă-n dosare.../ Aici e stăpân stârpitura
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
fiară cu un cuvânt pe care îl trezești din visarea lui. Între gând și iriși Un perete mut În cameră toarce Timpul cu-mprumut Prin crengile verii Năzuințe-n pârg Stau la soare norii Teii strigă-n târg Ies pe brânci din mine Chiar dacă mă dor Cântecul și țepii Trandafirilor Poemele din „Pe genunchii lumii“ ne arată că autoarea are o bogăție de lecturi asimilate într-un excepțional fond de sensibilitate, până la subtilele armonii ale unui curcubeu materializat în vers. În
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
de când muncește în Italia și a reușit să aibă numeroase expoziții în orașe importante din Peninsulă, câștigând de partea sa atât publicul, cât și critici și specialiști de artă din Italia. “Dacă vrei să obții ceva, trebuie să muncești pe brânci, pana ai senzația că mori” “Eu, copil fiind, am avut mereu senzația că cineva mă protejează, chiar dacă pare ireal ceea ce zic. Nu știu, o fi Dumnezeu sau vreo rudă de-a lui. M-am născut într-o familie foarte modestă
DIASPORA.ROMANCA MIRELA BALAN CUCERESTE ITALIA CU MAGIA CULORILOR SALE.A AJUNS DE LA INGRIJITOR DE BATRANI, LA PICTOR FOARTE APRECIAT de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363243_a_364572]
-
un sfat important primit de la profesorul sau de matematică Gheorghe Hoha. “De la profesorul Hoha am învățat că trebuie să muncim pentru a obtine ce vrem în viață. El avea o vorbă: “dacă vrei să obții ceva, trebuie să muncești pe brânci, pana ai senzația că mori, dar să nu-ți fie frică. De murit, n-ai să mori“, își amintește Mirela. Nu e bine “să fii în rând cu lumea”. A renunțat la facultatea de matematică, pentru pictură “Am avut perioade
DIASPORA.ROMANCA MIRELA BALAN CUCERESTE ITALIA CU MAGIA CULORILOR SALE.A AJUNS DE LA INGRIJITOR DE BATRANI, LA PICTOR FOARTE APRECIAT de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363243_a_364572]
-
meu bizar, care chiar dacă-ntr-o zi se curmă, va sfârși făcând din pisc altar. A fost greu. Destinul n-a fost darnic. Pe poteci mi-a pus abrupte stânci. Deseori vedeam cât e de-amarnic zbuciumul din luptele pe brânci. Dar acum în urma mea sunt norii. Ceru-ntreg e un azur imens. Împlinirea îmi inundă porii și mă simt nucleu mustind de sens. Șipotele lacrimilor mele au secat demult și-n locul lor își trimite undele spre stele cel mai
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
și din piețele cu țigănci sâcâitoare din cale afară și tutuitoare, ni le schimbam între noi gratulându-ne și mulțumind Cerului că (încă) existăm. Mai rămânea să pună ”obloane” ochilor pentru a nu mai privi Cerul! La asta se trudea pe „brânci” , pentru a urzi din bezna îndelungatei nopți comuniste „oblonul uriaș” , burlesc și smolit - pentru a zăbreli lumina Universului „amenițător” și veghetor de deasupra, căutând complicități, vinovate sau nu, impuse sau liber asumate. Era în joc o miză prea mare, la
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
un negru văl, eu cu speranța fac zilnic nuntă și-n a ei rouă fața mi-o spăl. Nu-mi pasă dacă mai cad din creste iluzii care înfruntă stânci, pentru că-n viață tot urcuș este și cățărarea dură, pe brânci. Poate nu-i vreme pentru-a învinge fiindcă plecarea vine oricând, dar chiar de plouă sau dacă ninge n-o să mă vadă nimeni plângând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugă Nu-mi pasă / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
foarte, ce “Făt-Frumos” am să găsesc, Și cuminte, și dotat, Prezentabil, în Bemveu, Cu speranța că odat’ M-oi căpătui și eu, Fi’n’c’un pic doar de gândesc, N-ar avea nici un folos Ca să mă mai ostenesc Pe brânci la munca de jos, Și apoi, treaba-i nasoală În profesiunea mea, Tot cătând, mai fac vreo boală De la prea multă cafea! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Riscul meseriei / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul IV, 19
RISCUL MESERIEI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367793_a_369122]
-
într-o veselie nepotismul, favoritismul, incompetența. Legea bunului - plac a fost principalul criteriu de selecție al oricărui șef de instituție. A fost suficient să intri într-o gașcă de interese, ca să fii propulsat, promovat; ai încercat să te ridici pe brânci, pe forțe proprii, prin muncă cinstită, ai fost marginalizat, sfidat, eliminat din viața publică. Te crucești când vezi oameni care abia știu să citească în funcții centrale, dispunând de viața și destinele a mii de oameni, cărora le-a cântat
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]