1,967 matches
-
țară știa că iarba fiarelor poate deschide orice lacăt. Unii flăcăi povesteau că atunci când au fost la cosit, neștiind căn iarba mare până la brâu crescuseră și câteva fire de iarba fiarelor, au rămas fără coasă: când să mai tragă o brazdă, li s-a rupt coasa În iarbă. Grăjdarii de la curtea Împărătească au dus armăsarii la păscut și ca să nu-i scape cumva prin pădurile fără capăt, i-au Împiedicat. Dar iarba fiarelor, cum o păscura animalele, desfăcu toți caii Împiedicați
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Se face curățenie în curți și grădini și se dă foc gunoaielor. Copiii sar peste focuri pentru a fi feriți de friguri. - Sfântul Gheorghe. Ceremonialul acestei sărbători constă în aceea că pe stâlpii de la poartă și la ușa grajdului puneau brazde verzi în care înfigeau lăstari de salcie, deoarece se credea că vigoarea sevelor proaspete se răsfrânge și asupra omului și a animalelor. La Sfântul Gheorghe se seamănă busuiocul care se culege la Ziua Crucii (14 septembrie) . Tot la Sf. Gheorghe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în umbra celor enumerate de către mine... - De pildă - Breviarul, în care ironizam regimul vorbăreț, palavragiu, în care am zugrăvit lumea ca o casă de nebuni și care, la fel ca Bibliografia generală se dorea o altă încercare de ,,întoarcere a brazdei". Apoi, așa-zisele note de călătorie din Răpirea lui Ganymede sau Ulise și Umbra. Călătoriile mele sunt anti-călătorii, căci am luat în derâdere călătoria ca drum de comerț particular, de bișniță, de afaceri. Volumele respective au fost precedate de Ocolul
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
iubit/ într-o rană și-a murit" șDe iubireț), ermetism ce se destinde la un moment dat într-o grațioasă incantație: "nins pămîntu-i/ în culori/ cer îmi mîntui/ uneori// cer de sfîntă/ fără voie/ pînă zvîntă/ apa Noe// sus pe brazde/ jos pe stea/ să te las de/ lume grea// să mă naști în/ Carul Mare/ la fecioare/ lîngă sîn// nu-s picioare/ ca la Floare/ așa albe și ușoare" ( Balet pe zăpadă). * De cu totul altă factură e creația unui
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a dreptul. Dă pin arături, peste brazde. - Trăsura s-a putea strica. - Ce-ți pasă? - Fie; ține-te bine. - Surugiu, oprește, stăi! (...) Valea-i răpide, trebuie să punem piedica. - Nu-i nevoie. - Dar ne-om rumpe gîtul." Judecata aspră asupra cărții - "nu a dat satisfacție în special
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
celelalte animale ale pădurii, după ce a povestit o întâmplare din care a scăpat cu bine, făcând mereu: țup la dreapta, țup în tufișuri, țup în spatele unor copaci. Blănița lui era maronie astă toamnă și de multe ori se tupila în brazdele proaspăt arate, că se confunda cu pământul ciocolatiu. Iar prin pădure se plimba fără frică pentru că frunzele arămii și cafenii îl ascundeau cu grijă de ochii vicleni ai vulpii sau de arma ucigașă a vânătorului. Acum Țup-Țupăilă are blănița gri
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cuprins de beatitudinea eului expansiv, ci cu un țăran exponențial, modelat în pastă expresionistă, purtător al trăsăturilor unei dureroase experiențe imemoriale: "Adus puțin de umeri ca și cum / Aș trage un plug de piatră după mine ./ Cînd umblu încet pe urma mea / Brazdele de foc se înnegresc a stea.// Ochii scobiți în craniu cu așchie de bronz,/ Unul de pază la răsărit, celălalt la apus, / Armele - brațe-atîrnate de umeri / Păzesc un răzvrătit presupus.// Semnul din frun-te-l am de la secure / Cînd le ascut și
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
sau terenurilor din fondul forestier; i) deteriorarea lucrărilor de amenajare a torenților în perimetrele de ameliorare constituite în fondul forestier; ... j) efectuarea de săpături în păduri sau pe alte terenuri din fondul forestier, pentru a scoate piatră, pietriș, nisip, pămînt, brazde de iarbă sau alte asemenea, fără aprobarea prealabilă a unității socialiste în a cărei administrare sau folosință se află pădurile sau terenurile; ... k) aruncarea de țigări, chibrituri sau alte obiecte aprinse, în păduri sau pe alte terenuri aflate în cuprinsul
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
îi veni ideea. - Filosoful?... îți trage o prolegomenă... Sau ceva... contra lichelelor...; ori să torni nițică afecțiune peste ură... să scoți capra... Poetul național proceda altfel; ...el venea atunci întâia oară să modifice lucrurile... să schimbe... sapa-n condei și brazda-n călimară... Alfabetizare generală. Nu, să nu o luăm de la început, că între timp am mai evoluat. Trebuie stil, finețe... Aaaa, mi-a venit o idee. îl rugăm pe domnul Pleșu!... - Care și-a dat anu' trecut demisia din postul
Fatali României... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9311_a_10636]
-
de biserică. Era o casă modestă, dar foarte frumoasă în curățenia ei și în curăția ei, înconjurată de mai multe curți. Era curtea cu flori de-a lungul fațadei de la stradă. În față, la geamlâc, era cărarea, aleea pietruită frumos. Brazdele de verdeață, mărginite cu stânjenei. După aceea, urma grădina cu fructe. Sub care se ascundea beciul moldovenesc, în care bunicul avea murăturile și vinul, ca în Moldova, în Moldova veche. Mai departe era grădina de porumb, mai departe era grădina
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
până la nașterea la Scornicești a lui Ceaușescu trebuia să avem o istorie permanent triumfătoare, acut expresivă și violent curajoasă, alcătuită din figuri una și una - un fel de sfinți ce nu ezitau să ia în mână spada pentru a apăra brazda strămoșească... Ulterior, am constatat că istoriografia și ideologia comunistă nu inventaseră nimic. Stilul bombastic, lăudăroșenia calpă, lipsa de logică și credibilitate erau apanaje ale "marii școli istorice" din veacul al nouăspreze-celea și continuată până în preajma celui de-al Doilea Război
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
arghezian: dacă, după '90, majoritatea gazetarilor care se ocupă de cultură, de pildă, au transformat subit și, de bună seamă, pentru-ntîia oară,/ plugu-n condei/ și braz-da-n călimară? Nu-i vorba, că prin plug putem subînțelege orice unealtă anterioară și prin brazdă orice alt material. II. Artistul de la ROSAL (o opinie) Hăituit de vipia lunilor de vară, artistul tradițional se trage la umbră. Un ochi de apă, un bot de pădure sau chiar o colină mai răcoroasă se substituie claustrului citadin și
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
lungile decenii dejiste și ceaușiste, ei au căutat să-și ascundă originea pentru a evita marginalizarea. Există numeroase personalități, născute în regiunile pierdute după război, care și-au făcut un nume în cultura română - dovadă că provincia noastră era o brazdă mănoasă... O dată cu prăbușirea comunismului, și în România s-a parcurs același drum față de Basarabia: de la așteptări prea însuflețite, legate de o Unire rapidă, către o atitudine de lehamite și indiferență. Doar că, în august '91, aș vrea să vă reamintesc
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
post, rămas la același grad din anii '60. Dar neobosit, mișcându-se cu aceeași față de când îl știa, indispensabil și nemuritor" (pp. 233-234). În cealaltă extremă socială, alunecă mai rapid sau mai lent mulți dintre săteni. Cu excepția celor dați pe brazdă, a adaptaților deveniți informatori și activiști mărunți, familiile numără "o sumă" de probleme și cazuri. Aparent, acestea sunt izolate și particulare. Doar ghinionul, neșansa, ceasul rău au făcut ca părinții Adelei Nicolescu să dispară din sat, iar femeia de casă
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
străzile tale; câte bucurii mor în lăcrămi, la sânul tău; câte tragedii se zvârcolesc, mute, în mijlocul veseliei tale. În fiecare zi, la fiecare ceas, provincia îți trimite cuceriri. Vin flăcăii câmpiilor și ai munților, cu soarele în ochi și cu brazda pe talpă; vin băieții orașelor, fugiți de la școală sau alungați de toamnele monotone și nostalgice ale mahalalei. Și unii și alții vin cu pumnii strânși, cu dinții încleștați, cu sufletele pline...". Rînduri de melodramă ironică, din vremea cînd "la Bulivar
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
m-oi împiedica eu de un ciot, ci am să vă povestesc visul și gata...Era vremea primei coase la fân. Am plecat la cosit cu noaptea în cap. Când soarele mi-o zâmbit de după deal, eu trăgeam a zecea brazdă. Mă opream să ascut coasa și să mai răsuflu, dar costișa din fața mea îmi fura privirea... Atâtea flori râdeau la soare încât puteai crede că nu-i nici un fir de iarbă, ci numai flori... Parcă îmi era milă să le
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nimerit cu chef. Hai, noroc să deie Dumnezeu! Să ai parte de car și eu de boi! DĂNILĂ: Să-i stăpânești sănătos, și eu asemenea carul! Bate palma. Iaca, cela care se uită acuma la noi îi Duman. Celălalt, dinspre brazdă Tălășman. Îs tineri și voinici. Ia-i de funie și mergi sănătos! ONOFREI: Cu bine. Și cată de nu-i intra carului prea mult în voie, că pățești ce-am pățit eu... DĂNILĂ: N-avea grijă, că l-oi hățui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
drumul? Ca primăvara. Ici omăt, colea glod și tot așa. Da’ armăsarul meu nu-i o gloabă... Cât despre angrosist... Ce săți spun? La început, ba că-i câr, ba că-i mâr, da’ până la urmă s-o dat pe brazdă. Apoi, moș Dumitru a luat-o gospodărește și i-a povestit lui Costăchel toată tărășenia. Cum văd eu, moș Dumitre, frumos ai plănuit-o. Păi, unde pune moș Dumitru mâna, pune și Dumnezeu mila. Asta așa-i, dar acum trebuie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Basarabia. Nu vă temeți... Tunurile bat încolo, spre ruși. Bătu-i ar Dumnezeu să-i bată. Ne-au luat Basarabia cu japca... și acuma... Doamne-ajută!... Cu fâșâit prelung și ritmic, coasele purtate de Costăchel și Petrache culcau la pămânat în brazde cuminți toată aroma verii adunată în florile de pe costișa din țarină. Prelungul tunet a zdruncinat pământul din temelii... Ce-i cu tunetul ista așa din senin, Costăchele? a întrebat Petrache. Costăchel, care se oprise în loc ciulind urechea ca un ogar
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să duci caii de dârlogi, iar eu am să țin de coarnele plugului. Mi-i dor să simt cum mușcă fierul din pământul reavăn... În prima zi de arat, Costăchel s-a aplecat și a rupt o bucată din prima brazdă crudă. A sfărâmat pământul și l-a lăsat să curgă dintr-o palmă în alta. Petrache privea la el fără să-l tulbure cu vorba. Îl înțelegea... Să vezi ce păpușoi au să crească aici! Mâine seară trecem pe la inginer
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Îndeletniciri, cea mai mare grijă a părinților a rămas munca pământului. „Rămân tulburat de Încrederea cu care rostesc apăsat cuvintele, umplându-le lacom cu viață adevărată și cu speranța cu care, În fiecare primăvară, Înfig hârlețul În pământul pietros, răsturnând brazda cu fața la soare și mângâind-o cu ochii lor păgâni de iubire” (Dinu Săraru - Clipa). Am urmat școala generală În localitatea În care am venit pe lume. În această perioadă am Început să scriu primele poeme (vers alb), Îndrăgostită fiind de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Noi ne miram și îl întrebam de unde cunoștea atâtea istorii. El ne răspundea că pe unele le citea din cărți, pe altele le ținea minte de la părinții lui, unele le mai auzise de la alți oameni... De Sfântul Gheorghe, aduceam o brazdă de pământ cu iarbă verde pe care o așezam pe parul cel mai înalt de la poartă, cică aducea rod semănăturilor. Sărbătoarea Învierii Domnului era deosebită, aici tradițiile erau cele mai bogate. Seara, în ajunul Învierii, se făcea un foc, la
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ploaie! Cerul își deschidea ușa și lăsa șuvoiul cel bun și rece să curgă. Adăpa pământul și pe noi toți: mari și mici, buni și răi, frumoși și urâți, moldoveni și ruși... Tata cânta: „Dăruiește, Mântuitorule, ploaie pământului istui însetat. Brazdele pământului adapă-le și înmulțește roadele lui. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!” Așa repeta de mai multe ori. Avea ochii plini cu lacrimi de bucurie, iar sufletul lui se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dumitale, zîmbește Părințelul. — Cînd crezi că l-ai pierdut cu totul, cînd vrei s-o lași baltă și să-ți plîngi de milă că ți ai irosit timpul de pomană cu unul fără nici o vocație, omul tău se dă pe brazdă, observă Roja. — Gîndește-te că tot ce-am vorbit noi acum, toate balivernele astea fără logică sînt provocate de pandaliile unui ramolit care vrea să-și răzbune o umilință pe care oricine altcineva ar fi uitat-o de mult, își amintește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]