KorAP: Find »[drukola/base=brăilean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...30 >

747 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

salarii și pensii, precum și la discrepanța dintre viețile lungi ale oamenilor în raport cu prognoza de rezistență a clădirilor, calculată ca urmare a furtului de materiale, la construcția lor cu acceptul Primarului, a acoliților săi et Company, la maximum 123 de ani, brăileanul trăind cât cioara, quod erat demonstrandum!... Sigur, omul de rând habar n-avea, Brăila existând dintotdeauna sub un clopot divin, dar sigur, efect imediat simțit în Iad, pentru că foarte rar marfa păcatului ateriza aici, îngrijorare care stârni oarece panică în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
zgârie-norii în New York, câte una pe oră, motiv de spaimă pentru Primar, acoliți et company, care, împreună cu cei de la Bruxelles, hotărâră, în secret, ca toate fondurile pentru apă, foc, lemne, cornuri și lapte, jucării, să se întoarcă înapoi la sursă, brăilenilor rămânându-le posibilitatea de a fura ca în codru, cu acceptul Primarului, acoliților et company, dar să închidă ochii pentru a nu supăra Bruxelles-ul. Faptul că cei patru cavaleri simțiseră aceasta și ne-o expuseseră cu lux de amănunte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
în pace zmeiele și parașutele: pe fața întunecată a Lunii! După care stăpânul adâncurilor își luă zborul până când deveni un liliac ce gravita în jurul astrului nopții. Și pentru că acum eram solidari în suferință și blestem, i-am adoptat pe repetenții brăileni în sfânta gardă a prieteniei. Dar cum ajungem noi acasă? întrebă, sfârșit, băiatul lui nea Ion. Foarte simplu! spuse Gagu. Și agățându-se de roțile avioanelor ghiftuite, urmat de Tomaida, Mutu, Fați, Dădârlad, Niftode și Cuprian și, cât ai clipi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
a prieteniei. Dar cum ajungem noi acasă? întrebă, sfârșit, băiatul lui nea Ion. Foarte simplu! spuse Gagu. Și agățându-se de roțile avioanelor ghiftuite, urmat de Tomaida, Mutu, Fați, Dădârlad, Niftode și Cuprian și, cât ai clipi, de picioarele lor, brăilenii, spre dimineață, după un zbor greoi ne-am dat drumul pe munții de grâu din partea de sud a orașului. Zeci de mii de oameni, excavatoare, buldozere, macarale, tancuri, veterani ai războaielor mondiale lopătau grâul în vagoanele strălungilor trenuri și noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ajungeau în orașul viitorului, din clipa în care pășeau pe caldarâmul Capitalei se simțeau atrași cu o forță nevăzută spre gară. Reușind să se smulgă din strânsoare, pășeau ca pe ace și în clipa în care vedeau în mulțime un brăilean pe care nu-l cunoscuseră vreodată îl opreau trăgându-l ușor de mânecă și întrebându-l cu voce timidă: Ești brăilean? Brăileanul privea consternat arătarea și răspundea cu jumătate de gură: Mda, Mda! Dar după ce?... Cum?... După față! îi răspundeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Reușind să se smulgă din strânsoare, pășeau ca pe ace și în clipa în care vedeau în mulțime un brăilean pe care nu-l cunoscuseră vreodată îl opreau trăgându-l ușor de mânecă și întrebându-l cu voce timidă: Ești brăilean? Brăileanul privea consternat arătarea și răspundea cu jumătate de gură: Mda, Mda! Dar după ce?... Cum?... După față! îi răspundeau magnetizații și plecau întins spre gară, iar spre seară adulmecau liniștiți strada principală a Brăilei ca și cum n-ar fi părăsit-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
să se smulgă din strânsoare, pășeau ca pe ace și în clipa în care vedeau în mulțime un brăilean pe care nu-l cunoscuseră vreodată îl opreau trăgându-l ușor de mânecă și întrebându-l cu voce timidă: Ești brăilean? Brăileanul privea consternat arătarea și răspundea cu jumătate de gură: Mda, Mda! Dar după ce?... Cum?... După față! îi răspundeau magnetizații și plecau întins spre gară, iar spre seară adulmecau liniștiți strada principală a Brăilei ca și cum n-ar fi părăsit-o niciodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
carasul cu reflexele lui imprevizibile. Dar, mai ales, femeile frumusețea lor o datorau acelei Brăile rămase printre ochiurile plasei urâtului germinat de oamenii care i-au sluțit chipul. Dacă urmăreai un fotomodel american, era fie din Brăila, fie avea strămoși brăileni, cu o frumusețe unică pentru că purtau în ele un oraș unic. Duceau în sângele lor timpurile străbătute de oraș, iar viitorul le țâșnea prin țâțele atât de bine sculptate! Cariatidele teatrului le priveau cu invidie. Toate calitățile acestei frumuseți sculpturale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
roșie în seara aceasta, ți se pare, iubito, cu certitudine vine sfârșitul lumii, uite cum stă zi și noapte aliniată cu soarele și semnele zodiacale stau ca obleții pe sârmă, nu s-a mai văzut atâta bogăție. Ba da! spune brăileanul străinilor cu buzele lăsate și ochii pleoștiți de tăria vinului amestecat cu soare fixând hipnotic ochiul nopții, Luna. Ba da. Când? Anul trecut, care an trecut, adevărat, nici n-a apucat să plece, trăim cu plecarea ei, bogată, lăsată, păstrată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
de bolta dură, atent adunate, strigătul la naștere, geamătul morții, totuna, măturate, aruncate de-a valma de stăpânii veseliei totale, GUNOIERII. BUNĂ SEARA! D orința de a deveni un simbol trimisese la moarte multă lume și în vara aceasta toți brăilenii se strânseseră pe malul Dunării, în punctul de trecere al bacului spre Insula Mare. Cele mai frumoase fete veniseră fie împinse de părinți, fie de capul lor, fără să le pese de rugămințile fierbinți ale iubiților, total lipsiți de simțul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
căutau acum să atragă de partea lor investitori în fabricarea acestor minuscule piese cu rezervor. Invitație nu prea luată în seamă de bursă, pentru că industria de brichete era de multă vreme în recesiune, mai ales de când nimeni altul decât un brăilean descoperise aprinderea chibritului, țigării, ochiului de aragaz și motoarelor cu ardere internă sau cu injecție prin arcul electric produs de privirile bărbaților la trupul frumoaselor din Brăila, proces care putea fi și exportat (desigur, îmbuteliat) prin clonare. N-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
știa că thailandezele erau în top din secolul al XX-lea, rusoaicele din secolul al XIX-lea și suedezele de pe vremea când Odin era mus pe Arca lui Noe. Dacă Dracul nu a putut să le împace, a făcut-o brăileanul cu pricina, testând aprinderile în deșertul Nevada pe toate tipologiile de femei de pe toate cele cinci continentele. Scânteile au fost diferite ca intensitate, hotărându-se ca fiecare țară să-și creeze aprindere autohtonă, cu legi severe împotriva traficului ilegal de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ochi, relații sus-puse, nepotisme care, vrând-nevrând, au trebuit incluse în circuitul afacerilor cu impozit, în funcție de zonă, sex, naționalitate, hibridare, precum și de durata materialului folosit pentru aprindere. S-au mai acceptat și forme de aprindere neconvențională: dragostea de meserie, care la brăileanul de oraș lipsea, dar excela la țăranul de Brăila, producând o constelație de scântei cu mult superioară celei declanșate de fuste, prin varietatea și forța ei de penetrare, precum și prin puterea de a se menține în timp, nealterată, ba chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
braconieri, ai căror kW izvorâți fie din frică, fie din lăcomie ar fi un punct de plecare pentru un viitor nesigur, demn de a fi ținut minte, stocat, secretat, copiat. Mai era și dragostea pentru băutură, aici știindu-se că brăilenii erau Olimpicii galaxiei, ar mai exista și dragostea de politică, dar fiind încadrată la resturi menajere, era cale lungă până la iubiri eroice, aprinzătoare de flăcări naționale, precum și dragostea pentru animale, flori, artă și am lăsat la urmă iubirea de aproapele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
adâncimile limpezi, a tot ceea ce exprima grâul ca individ colectiv, absolut. Celui care întreabă mirat de pericolul care stă la pândă i se răspunde cu un surâs. Străinului i se pare sau magia grâului va fi fiind cauza faptului că brăilenii au înfățișarea grâului din lan? Unii chiar sunt oameni-grâu, spune străinul prietenilor de peste mări, miros a grâu, au priviri de grâu, râsul de grâu, foșnesc fără vânt, fetele sunt spice coapte, cerul are tăcerea grâului, gândurile sunt greieri prin grâu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
din valorile îngropate are aceeași importanță ca Gioconda pentru un câine, cu același interes cu care privește eunucul, cadâna: impasibil și rece! Trecutul năpădise și gata. Imposibil de negat, greu acceptat, cu neputință de eliminat. Și cu toată degringolada produsă, brăilenii au reușit să-l adopte, ca urmare a harului lor de invidiat, de a accepta incredibilul ca pe ceva firesc. Aveau ascunsă în ei credința că Brăila e un oraș unic, ce va fi cândva un al II-lea Ierusalim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
cu atât mai mult cu cât nu își găsea, printre reziduuri, părinții. Confidentul Mioarei improviză o explicație: nu a venit tot trecutul. Doar acea parte care poate folosi la ceva. Bine, dar la ce? Atât timp cât prezentul avea uscăturile lui, bietul brăilean trebuia să se-mpiedice și de vechile cioturi. Cum-necum, Primarul le-a dat loc de casă în cartierele Chercea și Radu Negru. Putem admira și acum în arhitectura cu design modern a peisajului citadin: caii cu trăsuri, alături de Cielo, Volvo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
trecutului a ridicat prezentul, iar în Țara Galilor: Morții învie, prezentul moare. Regina a supus populația, inclusiv pe cea din dominioanele de peste mări și din colonii, precum și locuitorii din Shambala, Atlantida și continentul Mu, unui referendum pentru a copia rezultatul modelului brăilean. Dar după șase luni, sinteza a fost citită în Camera Lorzilor: Nu vrem Trecutul pe cap. Și așa avem teroriști din viitor. Dar Brăila terorizată de trecut mergea înainte, spre deosebire de alte orașe care mergeau de-a-ndăratelea, căutând să implementeze idei futuriste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Camera Lorzilor: Nu vrem Trecutul pe cap. Și așa avem teroriști din viitor. Dar Brăila terorizată de trecut mergea înainte, spre deosebire de alte orașe care mergeau de-a-ndăratelea, căutând să implementeze idei futuriste într-un prezent rămas în trecut. Noi evoluam, deși brăileanul din prezentul englezului stagna vorba vine! pentru că bietul de el inventa noi metode de a sta mai comod ca să nu-și afecteze niciun oscior din trupul lui obosit de stat într-o singură poziție: aceea de așteptare a viitorului. Ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
în schimbul ei un laptop de buzunar care, deschis spre verificarea funcționării sale, expuse, ce-i drept, trunchiat ochilor mei, mascați de ochelarii incognito-ului, secvențe dintr-un oraș cu case pe perne de aer și oameni levitând printre ele, dar brăileanul, mulțumit, închise laptop-ul și-l vârî în borsetă, plecând grăbit fără să privească în urmă. Ar fi văzut cum străinul ciudat, într-un nor alb, fu înghițit de apele Dunării. S-au văzut ochii unui pește monstruos de mare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ceva Lunii, și dispărând, fără să facă niciun val, în adâncuri. Nu se mai știe dacă era joi. Putea la fel de bine să fie luni sau toamnă. Cu siguranță însă trebuie să fi fost iarnă, pentru că se prăbușeau nori înghețați și brăilenilor le crăpau ochii de atâta întins de zare netedă și una cu cerul mohorât. Parcă era mai bine atunci când ți se oprea privirea în grâu! spuse paznicul de sector al câmpiilor dintre Mogador și Albina. Colegul de la Baldovinești îi răspunse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
priceput, frate-miu, ăștia au fost de la Facerea Lumii arătă pilotul pe hartă zona Moldovei, care era întinsă până în Finlanda. În viitor se vor strânge în România. Păi aici ești, nene! strigă vesel paznicul. Da? În trecutul viitor? Da! confirmă brăileanul. Tu vii din..., de acolo, și acum ești tot acolo, dar altfel care va să zică se scarpină paznicul în cap. Totul se repetă ca și cum eu merg la colegul meu de la Baldovinești și de fapt eu sunt tot aici. Exact îl bătu pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
departe. Autorul, purtător al legendelor orașului, simți că cerul e altfel. Cineva l-a străpuns și vrea să ne contacteze. Bănuiala avea să-i fie în curând confirmată. Un suflu nou bântuia prin oraș. S-or fi apucat să muncească brăilenii, te pomenești! Nici vorbă. Spiritul înnăscut de afaceriști, transmis de fanarioți și evrei, îi făcu pe brăileni beneficiarii unei slujbe inedite, pe care au cizelat-o din mers, devenind în scurt timp brokeri în toată puterea cuvântului. Vindeau imagini imortalizate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
să ne contacteze. Bănuiala avea să-i fie în curând confirmată. Un suflu nou bântuia prin oraș. S-or fi apucat să muncească brăilenii, te pomenești! Nici vorbă. Spiritul înnăscut de afaceriști, transmis de fanarioți și evrei, îi făcu pe brăileni beneficiarii unei slujbe inedite, pe care au cizelat-o din mers, devenind în scurt timp brokeri în toată puterea cuvântului. Vindeau imagini imortalizate pe DVD-uri cu străzi, case, chipuri de oameni, braconieri în cătușe, profesori dictând la catedră, pești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
grâu, trenuri, copaci, nori, statui, cruci, scânteile de la pantograful tramvaielor noaptea, ploi de toamnă, zilele toride, lansări la apă ale navelor. Primeau, în schimb, DVD-uri cu viitor îndepărtat imortalizat de turiștii cosmici pe stick-uri minuscule. Un troc din care brăileanul fanariot cu sânge de evreu, comportament de țigan, hapsân la bani ca un țăran, greu de cap ca un bulgar, îndărătnic precum un ungur, iute la supărare ca un tătar, bețiv ca un rus, leneș ca un turc, pervers ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]