3,717 matches
-
tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Citește mai mult te chem de unde eștila o margine de timpmă vei recunoaștesunt fata în iecu brâu vărgatși traistă din lăicerulde pe laițăstau lângă prispăsub bucata mea de tihnăprintre scânduriîn derivăumbrele nu știu cuiîmi urmărescnerăbdareadoar tăcerea din zoriîmi înțelege căutărilefac motoceiși-i agăț de vise... VII. UN PAS URIAȘ DE LA NEDUMERIRI LA CERTITUDINI - AUTOR CEZARINA ADAMESCU, de Ana
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu poemul mai departe alunecând... Mesaj prin telegraful vânt Sunt două lumi ținute paralele Una are doar o aripă, Cealată din dosul unei stele Dă ceasul înapoi cu o clipă. Bucuroși de acest decalaj atemporal De-o lume albastră ne-
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ruginii.html [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece), cojocul lui Ioiu abia dacă-mi ajungea la brâu. Noroc că-mi luasem cățelandrul flocos cu mine și mi-a dormit lipit de picioare. Alt noroc a fost că cerul îmi oferea o priveliște extraordinară și am avut la ce mă holba jumătate de noapte. La „giumatate la șasă
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția doamnei Paraschiva Țăran se află și fețe de masă, ștergare pentru coșul cu care se merge la biserică
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea! Referință Bibliografică: BĂTRÂNUL PĂDURAR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452428515.html [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
o înaltă trăire comună, în spiritul recunoașterii și prețuirii faptelor vrednice, săvârșite în interesul Națiunii Române. Timp de cinci ani, universitarul de la Chișinău, în zeci de etape, a străbătut prin românimea din jurul României echivalentul a de două ori și jumătate “brâul” Pământului - Ecuatorul. De ce acest travaliu fizic și intelectual, demn de Cartea recordurilor? Aspiră cumva eroul acestei performanțe extreme la ispititorul premiu Guines book? Nicidecum.Toată această grandioasă întreprindere are o motivație nobilă, aflată în antinomie cu orice impuls egoist. Vasile
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
blânde. Maria era îmbrăcată într-o rochie albă, brodată cu lalele. Pe cap purta o basma înflorată. Ion era îmbrăcat și el într-o cămașă albă, cu ițari bej și avea o pălărie pe cap. Amândoi purtau la mijloc un brâu de catifea și în picioare, opinci. Singura lor supărare era că nu aveau și ei un copilaș, care să le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-una din frumoasele zile însorite, stăteau în fața colibei lor de lemn. Ca de
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
înțelesul de mulțime, adunare, însă simbolic acest cuvânt se pare că avea să denumească, mai târziu, cingătorile înguste, frumos țesute, purtate de flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție a consoanelor d în t, b în v sau b în p, întrezărind ideea că termenul drago ar
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
pe Elvis Presley. Cum ați devenit impersonatorul acestuia. Mi se pare destul de greu, mai ales ca sunt o mulțime de imitatori ieftini, care cad în latura ridicolului, crezând că dacă își vopsesc părul în negru și își lasă perciunii „până la brâu”... vor cânta ca „The King of Rock and Roll”! Ce va determinat să deveniți un impersonator al acestuia? Pr. Antoniu PETRESCU: O întâmplare deosebită din acea perioadă de căutări și zbucium sufletesc ale adolescenței m-a făcut să mă gândesc
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_parintele_ant_george_roca_1330846637.html [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
de sâmbătă seara, urmat de jocul de cărți, cu cărți obligatoriu ungurești, table (așa ceva ungurii nu au și nici nemții), mici povești, glume, ceva berițe, câte o cafea, ștrudele de la madam Verner, kurtoș colaci de la madam Kiraly, sau poale-n brâu, eventual clătite, de la madam Pandele, toate cu voie bună, la masa de sub nuc. Erau prieteni, culmea, deși, nu numai că aparțineau unor etnii diferite, dar nici confesiunile nu prea coincideau! Ati era catolic, Hansi era protestant, iar nea Pandele ortodox
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
decoltat în poem, rochia sau insistența privirii. Și nimic nu ne obligă să alegem. balul bobocilor - pe rochia decoltată ochiul boului La urma urmei, ispita rămîne unul din condimentele vieții: ajun de Crăciun - Moșul ispitit din nou de poale în brâu Sunt în carte și destule poeme care sînt înclinate prea mult să biciuiască moravurile satiric și sarcastic. Sînt și poeme în care se vede numai exersarea în folosirea unor expresii. Voi încheia însă cu un poem care merită toate laudele
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_traian_atanasiu_1473235037.html [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
răsfăța negreșit cu bunătăți. Bunica-mi făcea cu ochiul, îmi dădea un coșuleț și eu alergam să strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
rochie albă, tot lungă, din dantelă, desfăcută în față pana deasupra genunchiului, mulată complet, și strasuri lucitoare, luă locul celeilalte. Era la fel de superbă. O pereche de pantofi albi, cu toc înalt completă ținută Hayfei. Părul negru,ondulat și lung până la brâu, era o completare a celei mai desăvârșite făpturi pe care un bărbat a putut să o vadă vreodată. Cu toate acestea, timpul trecea și Hayfa încă nu se putea întoarce pe scenă, totul putea degenera. După o oră de ovații
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Hayfa_florentina_craciun_1335769886.html [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului Amar de Cernăuți precizează că, după ce a vizitat împreună cu plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului Doinei Cernica și la vernisajul expoziției artistei Dany Madlen Zărnescu - s-a declarat mare admiratoare
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
peste țeava de deasupra. Așa că fac bătaia, să-mi iau avânt, însă capătul scândurii cade de pe țeavă, eu vin cu pieptul în țeava de sus și mă răstorn în apă însă în cădere mă lovesc cu fruntea de platbanda de la brâul de protecție al navei de unde era scos lemnul, o table groasă de vreo 3 milimetri, îmi retez nasul și mă scufund în apa rece. Aceasta a fost șansa mea că nu m-am lovit mai sus în tâmplă să-mi
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
fi putut să spună? Nu știa numele iubitei lui, cu toate că simțea să aceasta nu era făptură omenească obișnuită. Fata îl sărută de rămas bun pe ochi, ca de obicei, iar fiul minerului plecă către casă cu punga atârnând greu la brâu. Nu văzu în drumul său pe nici una dintre frumoasele fete care se străduiau ca de obicei să-i țină calea dintr-o parte în alta a satului și nici nu simți lipsa tatălui său decât atunci când se lăsă noaptea și
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
se pot servi răcoritoare, cu o instalație audio ingenioasă (boxe încastrate în niște butuci de lemn). Totul făcut după desenele învățătorului-primar. Ceva mai încolo, un cuptor de lut, în care, la evenimentele satului, se fac sarmale și plăcinte poale-n brâu, oale de lut puse la uscat, și două grătare pe care sătenii le pot utiliza când vor. Totul e pus la dispoziția lor, totul e deschis oricui vrea să intre. „În 1989, aici nu era nici un gard, nici un copac. Era
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de români, înființată în 1957, singura din țară care cântă numai la armonici moștenite din străbuni. Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic alb, cu modele din piele aplicate. Au interpretat dansuri tradiționale din satul Peceneaga: „Stânga”, „Floricica”, „Țânțărașul”, „Mușamaua”, „Lanseta”, „Cadâneasca”, „Trăncănăul”, „Hora în două părți”, „Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic alb, cu modele din piele aplicate. Au interpretat dansuri tradiționale din satul Peceneaga: „Stânga”, „Floricica”, „Țânțărașul”, „Mușamaua”, „Lanseta”, „Cadâneasca”, „Trăncănăul”, „Hora în două părți”, „Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor) din Jurilovca este alcătuită din 15 membri de vârste diferite, de la 10 la 60 de ani. Au ca scop dobândirea terapiei prin muzică și evidențierea fondului folcloric
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
numită lenta și pe care sunt obligate să o poarte duminica la biserică. La gât femeile au manist (mărgele) și în mână flutură casinca, o batistă de culoare albă, brodată. Costumul bărbătesc este alcătuit din cămașă (rubașcă) albastră, legată la brâu cu pois (cordon), pantaloni. Interpretează cântece de dragoste, de război, despre lumea apelor și cea vegetală, : „Katiușa”, „Katerina” (Caterina), „Vinovata lia” (Vinovată sunt eu), „Acația” (Salcâmul), „Tihâi Dunai” (Dunăre liniștită), „Kak Do Dorâm” (După Don), cântec căzăcesc. În arhicunosctul cântec
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
zi. A doua zi se așchiază (se desface în două) și începe lucrul pe calapod. Din realizările proprii la Festivalul de la Muzeul Țăranului Român expun: rogojini, coșuri de piață, coșulețe de pâine, cutiuțe, sticle și pahare îmbrăcate, vaze de flori, brâuri, poșete, pălării. Centrul de Creație Brăila expune țesături realizate de Lascu Rădița și Iancu Steluța. Acestea țes în război pânză limpede „simplă” și chiriachie „năvădită din fire diferite”, din care confecționează ștergare de diferite mărimi și utilități, trăistuțe, chindeu „ștergar
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
zeci de ani în urmă, în vremea copilăriei părinților lui. Generos, căuta subiecte care să ne atragă și să ne mențină atenția. În zilele de duminică, după ce se bărberea, își punea o cămașă bună pe el, se încingea cu un brâu alb țesut la război și lua o vestă de culoare închisă în spate. Pe cap purta pălărie, iar în picioare opinci din piele, cu o cusătură trainică pe margine. Când îl priveam mi se părea grandios, cu un statut epopeic
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
recunoscu sincer că e un bou și lucrurile intrară în normal. Prin urmare, în toamnă partidul raportă plin de mândrie că a îndeplinit sarcinile trasate de Marele Tovarăș, Iftode și-a cumpărat un briceag pe care l-a atârnat la brâu cu un lănțișor, o nevinovată cochetărie care a convins-o pe Didina să fie totuși mult mai darnică, iar în decembrie comisia de statistică a trimis și ea la minister un raport prin care se demonstra că șeptelul (naiba să
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412182577.html [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]