293 matches
-
sau sub nivelul apei; Avantaje: - distanța față de perete este apreciată corect; - se poate inspira în timpul întoarcerii propriu-zise; - trunchiul nu mai întâmpină rezistența apei. O formă a acestei întoarceri este practicată în proba de mixt, întrecerea de la procedeul spate la procedeul bras. În acest caz, propulsia se realizează pe o parte, revenindu-se cu fața în jos, spre fundul piscinei. Întoarcerea prin rostogolire permite înotătorului să se răstoarne cu fața în jos (decubit ventral) după ce brațul de atac a depășit mediana corpului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
lucrul sub apă și la revenirea spre suprafață: - ieșirea prea repede sau prea târzie din apă după efectuarea împingerii în perete- se pierde foarte mult timp și scade alunecarea; - neexecutarea mișcărilor cu picioarele după împingerea în perete; 3.3. Procedeul bras Acțiunile motrice specifice acestui procedeu sunt mișcări circulare denumite după verbul din limba franceză brasser care înseamnă - a amesteca cu putere. Procedeul este cunoscut încă din antichitate, atunci când în Odiseea, Homer povestește că „Ulise înota cu mișcări rotunde, întinzându
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Procedeul este cunoscut încă din antichitate, atunci când în Odiseea, Homer povestește că „Ulise înota cu mișcări rotunde, întinzându-și brațele prin apă”. În anul 1538, în lucrarea „Colymbetes sive de arti natandi”, este înregistrată o descriere tehnică a procedeului bras. În secolul al XIX-lea apar primele informații cu caracter sportiv din domeniul înotului, unde mișcările de bras sunt folosite mai ales pentru probele pe distanțe lungi, cum ar fi cazul cursei de o milă desfășurată pe Tamisa. Între anii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
întinzându-și brațele prin apă”. În anul 1538, în lucrarea „Colymbetes sive de arti natandi”, este înregistrată o descriere tehnică a procedeului bras. În secolul al XIX-lea apar primele informații cu caracter sportiv din domeniul înotului, unde mișcările de bras sunt folosite mai ales pentru probele pe distanțe lungi, cum ar fi cazul cursei de o milă desfășurată pe Tamisa. Între anii 1900-1930 se înota bras într-o poziție foarte înaltă, cu capul mult ridicat și cu mișcări laterale ample
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
XIX-lea apar primele informații cu caracter sportiv din domeniul înotului, unde mișcările de bras sunt folosite mai ales pentru probele pe distanțe lungi, cum ar fi cazul cursei de o milă desfășurată pe Tamisa. Între anii 1900-1930 se înota bras într-o poziție foarte înaltă, cu capul mult ridicat și cu mișcări laterale ample - brasul german. În anul 1935, datorită unui regulament competițional mai puțin clar, unii înotători scoteau brațele din apă la revenirea în poziție de alunecare, dând naștere
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
sunt folosite mai ales pentru probele pe distanțe lungi, cum ar fi cazul cursei de o milă desfășurată pe Tamisa. Între anii 1900-1930 se înota bras într-o poziție foarte înaltă, cu capul mult ridicat și cu mișcări laterale ample - brasul german. În anul 1935, datorită unui regulament competițional mai puțin clar, unii înotători scoteau brațele din apă la revenirea în poziție de alunecare, dând naștere unui nou procedeu denumit atunci „fluture - bras”. Procedeul bras pe sub apă apare între anii 1950-1957
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
capul mult ridicat și cu mișcări laterale ample - brasul german. În anul 1935, datorită unui regulament competițional mai puțin clar, unii înotători scoteau brațele din apă la revenirea în poziție de alunecare, dând naștere unui nou procedeu denumit atunci „fluture - bras”. Procedeul bras pe sub apă apare între anii 1950-1957, particularizat prin vâsliri lungi cu brațele, realizate în apnee prelungită. În anul 1957, Federația Internațională (F.I.N.A.) interzice această variantă de înot a procedeului bras, fiind considerată ca dăunătoare sănătății. În decursul timpului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
ridicat și cu mișcări laterale ample - brasul german. În anul 1935, datorită unui regulament competițional mai puțin clar, unii înotători scoteau brațele din apă la revenirea în poziție de alunecare, dând naștere unui nou procedeu denumit atunci „fluture - bras”. Procedeul bras pe sub apă apare între anii 1950-1957, particularizat prin vâsliri lungi cu brațele, realizate în apnee prelungită. În anul 1957, Federația Internațională (F.I.N.A.) interzice această variantă de înot a procedeului bras, fiind considerată ca dăunătoare sănătății. În decursul timpului, procedeul a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
dând naștere unui nou procedeu denumit atunci „fluture - bras”. Procedeul bras pe sub apă apare între anii 1950-1957, particularizat prin vâsliri lungi cu brațele, realizate în apnee prelungită. În anul 1957, Federația Internațională (F.I.N.A.) interzice această variantă de înot a procedeului bras, fiind considerată ca dăunătoare sănătății. În decursul timpului, procedeul a suferit numeroase perfecționări, cele mai importante fiind înregistrate în cadrul școlii de înot japoneze, unde pentru prima dată s-a demonstrat o tehnică de înot cu corpul mult scufundat, dar
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
numeroase perfecționări, cele mai importante fiind înregistrate în cadrul școlii de înot japoneze, unde pentru prima dată s-a demonstrat o tehnică de înot cu corpul mult scufundat, dar în limite regulamentare. În vremurile actuale se înoată două variante de bras: brasul tradițional și brasul delfinizat. Brasul tradițional este caracterizat printr-o poziție orizontală, șoldurile fiind menținute la suprafața apei, sau imediat sub orizontala apei, pe întreg ciclul de vâslire. Brasul delfinizat este particularizat prin deplasări în plan vertical, mișcarea în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
perfecționări, cele mai importante fiind înregistrate în cadrul școlii de înot japoneze, unde pentru prima dată s-a demonstrat o tehnică de înot cu corpul mult scufundat, dar în limite regulamentare. În vremurile actuale se înoată două variante de bras: brasul tradițional și brasul delfinizat. Brasul tradițional este caracterizat printr-o poziție orizontală, șoldurile fiind menținute la suprafața apei, sau imediat sub orizontala apei, pe întreg ciclul de vâslire. Brasul delfinizat este particularizat prin deplasări în plan vertical, mișcarea în ansamblu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
importante fiind înregistrate în cadrul școlii de înot japoneze, unde pentru prima dată s-a demonstrat o tehnică de înot cu corpul mult scufundat, dar în limite regulamentare. În vremurile actuale se înoată două variante de bras: brasul tradițional și brasul delfinizat. Brasul tradițional este caracterizat printr-o poziție orizontală, șoldurile fiind menținute la suprafața apei, sau imediat sub orizontala apei, pe întreg ciclul de vâslire. Brasul delfinizat este particularizat prin deplasări în plan vertical, mișcarea în ansamblu având aspect ondulatoriu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înregistrate în cadrul școlii de înot japoneze, unde pentru prima dată s-a demonstrat o tehnică de înot cu corpul mult scufundat, dar în limite regulamentare. În vremurile actuale se înoată două variante de bras: brasul tradițional și brasul delfinizat. Brasul tradițional este caracterizat printr-o poziție orizontală, șoldurile fiind menținute la suprafața apei, sau imediat sub orizontala apei, pe întreg ciclul de vâslire. Brasul delfinizat este particularizat prin deplasări în plan vertical, mișcarea în ansamblu având aspect ondulatoriu. În această
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
limite regulamentare. În vremurile actuale se înoată două variante de bras: brasul tradițional și brasul delfinizat. Brasul tradițional este caracterizat printr-o poziție orizontală, șoldurile fiind menținute la suprafața apei, sau imediat sub orizontala apei, pe întreg ciclul de vâslire. Brasul delfinizat este particularizat prin deplasări în plan vertical, mișcarea în ansamblu având aspect ondulatoriu. În această variantă, șoldurile sunt mai coborâte, iar pentru diminuarea rezistenței frontale, umerii sunt ridicați din apă și proiectați înainte printr-o mișcare mai puternică a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
aspect ondulatoriu. În această variantă, șoldurile sunt mai coborâte, iar pentru diminuarea rezistenței frontale, umerii sunt ridicați din apă și proiectați înainte printr-o mișcare mai puternică a membrelor inferioare. 3.3.1. Utilizarea procedeului Competițional: la J.O. procedeul bras se înoată în probele de 100m și 200m; al treilea procedeu în probele de mixt individual; al doilea schimb la ștafeta de 4X100m mixt. La Campionatele Mondiale în bazine scurte (25m), se înoată și în probele de 50m bras; al
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
procedeul bras se înoată în probele de 100m și 200m; al treilea procedeu în probele de mixt individual; al doilea schimb la ștafeta de 4X100m mixt. La Campionatele Mondiale în bazine scurte (25m), se înoată și în probele de 50m bras; al treilea procedeu în proba de 100m mixt; respectiv al doilea schimb în ștafeta de 4X50m mixt. Utilitar și de agrement: este cel mai utilizat procedeu pentru agrement și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de 100m mixt; respectiv al doilea schimb în ștafeta de 4X50m mixt. Utilitar și de agrement: este cel mai utilizat procedeu pentru agrement și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din care se compune tehnica procedeului bras sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe - picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.3.2. Mișcarea picioarelor În procedeul bras, picioarele au un rol foarte important în propulsarea înotătorului, preluând de la mișcarea brațelor faza de împingere. Acțiunea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din care se compune tehnica procedeului bras sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe - picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.3.2. Mișcarea picioarelor În procedeul bras, picioarele au un rol foarte important în propulsarea înotătorului, preluând de la mișcarea brațelor faza de împingere. Acțiunea este simultan-simetrică și se realizează în principal în plan orizontal. Se execută în două faze: Prima fază pregătitoare - picioarele depărtate la nivelul lățimii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înainte, ajung aproximativ în dreptul pieptului, începe faza pregătitoare a mișcării picioarelor, care continuă cu faza propulsivă după terminarea revenirii brațelor. Faza de alunecare este mai lungă și este însoțită în a doua parte a ei de tracțiunea brațelor specific procedeului bras. În momentul începerii tracțiunii cu brațele, capul înotătorului trebuie să fie la suprafața apei. Greșeli: a) la intrarea în apă: - pătrunderea în apă la o adâncime prea mică - se revine la suprafață mult prea devreme, fără a se putea efectua
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
se pierde din alunecarea înotătorului pe sub apă; - tracțiunea cu brațele este executată incomplet; - ducerea brațelor spre înainte executată cu coatele îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și alunecarea sunt asemănătoare fazelor corespondente ale întoarcerii simple la procedeul craul. Caracteristic întoarcerii la procedeul bras este atacul peretelui care se realizează prin așezarea ambelor palme pe perete în același timp dar nu obligatoriu la același
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și alunecarea sunt asemănătoare fazelor corespondente ale întoarcerii simple la procedeul craul. Caracteristic întoarcerii la procedeul bras este atacul peretelui care se realizează prin așezarea ambelor palme pe perete în același timp dar nu obligatoriu la același nivel, cu menținerea umerilor paraleli cu orizontala apei. Lucrul pe sub apă și revenirea la suprafața apei se efectuează identic
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
așezarea ambelor palme pe perete în același timp dar nu obligatoriu la același nivel, cu menținerea umerilor paraleli cu orizontala apei. Lucrul pe sub apă și revenirea la suprafața apei se efectuează identic cu acțiunile efectuate la startul în procedeul bras. Greșeli: - atingerea peretelui cu o singură mână - este o greșeală fundamentală care duce după sine la descalificarea înotătorului din proba respectivă; - așezarea palmelor pe perete prea sus sau prea jos; - tragerea picioarelor spre perete executată cu genunchii prea puțin flexați
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
delfin este dată datorită mișcărilor fluturate, ondulatorii, ale întregului corp, mișcări asemănătoare loviturilor de coadă ale delfinului. În anul 1935, Jack Sieg, student la Universitatea din Iowa (S.U.A.), demonstrează pentru prima dată acest procedeu, folosind mișcări de picioare specific procedeului bras, iar procedeul nu a fost omologat. Totuși, la J.O. din anul 1948 care sau desfășurat la Londra, și peste patru ani 1952 care sau desfășurat la Stockholm, se înoată fluture cu mișcare de picioare specific procedeului bras. În anul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
specific procedeului bras, iar procedeul nu a fost omologat. Totuși, la J.O. din anul 1948 care sau desfășurat la Londra, și peste patru ani 1952 care sau desfășurat la Stockholm, se înoată fluture cu mișcare de picioare specific procedeului bras. În anul 1953 F.I.N.A. omologhează prin regulament tehnica acestui procedeu, într-o formă apropiată de cea practicată în zilele noastre. Primul înotător de fluture a fost maghiarul Tumpek, recordman mondial, care a executat cu picioarele, lovituri delfin, deoarece era infirm
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
revine în apă după brațe - este întârziată tracțiunea; - expirație incompletă - aceasta este continuată și afară din apă, scurtând durata inspirației; apare senzația de sufocare. 3.4.6. Startul. La procedeul fluture, startul se execută asemănător cu cel folosit la procedeele bras și craul, respectându-se aceleași structuri tehnice. 3.4.7. Întoarcerea Particularitatea structurilor tehnice constă în faptul că, în faza lucrului sub apă se execută mișcări ondulatorii cu picioarele. Regulamentul interzice executarea acestor mișcări ale picioarelor pe o distanță mai
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]