KorAP: Find »[drukola/base=brainstorming & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...36 >

882 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

1) faza de încurajare a demersului deviantului. În această etapă, am observat că membrii grupului se arată interesați de opinia lui, este ascultat și chiar încurajat să se exprime; e o etapă care utilizează un efect de contagiune de tip brainstorming, în sensul că tematica discuției se lărgește continuu în orizontul de argumentare; 2) faza neutră. Acum deviantul e ascultat, dar, cum sfera topicii s-a lărgit extrem de mult în prima etapă, nu mai este necesară o atitudine atât de divergentă

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
complexă ori la identificarea unor noi posibilități de utilizare a acesteia) care nu se diferențiază atât de mult încât să devină o nouă metodă, dar presupune suficiente elemente de variație încât să poată fi tratată distinct. Un exemplu este metoda brainstorming și tehnicile pe care ea le generează: brainstorming-ul individual, brainstorming-ul scris (brainwriting), concasarea etc. Cu o problemă mai dificilă ne confruntăm atunci când încercăm să generăm o clasificare a acestor metode. Dificultatea principală constă în evoluția excepțională a metodologiei

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
utilizare a acesteia) care nu se diferențiază atât de mult încât să devină o nouă metodă, dar presupune suficiente elemente de variație încât să poată fi tratată distinct. Un exemplu este metoda brainstorming și tehnicile pe care ea le generează: brainstorming-ul individual, brainstorming-ul scris (brainwriting), concasarea etc. Cu o problemă mai dificilă ne confruntăm atunci când încercăm să generăm o clasificare a acestor metode. Dificultatea principală constă în evoluția excepțională a metodologiei didactice, aspect care conferă fenomenului o dinamică impresionantă

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
care nu se diferențiază atât de mult încât să devină o nouă metodă, dar presupune suficiente elemente de variație încât să poată fi tratată distinct. Un exemplu este metoda brainstorming și tehnicile pe care ea le generează: brainstorming-ul individual, brainstorming-ul scris (brainwriting), concasarea etc. Cu o problemă mai dificilă ne confruntăm atunci când încercăm să generăm o clasificare a acestor metode. Dificultatea principală constă în evoluția excepțională a metodologiei didactice, aspect care conferă fenomenului o dinamică impresionantă. Permanent apar noi

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel, reamintim că putem consemna aceste metode într-o astfel de poziționare drept date de intrare în continuumul metodologic, ele fiind supuse unei presiuni permanente în ceea ce privește schimbarea locului pe

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cealaltă pe cele care se centrează pe optimizarea relaționărilor în interiorul grupului. Este evident că avem de-a face cu un interval extrem de flexibil, anumite metode putând să se nuanțeze sensibil spre valoarea centrală sau chiar spre cealaltă extremă (spre exemplu, brainstorming-ul ca metodă centrată pe producția de idei și rezolvarea de probleme poate să trimită, prin maniera sa neconflictuală, și spre o dezvoltare a relaționărilor în cadrul grupului, iar jocurile de spargere a gheții, văzute drept metode de optimizare a relaționărilor

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
perspectiva forțelor care acționează asupra acestuia, identificând atât forțele ce acționează ca dinamizatori, cât și pe cele ce au rol de încetinire ori chiar de stopare a respectivului proces (pentru aceasta se pot folosi mai multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.). 2. Liderul grupului trasează o linie în mijlocul foliei de flip-chart, distribuind forțele identificate deasupra acesteia (dacă este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt (privind forțele frenatoare). Se vor lua în considerare, de asemenea, puterea diferită a acestor

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 46. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici este realizarea unei hărți a minții (mind-mapping), în fapt o tehnică de brainstorming individual, bazată pe ideea unei dezvoltări spațiale, nonlineare a ideilor pornind de la o temă centrală. Desigur că ne putem referi la dezvoltarea fenomenului printr-o înlănțuire lineară a evenimentelor care îl compun ori prin folosirea unor scale delimitate de extremele

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
14. Tehnica grupului nominaltc "13.1.1.14. Tehnica grupului nominal" Tehnica grupului nominal inițiată de Delbecq și Van de Ven (apud Brilhart, Galanes, 1995) încearcă să alterneze interacțiunea verbalizată și lucrul individual în prezența altora (se observase deja în cadrul brainstorming-ului, mai precis într-o variantă a acestuia - brainwriting -, că activitatea individuală efectuată în co-prezență poate aduce un plus de implicare); trebuie observat că această metodă funcționează mai bine pentru rezolvarea unor probleme majore ale grupului decât în întâlnirile de

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
întrebări de tipul: 1. Ce este posibil să meargă greșit în această situație? 2. Care sunt dificultățile care pot apărea? 3. Care este cel mai catrastofal lucru care este posibil să apară? În esență, metoda imunizării reprezintă un tip de brainstorming negativ (așa cum l-au exprimat Treffinger și Isaksen, 1985); analiza era inițiată în urma unei deschideri de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...?”, un mod adaptat pentru a forma o perspectivă a schimbărilor potențiale ce pot fi aplicate situațiilor studiate. Printre

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să căutăm acele elemente care îi unesc pe toți, să «pedalăm» pe valorile generale pe care aceștia le au...”. După ce această nouă direcție de acțiune a fost deschisă, respectivul departament de vânzări s-a implicat printr-o metodă de tip brainstorming în identificarea acestor valori comune ale populației pe care o vizau pentru produsul lor și au trecut aceste valori - cu un real succes- în sloganul publicitar. De altfel, se observă că metoda pornește de la aceeași platformă ca și alte tehnici

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
produsul lor și au trecut aceste valori - cu un real succes- în sloganul publicitar. De altfel, se observă că metoda pornește de la aceeași platformă ca și alte tehnici de stimulare a creativității, privind asociațiile nefamiliare de idei (cum ar fi brainstorming-ul). Ceea ce o deosebește de brainstorming este faptul că în timp ce acesta intenționează să implice participații direct în rezolvarea problemei, metoda de față creează o bază depornire de la care participanții pot mai ușor să rezolve probleme de tip brainstorming. Am risca

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
valori - cu un real succes- în sloganul publicitar. De altfel, se observă că metoda pornește de la aceeași platformă ca și alte tehnici de stimulare a creativității, privind asociațiile nefamiliare de idei (cum ar fi brainstorming-ul). Ceea ce o deosebește de brainstorming este faptul că în timp ce acesta intenționează să implice participații direct în rezolvarea problemei, metoda de față creează o bază depornire de la care participanții pot mai ușor să rezolve probleme de tip brainstorming. Am risca chiar să afirmăm că pregătirea unei

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ar fi brainstorming-ul). Ceea ce o deosebește de brainstorming este faptul că în timp ce acesta intenționează să implice participații direct în rezolvarea problemei, metoda de față creează o bază depornire de la care participanții pot mai ușor să rezolve probleme de tip brainstorming. Am risca chiar să afirmăm că pregătirea unei metode de tip brainstorming printr-o astfel de metodă va conduce la o creștere a eficienței producerii de idei creative. Notă: Ca un nou dinamizator, atunci când oamenii obosesc și par blocați, nu

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
în timp ce acesta intenționează să implice participații direct în rezolvarea problemei, metoda de față creează o bază depornire de la care participanții pot mai ușor să rezolve probleme de tip brainstorming. Am risca chiar să afirmăm că pregătirea unei metode de tip brainstorming printr-o astfel de metodă va conduce la o creștere a eficienței producerii de idei creative. Notă: Ca un nou dinamizator, atunci când oamenii obosesc și par blocați, nu mai găsesc nici o idee creativă, se pot folosi anumite imagini bine alese

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
că orice imagine - cu atât mai mult cele mai îndepărtate de subiect - pot constitui declanșatori ai asociațiilor de idei), astfel încât cursanții, inspirați de imaginile respective, să se lanseze într-o nouă etapă de creație a ideilor. 13.1.2.7. Brainstorming-ul tc "13.1.2.7. Brainstorming‑ul " Inițiată de Alex. F. Osborn, această metodă este una dintre cele mai utile în practica pedagogică, întrunind două aspecte principale: - în sens originar, reprezintă o metodă de stimulare a creativității participanților și

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cele mai îndepărtate de subiect - pot constitui declanșatori ai asociațiilor de idei), astfel încât cursanții, inspirați de imaginile respective, să se lanseze într-o nouă etapă de creație a ideilor. 13.1.2.7. Brainstorming-ul tc "13.1.2.7. Brainstorming‑ul " Inițiată de Alex. F. Osborn, această metodă este una dintre cele mai utile în practica pedagogică, întrunind două aspecte principale: - în sens originar, reprezintă o metodă de stimulare a creativității participanților și, totodată, de descoperire a unor soluții inovatoare

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
stimulare a creativității participanților și, totodată, de descoperire a unor soluții inovatoare pentru problemele puse în discuție; - în al doilea sens, definește un cadru propice pentru instruirea școlară. Preluat de către inițatorul ei din budismul Zen (desemnând concentrarea spiritului în calm), brainstorming-ul presupune amânarea evaluării ideilor emise pentru o etapă ulterioară (de aceea, brainstorming-ul se mai numește și „metoda evaluării amânate”), nici o afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă, fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
problemele puse în discuție; - în al doilea sens, definește un cadru propice pentru instruirea școlară. Preluat de către inițatorul ei din budismul Zen (desemnând concentrarea spiritului în calm), brainstorming-ul presupune amânarea evaluării ideilor emise pentru o etapă ulterioară (de aceea, brainstorming-ul se mai numește și „metoda evaluării amânate”), nici o afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă, fiecare idee primind maximum de atenție, deoarece de la o explicație a fenomenului aparent greșită

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai multe idei. Putem întâlni variante multiple de brainstorming (unii autori introduc, spre exemplu, și reuniunea Phillips 66 printre metodele de tip brainstorming). În practică, în cadrul criteriului modului de realizare (văzut în termeni largi) vom putea deosebi mai multe subcriterii: gradul de noutate a mijloacelor tehnice implicate, modalitatea de

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai multe idei. Putem întâlni variante multiple de brainstorming (unii autori introduc, spre exemplu, și reuniunea Phillips 66 printre metodele de tip brainstorming). În practică, în cadrul criteriului modului de realizare (văzut în termeni largi) vom putea deosebi mai multe subcriterii: gradul de noutate a mijloacelor tehnice implicate, modalitatea de apariție a ideilor, modul de expunere a acestora și numărul de participanți folosiți. Specificând

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de noutate a mijloacelor tehnice implicate, modalitatea de apariție a ideilor, modul de expunere a acestora și numărul de participanți folosiți. Specificând că aceste criterii sunt în fapt intercorelate, vom analiza mai jos câteva dintre caracteristicile definitorii ale tipurilor de brainstorming propuse de fiecare dintre acestea. În activitatea cu metoda asaltului de idei trebuie să ne ghidăm după un set de reguli care stabilesc că: - toate ideile, exceptând glumele evidente, au caracter de cunoștințe și vor fi privite ca atare de către

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
râde cu..., și nu de... în ideea emisă); - nu se va critica nici o sugestie; - membrii grupului trebuie să fie încurajați să construiască pe ideea altuia; la sfârșit, nici o idee nu aparține nimănui, se încurajează combinațiile de idei; - regulile activității de brainstorming vor fi afișate într-un loc de unde să poată fi văzute de către toți participanții; - momentele de tăcere (inevitabile) vor fi depășite de moderator prin refocalizarea pe o idee emisă anterior, cerând participanților la exercițiu extinderea, modificarea/remodelarea acesteia - se va

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pe de o parte, valorizează contribuția fiecăruia, cu rol motivator, iar pe de altă parte, ține cont de o tendință firească de prelungire în timp a excitației nervoase obținute în urma metodei). Aceste reguli stabilesc cadrul de referință pentru grupul de brainstorming, pentru ca, măcar într-o primă etapă (până ce participanții se obișnuiesc cu necesitățile acestui tip de activitate), să fie evitate atât tendințele de închidere (ale membrilor care, fiind mai puțin implicativi, se vor adapta relativ mai greu la o activitate atât

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
atributelor ce caracterizează fenomenul supus dezbaterii: culoare, textură, formă, dinamică etc. și schimbarea unuia dintre ele; spre exemplu, dacă ceva este roșu, ce s-ar întâmpla dacă ar fi albastru sau galben?) etc. În practică, distingem mai multe tipuri de brainstorming. Astfel, după gradul de noutate a mijloacelor tehnice implicate, putem deosebi între brainstorming-ul tradițional și brainstoming-ul electronic; după modalitatea de apariție a ideilor, vom deosebi trei tipuri de brainstorming, fiecare corespunzător unei căi/modalități de apariție: (1) calea progresiv-liniară

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]