263 matches
-
faza lui finală. Lăudându-l pe un temei adevărat, al valorii, atât în sine, cât și peste, citim: „... mă bucur de această carte vie, contaminată parcă de zborul nevăzutelor aripe [...] așa cum aflăm și din paginile cărții defață, odată cu recunoașterea Păsării brâncușiene de către un tribunal de pe Pământul făgăduinței -America, arta modernă și-a primit certificatul de naștere. Iar prin opera lui Brâncuși, aș zice eu, ca și pe cel de absolvire. Prin contribuția lui Victor Crăciun la înțelegerea acestei teme fundamentale a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a sărutat pe nepotul ei, Marele Voievod de Alba Iulia”, își amintește el de acele clipe care-i reapar mereu în memorie în Ajun de Crăciun... Tânărul prinț moștenitor adora frumusețile patriei, admira cu pioșenie vestigiile culturii noastre, bunăoară opera brâncușiană de la complexul din Târgu Jiu, trecutul istoric al neamului la Sarmisegetuza, locuri vizitate cu ocazia excursiilor de sinteză. Răsfoiesc alte file din jurnalul păstrat de distinsul meu interlocutor, în care a reținut un moment realmente impresionant de pe parcursul unei asemenea
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
un careu de ași plouă diluvian în prăpăstiile săpate în asfalt inerții sau inepții ale orașului-catacombă am nevoie de o aspirație profundă a sinelui deconectat se pare că și-a înghițit refluxul din reflex la masa de joc scaunele tac brâncușian mirosind a lemn ( încă) viu jucătorii își (men)țin respirația sacadată simțind cum urcă un fluid în sângele liniștii îmi închid retina cu imaginea râului ce-mi spală picioarele în sâmbăta morților ce-ar fi dacă aș învăța să pierd
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
personale. Nu trebuie să ignorăm lipsa evidentă a unei experiențe expoziționale românești pentru expuneri scenografice permanente de acest gen într-un cadru muzeal, cu un plus de complexitate când artistul se numește Brâncuși [...]. Dacă marea majoritate a operei mobile relevante brâncușiene se află de mult timp în alte țări (evident, exclud ansamblul imobil excepțional de la Târgu Jiu, aflat însă, din păcate, în afara fluxurilor turistice curente), Statul român avea șansa, în 2010 ca, cu doar o fracție din valoarea unei singure sculpturi
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
o puternică dragoste față de țară, de neam, de limbă. Aici s-ar putea încadra și poeziile semnate de către Lenuș Lungu, Costin David (Miorița, Naiul lui Pan) dar și cele ale Mihaelei Claudia Condrat care, deși departe de țară, omagiază opera brâncușiană prin rânduri sensibile cu atât mai meritorii cu cât recunoștința concetățenilor se dovedește ingrată, casa memorială a sculptorului din Hobița fiind de curând vandalizată și devastată. Primul fior al iubirii juvenile simțit în poezia Florinei Dinu e urmat de adevărate
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
dureroase cutremure și refugii, pierderi și regăsiri, căutări și desăvârșiri. Ele se adună abia acum, la vârste de 75 de ani, încercând să se regăsească și să-și caute finalitatea” (”Timp și răstimp”). Dintre cărțile sale amintesc doar: Estesisul teologal Brâncușian, Misterele și Brâncuși, Brâncuși - momentul rugăciunea, Romanitatea. Uniunea Europeană, și altele. A realizat cu sprijinul Consiliului Județean Alba Trofeul Jubiliar al congresului spiritualității românești: Grigore Vieru - Basarabia, Vasile Tărâțeanu - Bucovina, Adrian Păunescu - Patria Mumă. Sârbul Adam Puslojic spune despre el: ”Victor
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
Acasa > Cultural > Vizual > CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
feminin vine din interior. Rafinamentul, senzualitatea, firescul limbajului gestual elegant le descoperi privind femeia. Aceste lucruri le descopăr oglindite în formele rotunde ale acestor sculpturi. Formele extrem de simple caracterizează opera lui Brâncuși. Pentru că frumusețea vieții stă în lucrurile simple. Creația brâncușiană trebuie să fie pentru noi o lecție de a privi omul, de a descoperi frumosul în simplitatea lui și de a înțelege spectaculozitatea trăirilor sufletești. De la naștere și până la moarte omul trăiește mirificul vieții. Numai că trebuie să aibă puterea
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
lui și de a înțelege spectaculozitatea trăirilor sufletești. De la naștere și până la moarte omul trăiește mirificul vieții. Numai că trebuie să aibă puterea să îl și descopere. --------------------------- Dr. Cristina OPREA Turda, februarie 2016 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristina Oprea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
a ști să plămădească aluatul cuvintelor în chip fericit, sunt binecuvântați, poate mai mult decât ceilalți trăitori tereștri, cu viziuni lirice menite să-i înscrie în marele catalog al creatorilor de opere nemuritoare. Păstrând proporțiile, Georgeta Resteman - cu o cumințenie brâncușiană, își decantează prin propriul filtru fărâmele cunoașterii universale, într-o albie prin care curg aluviuni, când limpezi, când învolburate, dar toate având același sens, spre marea revărsare cosmică. Poemele din volumul de față, adunate cu migală pe parcursul a doi ani
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
englez Henry Moore. Brâncuși spunea că golurile nasc umbre și era urmărit de aceste umbre. Golurile lui Henry Moore n-au născut umbre, ci viziuni spre găurile negre, spre alte lumi, spre alte energii, au fost ca niște ferestre. Accentele brâncușiene le păstrez mai mult ca pe niște simboluri consacrate, sunt câteva teme pe care le dezvolt, de fapt dacă fac o sinteză pe ultimii cinsprezece ani - am un ciclu de 12 blazoane, de 12 regine, de 12 coloane, 12 scaune
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
privirea. Criticul și tragicul (perisabilul) sunt vulnerabilitatea oricărei teorii ― aceasta pare teza ―, iar căutarea formei perfecte este visul inteligent al „orbilor”, al celor pururi întorși spre sine. Cea de-a doua temă feminină o întâlnim în Muza adormită, 1909-1910. Muza brâncușiană apare, la Romeo Niram, „descompusă” într-o mască hipnotică, reflectată, și un chip de vis, abia perceptibil în partea superioară a pânzei. În centru, sculptura maestrului, din nou, ca evocare. Compoziția este încadrată de „cariatide”, mai carnale însă de această
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
mc2, II , dar care nu e altceva decât un detaliu, așa cum este și acel Primul țipăt din tabloul Brâncuși: E = mc2, I. În opinia mea, dincolo de considerațiile particulare de până acum, tema tuturor acestor pânze este, în mod vădit, atelierul brâncușian, în care Niram caută permanent ovoidele (materie și principiu feminin) ca tranziții spre acel Început al Lumii, cap de operă și chintesență a cosmogoniei brâncușiene. Ajungem astfel, prin epurare, la obiectul sculptural ovoidal (la Brâncuși: Muza adormită, Prometeu, Primul țipăt
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
dincolo de considerațiile particulare de până acum, tema tuturor acestor pânze este, în mod vădit, atelierul brâncușian, în care Niram caută permanent ovoidele (materie și principiu feminin) ca tranziții spre acel Început al Lumii, cap de operă și chintesență a cosmogoniei brâncușiene. Ajungem astfel, prin epurare, la obiectul sculptural ovoidal (la Brâncuși: Muza adormită, Prometeu, Primul țipăt, Noul născut, Sculptură pentru orbi, Începutul Lumii), tactil, vizual, cinetic. Acesta este ― sintetic, sincretic și sinestezic ― Oul, Oul Cosmic, pe care Niram îl va introduce
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
sculptură a ceasului zero (prezentă, central, în Începutul Lumii, Cosmos și Die Gottesformel, unde oul este din bronz, dar și, în detaliu, în Brâncuși: E = mc2, II, Geniu și Hologramă) poartă în sine însăși crearea și estetica Universului. Oul cosmic brâncușian și ecuația einsteiniană a energiei sunt astfel echivalate, cu originalitate și cutezanță, de pictorul român Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-un câmp energetic radiant, „mărginit” doar de geometria arhaică a scoarțelor oltenești: două portrete hologramate, brâncușiana sculptură a Începutului și formula Universului, dublu înscrisă pe soclu. Niram ne conduce astfel într-o sală nepereche dintr-un futurist Muzeu al Geniului Uman. Gratuitate sau clarviziune? Într-o însemnare recent publicată, Brâncuși consemna în franceză: „38 de milioane
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
cum nu poate fi o informație anecdotică faptul că un Petru Andreescu, elev al lui Einstein, i-a vizitat atelierul... Nu aș vrea să sugerez că Brâncuși și-ar fi gândit einsteinian creația sau că Einstein și-ar fi imaginat brâncușian geometria spațiul său, „aproape sferic”, după propria-i exprimare. Dacă un asemenea raționament cade inevitabil în ridicol, pictura lui Niram este cât se poate de serioasă. Căci ea apelează analogic la un alt tip de inteligență, iar acest „truc” îi
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
venise acasă, ocazie cu care, Matei Stoicoiu l-a prezentat ilustrului sculptor. Ceea ce Gregory mai știa de la tatăl său este faptul că, în timpul întâlnirii cu Brâncuși, în parcul de la Târgu Jiu, Traian Stoicoiu aflase mai multe detalii despre renumitele monumente brâncușiene. Nu putea să-mi precizeze dacă Brâncuși le-a denumit Masa tăcerii sau Masa apostolilor neamului, nici dacă inegalabila Coloană a infinitului ar fi fost de fapt Coloana sacrificiului infinit, sau Poarta sărutului ar fi purtat denumirea de Monumentul întregirii
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
denumit Masa tăcerii sau Masa apostolilor neamului, nici dacă inegalabila Coloană a infinitului ar fi fost de fapt Coloana sacrificiului infinit, sau Poarta sărutului ar fi purtat denumirea de Monumentul întregirii neamului. Dar sigur este faptul că aceste memorabile opere brâncușiene au fost comandate și executate în memoria eroilor neamului. Prin 1950, după ce a ajuns în Franța, Traian Stoicoiu a avut bucuria să-l întâlnească din nou pe Brâncuși, de data aceasta la Paris. Constantin Brâncuși a fost și va rămâne
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
unele lucrări artă abstractă a fost un mijloc care i-a permis să acceadă la acele structuri pseudo-abstracte mizând pe aleatoriu că premiza ce apărea ulterior din jocul formei. Ion Croitor Brădescu, atent cercetător al istoriei sculpturii și al operei brâncușiene, a recuperat și filtrat sugestii din artă arhaica sau autohtonă și din sculptură populară. Din punct de vedere plastic lumea sculptorului este lumea românească, dar mai mult decât atât, o lume universală a mitului și a legendei. Tot el manifestă
SCULPTURA, BRASOV 2011 de LILIANA NASTAS BRĂTESCU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344491_a_345820]
-
răsare-n gol tristețea și luna care ne sperie cu atâta romantism desuiet, ți-am schimbat mereu culoarea ochilor și părul și umerii i-am făcut de marmoră de Cararra și genunchii calzi i-am șlefuit ca pe o piatră brâncușiană sărutându-i ca pe niște moaște la marile sărbători, suntem amestecați cu apă pământ și soare și mai ales cu primejdii; trece octombrie, alunecă umbrele, mă mistui, iluzie de aur, arzând ca Nessus răstignind dorințele și luminând neantul cu o
AMINTIRILE, HOARDE BARBARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361976_a_363305]
-
robi pe altarul artei, creează în acest spațiu pământean situat în inima Madridului o adevărată „oază spirituală” în care, dacă pătrunzi fie și o singură dată, spiritul ți se descătușează alăturându-se unui ideal ce tinde spre Univers asemenea coloanei brâncușiene. George SMARANDACHE Madrid 2010-2013 Referință Bibliografică: George SMARANDACHE - ESPACIO NIRAM - PARADIS INTERCULTURAL / George Smarandache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 932, Anul III, 20 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Smarandache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică eminesciană, rapsodiile enesciene, siluetele savante ale sculpturilor brâncușiene ori invențiile tehnice epocale, fără de care nu ne-am putea imagina o viață civilizată - avionul cu reacție, stiloul, sonicitatea, insulina ș.a., unul dintre cele mai complexe și mai profunde studii asupra vieții și operei lui Iisus Hristos din câte se
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
clipă fără ca nimeni să-i invoce numele iertare pentru trufia gândurilor. Nici flăcările care au ars moartea nu se simt mai vii, nemuritoare rămâne lucrarea pe care toți sfinții o pipăie cu sufletul se miră și respiră o bucurie, Bucuria brâncușiană a zborului deasupra sclipirii candelei de zăpadă. Referință Bibliografică: Poate doar un Elf / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 758, Anul III, 27 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POATE DOAR UN ELF de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364857_a_366186]
-
vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent ca pe niște sfârcuri preacurate ascund laptele din sânii cuvintelor cu aură în curgere poetică. Versurile capătă un prelungit preludiu al faptelor delicate, ce validează plăsmuirea și construcția migăloasă de
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]