285 matches
-
de cazare pentru odihnă Organizarea zonei de cazare pentru odihnă se face în funcție de durată pentru care trebuie asigurată cazarea - de la cateva zile, la cateva saptamani - în hoteluri, vile, căsuțe. Alimentația se face în unități proprii centralizate (restaurante, cantine, bufete, cofetarii, braserii etc). În zona se pot amplasă și dotări social-culturale, sportive, unele unități comerciale și prestații publice. Drumurile de tranzit, sau cele de trafic intens din stațiune vor fi situate pe cat posibil la limita zonei de odihnă. Zona va fi intens
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
în funcție de importantă și capacitatea stațiunii. Acestea vor fi: - sedii ale organizațiilor politico-obștești; - birourile de repartizarea vizitatorilor la cazare; - miliția; - sală polivalenta cu baza materială adecvată (cinema, reprezentații, conferințe, club, biblioteci, expoziții etc.); - punct de farmacie-drogherie; - alimentația publică (restaurant, bar, cofetărie, braserie, eventual organizate pe lînga piscine de agrement etc); - unități comerciale (alimentare, nealimentare, artizanat, piața alimentară tradițională etc.); - servicii P.T.T.R., C.E.C.; - agenție de voiaj; - stație auto-taxiuri. 4. Zona de tratament balneoclimatic Mărimea acestei zone va fi determinată de specificul, capacitatea și
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
meniu sunt limitate la sortimentele de răcoritoare și ape minerale. Poate funcționa și pe bază de abonament. În aceste unități se pot oferi suplimentar diferite sortimente de preparate și băuturi, inclusiv alcoolice, altele decât cele cuprinse în cadrul meniurilor zilnice. 4. Braserie - unitate de alimentație publică care asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor cu un sortiment mai restrâns de preparate culinare (preparate reci, minuturi, 1-2 feluri de mâncare), produse de cofetarie-patiserie și băuturi. 5. Pizzerie - unitate specializată care ofera, cu preponderenta
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
pui (sinigang) servite În vase de 826 I.Ivanici, op. cit., p.82. 827 G.Bloom, M.Grosberg, V.Jealous, P.Kelly, op. cit., p.52. 646 pământ, pastă de crevete fermentată (bangoong) și banane (Kare-Kare), În chip de desert. Restaurantele și braseriile oferă pinangat, o mâncare din frunze de taro tocate și murate apoi În lapte de nucă de cocos și pastă de pește sau crevete, ghimber, ceapă, usturoi și ardei iute, ori rechin În lapte de nucă de cocos. Prăjituri tradiționale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
motel, vila, bungalou, cabană, sat de vacanță, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de confort a acestora; b) structuri de servire a mesei: ... - restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant cu specific național sau local, braserie, berărie, grădină de vară, baruri de orice tip, unități de tip fast food-restaurant cu autoservire, bufet tip "expres", pizzerie, snack-bar-cofetarie, patiserie, organizate în: * unități amenajate în spații speciale destinate, cuprinse în structuri de primire turistice; * structuri independente, amplasate în cadrul stațiunii
HOTĂRÎRE Nr. 31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114163_a_115492]
-
1.4. Restaurantul cu program artistic este o unitate de alimentație pentru turiști care prin dotare și amenajare asigura și derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzică, balet, circ, recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.). 1.5. Braseria asigura în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialități de cofetarie-patiserie, băuturi nealcoolice calde și reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere. 1.6. Berăria este
ORDIN nr. 61 din 27 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124387_a_125716]
-
artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial și a reproducerilor acestora ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Remunerații (lei) ───────────────────────── Utilizatori Producători Artiști de fonograme interpreți sau executanți ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Unități de alimentație (restaurante, cafenele, braserii, baruri, fast-fooduri, cofetarii sau unități asimilate), săli de jocuri ori cazinouri*) 1. În orașe sau în stațiuni turistice: a) cu suprafața de până la 100 mp inclusiv 50.000 50.000 b) cu suprafața cuprinsă între 101 mp și 200 mp
HOTĂRÂRE nr. 143 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148198_a_149527]
-
1.4. Restaurantul cu program artistic este o unitate de alimentație pentru turiști care prin dotare și amenajare asigura și derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzică, balet, circ, recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.). 1.5. Braseria asigura în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialități de cofetarie-patiserie, băuturi nealcoolice calde și reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere. 1.6. Berăria este
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
vânătoresc X X X - 1.2.2. Dietetic, lacto-vegetarian - X X X 1.2.3. Rotiserie, zahana - X X X 1.2.4. Familial, pensiune - X X X 1.3. Cu specific național sau local X X X - 1.4. Braserie X X X - 1.5. Berărie X X X - 1.6. Grădină de vară X X X X 2. Bar 2.1. Bar de noapte X X - - 2.2. Bar de zi X X X - 2.3. Cafe-bar, cafenea X
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.) servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire și celelalte sunt specifice țării respective. 1.4. Braseria asigura în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialități de cofetărie-patiserie, băuturi nealcoolice calde și reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere. 1.5. Berăria este
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
larg cunoscută.5) Pentru oraș, berea însemna, cu vorba reporterului citat, „o frumoasă și însemnată industrie”. Povestea ei va continua și după plecarea lui Bacovia la București, căci, crescînd numărul populației, se vor înmulți restaurantele (unele cu grădini de vară), braseriile, bodegile. “Muzica sonoriza orice atom” Era, adică, pătrunzătoare, răscolitoare. Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a format și "chope" (halbă), iar germanii au denumit-o Bock, prin contracția cuvântului Bockbier (fr. bière du bouc) care vine de la Enbeckbier (bere de Enbeck). Tot în secolul al XVII-lea, prezența olandezilor la Bordeaux a impus înființarea unei braserii în acest oraș pe care Evul Mediu îl considera capitala viticolă a lumii civilizate.80 Fabricarea berii la scară industrială și răspândirea consumului acesteia datează abia din secolul al XIX-lea, când distrugerea masivă a podgoriilor franceze din cauza filoxerei și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ateliere. Dacă statele au creat mari întreprinderi, acestea nu sînt destinate decît fabricării tunurilor și armelor. Celelalte industrii, cu excepția celei a hîrtiei, joacă un rol secundar. Stimulată de dezvoltarea tipografiei, industria hîrtiei reprezintă, împreună cu rafinăriile (de sare și zahăr) și braseriile, una din activitățile cele mai dinamice din secolul al XVI-lea. În mare, pentru producția meșteșugărească ca și pentru producția agricolă, se poate face aceeași constatare: creșterea din secolul al XVI-lea nu-și are originea nici în progresele tehnicii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Mediu era foarte darnic. Aici ajunge piperul portughez, postavul englez și produsele din Marea Baltică, aduse mai întîi de olandezi, apoi de hanseatici, nevoiți să părăsească portul Bruges. Datorită comerțului și lipsei reglementărilor corporative, la Anvers se dezvoltă industriile manufacturiere în afară de braserie, sticlărie, tipografie și gravură, apare și o puternică industrie textilă și devine unul din marii poli economici ai epocii. Cu atît mai mult cu cît activitatea financiară însoțește comerțul. Bursa inaugurată în 1531 devine centrul tuturor tranzacțiilor. Aici se tratează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
loc unde artiștii și intelectualii, fie ei niște proaspăt îmbogățiți sau niște bătrâni săraci, sunt respectați!" murmură el deodată! "Poftim?" "Scuză-mă, Maria-Tereza, gândeam cu voce tare." Dar nu era locul potrivit să facă rost de mărunțiș. Trec și de braseria frecventată de studenți, de o tutungerie unde ar fi putut schimba banii, ea chiar propune să intre, dar el nu o aude. Arborează tonul "experienței care se adresează celor tineri": "Ei, vezi, Maria-Tereza..." Ajung în fața unui restaurant pe care nimic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
clandestină de 20.000 de oameni ("Armata Neagră") în regiunea Spandau în octombrie 1923; generalul Ludendorff, unul dintre șefii militari cei mai cunoscuți, cu al cărui sprijin, o lună mai tîrziu, Hitler reușește să organizeze la München, faimosul "puci din braserie". Mai sînt și mișcările micilor grupuri ultranaționaliste, care își recrutează oamenii printre foștii militari și membrii formațiunilor de voluntari, cer anularea clauzelor "rușinoase" ale tratatului de la Versailles și nu ezită să recurgă la acte de terorism. Liderul Centrului Catolic, Erzberger
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
atacă pe comuniști, încă puternici în Bavaria unde Republica lui Eisner u lăsat urme adînci. În noiembrie 1923, cînd iritarea naționalistă atinge apogeul, el se gîndește că este momentul să pună mîna pe putere în regiunea Bavaria. Dar "puciul de la braserie"eșuează într-un mod lamentabil iar Hitler ajunge pentru cîteva luni în închisoare. Viitorul stăpîn al celui de al II-lea Reich scrie aici Mein Kampf (Lupta mea), cartea în care își expune doctrina și programul. Lucrarea, care va deveni
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
317). Bursa este deschisă în fiecare zi, cu excepția duminicilor și sărbătorilor de la 1 la 3 pentru agenții de schimb și de la 3 1/4 la 4 1/2 pentru misiții de mărfuri. Sediul în str. Doamnei, 7 (p. 317). Berării (braserii): La Gambrinus (P. Georgevici), Calea Victoriei, 4 și str. știrbeiVodă, 2; Anghelopulo, G., Tunel de veselie, Calea Victoriei, 1; Bischafer (M-me Marie), Calea Griviței, 31; Burănescu, St., Tunel american, str. Lipscani, 81; Cabașanu, J., La Carul cu bere, str. Stavropoleos, 28-29 și Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
l’Hôtel Labes, str. Lipscani, 2; Café Régal, bere de Viena, în fiecare seară muzică, str. Regală și str. Academiei; Café de l’Hôtel Oteteleșanu, Calea Victoriei, 27; Café Union, bere de Viena, str. Regală; Colaro, str. Smârdan, 5; Colosseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Gagel, W., str. Doamnei, 15 și 5; Graebert, sr. știrbei-Vodă, 2; Höfflich, W., Calea Grivița, 31; Luther, str. Rosetti, 24 (în spatele Gării Târgoviște); Neuwirth, grădină cu muzică, str. știrbei-Vodă, 7; Patzak
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
du Boulevard (Fr. Sesreiber), B-dul Elisabeta; Café Labes, str. Lipscani, 2; Café de l’Hôtel Victoria, str. șelari, 4; Café de l’Hôtel Concordia, str. Smârdan, 51; Ceainăria rusească, str. Smârdan, 29; Christescu, E., Calea Moșilor, 20; Colaro, N., cafenea, braserie, restaurant, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, braserie, cafenea, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Comata, D., str. Basarabilor, 8; Constantinescu, I., Calea Moșilor, 56; Drăgoescu, I., Calea Victoriei, 175; Dumitrescu, V., str. Sf. ștefan, 9; Dumitru Nicolae, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Labes, str. Lipscani, 2; Café de l’Hôtel Victoria, str. șelari, 4; Café de l’Hôtel Concordia, str. Smârdan, 51; Ceainăria rusească, str. Smârdan, 29; Christescu, E., Calea Moșilor, 20; Colaro, N., cafenea, braserie, restaurant, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, braserie, cafenea, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Comata, D., str. Basarabilor, 8; Constantinescu, I., Calea Moșilor, 56; Drăgoescu, I., Calea Victoriei, 175; Dumitrescu, V., str. Sf. ștefan, 9; Dumitru Nicolae, str. Blănari, 18; Fialkowski, cofetărie, înghețată, cafenea, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
știrbei Vodă, 11; Sterian frații & Pavlidis, Calea șerban Vodă, 3; Sterie, N., bufetul de la șosea, șoseaua Kisseleff; Tomescu, I., str. Bibescu-Vodă, 10; Vasiliu, At., Piața Amzii, 7 (pp. 318- 319). Varieteu (șantan): Cazino Labes, str. Sf. Ionică, 4; Coloseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei, 20; Grădina Suvenir, str. Batiștea, 2 bis; Neuwirth, str. știrbei-Vodă, 7; Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Patzak, str. Carol I, 17 și Intrarea Cișmegiu; Rașca, cafenea, braserie, grădină
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei, 20; Grădina Suvenir, str. Batiștea, 2 bis; Neuwirth, str. știrbei-Vodă, 7; Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Patzak, str. Carol I, 17 și Intrarea Cișmegiu; Rașca, cafenea, braserie, grădină, teatru de vară, str. Academiei, 27 (p. 319). Cluburi: Cereul francez, str. Academiei, 14; Clubul Comercial, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Clubul conservator, str. știrbei-Vodă, 2; Clubul Junimii, Calea Victoriei, 36; Clubul militar, Calea Victoriei, 82; Clubul român, Piața Teatrului (Casa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Notagiu; Dacia, grădină și salon de iarnă, str. Carol I (Hotel Dacia); Eden, str. Academiei, 18; Gagel, str. Doamnei, 5; Grădina Viișoara, str. Berzei, 90; Grădina Souvenir, str. Batiștea, 2 bis; Grădina Hotelului Pesth, trupă germană, Calea Victoriei, 8; Luther, braserie, str. Rosetti (în spatele Gării Târgoviște); Neuwirth, café-concert, str. știrbei Vodă, 7; Orfeu, grădină de vară și salon de iarnă, str. știrbeiVodă, 8; Rașca, muzică excelentă, teatru, str. Academiei, 27; Sălcianu, Matei (Union suisse), str. știrbei-Vodă, 11; Stavri (grădina veche), teatru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în urmă. Eram mulțumit că măcar vremea nu mai părea a fi ploioasă. În Brașov, am intrat hotărât să mă ghidez numai după indicatoare, fără să mai cer lămuriri de la nimeni. Așa am ajuns în centru, la hotelul Carpați în braseria căruia am mâncat bine (adică ieftin și suficient). Se punea problema cazării (pe la ora 15.00) însă pentru a-mi fi mai ușor a doua zi, hotărâi să merg cât mai departe, cât voi putea, până voi găsi un loc
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]