3,579 matches
-
adevărului istoric, pentru răbdătoarea lui cercetare îl pun alături de acad. Florin Constantiniu. Va fi greu să egaleze cineva, foarte curând, statura sa de istoric național. Mareșalul Adevărului Istoric Alexandru Moraru, istoric-arhivist și publicist - Chișinău Mentorul, prietenul și colegul meu de breaslă, Gheorghe Buzatu, a fost un Mareșal al Adevărului Istoric. Din rarele întâlniri și foarte desele noastre mesaje am învățat mai mult decât în anii universitari. Cred că nici un savant român din Țară n-a făcut atât de mult pentru Basarabia
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
mai târziu Sartre și Camus). Louis Fernand Céline, despre el e vorba, țâșnește pe firmamentul literar în ultimul deceniu înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Comportamentul său sucit, adesea provocator, a fost acceptat ca o altă manie a breslei. Lucrurile au luat o turnură mult mai gravă în anii ocupației germane: ceea ce fusese depozitat în el, resentiment, ură, o lavă incendiară, s-a revărsat atunci în afară. Pe soldații teutoni care mărșăluiau țanțoș, pe bulevardele Capitalei, Céline i-a
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
parte din oamenii pe care îi iubesc cel mai mult" exclamă cu mândrie marele scriitor. "Fidel și Gabo" constituie un tandem de neclintit din 1958. Gabriel Garcia Marquez a semnat petiția de protest împotriva persecuțiilor, a tăcut când camaradul de breaslă Herbert Padilla a fost obligat să se autoflageleze în fața călăilor ideologi. Probabil că neoficial Gabo a pledat pentru lărgirea ariei de îngăduință, nu s-a dezis însă niciodată de "fratele Fidel", ascultând împietrit reproșurile altor mânuitori ai condeiului (de pildă
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
trebui să știe că există un traducător cu același nume. Totuși, se pare că aș avea mici puseuri mimetice în raporturile cu David Lodge și Jonathan Coe. Eu, unul, nu le-am identificat, însă știu cel puțin doi colegi de breaslă care m-au încadrat în filiația asta. Și mai e ceva. Există un fel de contaminare de care ești uneori suspectat în virtutea inerției. X l-a tradus pe Y, traducerea sună fidel, ergo X nu poate să scrie decît cu
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Să acceptăm și alte nume în fața sau în spatele cortinei. Uneori operăm cu judecăți atît de înguste, încît orbim la cea mai mică lumină înfiptă sub ochi. Declar din acest motiv că Antoaneta Ralian este actrița română care a nimerit în breasla traducătorilor mai degrabă din neatenție sau dintr-un accident organizatoric. Am văzut-o jucînd roluri grele, compuse din sudori, frustrări, bombăneli, mustăceli excedate, trasee sisifice și chibzuințe nocturne. Am văzut-o ieșind în fața publicului fără repetiții generale și supunîn-du-l. Am
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
cu bățul spre casă un cerc Sala Thalia Zeiței protectoare a Sibiului - Thalia cu chip de paiață rîzînd cu un obraz cu celălalt plîngînd - i-au ridicat templu înalt și gros ca o corabie în zidul de apărare a cetății breslele încrustate în steme pe frontispiciu aici coborau din calești împodobite în panglici de mătase și cununi de brad bărbații cu peruci argintii la braț cu doamnele-n rochii cilindrice de la balcon a aplaudat împărăteasa o scenă din vechiul basm german
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
a unui prestigiu, existent altă dată, în vremuri normale, al eminenței esteticului. Recuperarea unor nume, dar și a unei condiții privilegiate, sau mai libere, oricum, a demnității unei profesii, a unui statut social “liberal”, în sensul meseriilor medievale, recunoașterea unei “bresle” cu secretele sale profesionale, ierarhiile ei, diferite de cele oficiale, în lumea socialismului omogenizator al diferențelor. Iată lucrarea vreme de multe și agitate decenii a revistei Uniunii Scriitorilor, revistă cu profil ireductibil. Literatura nu trebuie să se supună, într-o
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
trebuia să se facă a rămas un spațiu foarte redus, unde s-ar fi putut vorbi de specificul reflectării realității prin artă. Când șurubul n-a mai fost atât de strâns în ultimii ani de viață a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, breasla scriitorilor a luptat să obțină o relativă autonomie, restrângând amestecul partidului în creație. O libertate reală de inspirație, n-a existat vreodată în epoca dictaturii comuniste în România. De un relativ interval de relaxare a beneficiat parțial și G. Călinescu
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
artelor. Alături de "romane" și de "publicistică" sînt în Les Mailles du filet și pagini de autentic jurnal intim. Pagini ce înregistrează impresii directe suscitate de peisaje diverse, predominant întunecate, angoasante, de stările climatice, de oamenii întîlniți (mai ales colegi de breaslă, dar și cunoștințe întîmplătoare), cîteva episoade ale trecutului prinse în plasa memoriei, gînduri, meditații asupra propriei individualități ori asupra condiției scriitorului și omului, în genere, în regimurile dictatoriale ale secolului al XX-lea. La un nivel deosebit, se găsește, într-
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
curiozitate e aproape congenitală, ca și auzul foarte bun, care înregistra "acordurile delicate ori grave ale naturii". Ca un "primitiv", el se integrează cu întreaga ființă plantelor și animalelor. Deși în această scriere memorialistică vrea să "se lipsească de meșteșugul breslei din care face parte", Sadoveanu nu se poate abține să nu descrie, cu penelul său cunoscut, bălțile Siretului în expedițiile lui cinegetice tot mai frecvente. Primăvara, cu venirea păsărilor migratoare, i se pare o nouă geneză. Ia lecții de vânătoare
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
atmosferă și mai încinsă. Mai toți cei pe care i-am ascultat au vorbit pe un ton ofensiv, formulînd revendicări mai ales personale. Nicolae Manolescu a fost, cred, singurul care a ridicat o problemă de ordin general: aceea a demnității breslei, exaltînd în termeni sobri profesiunea de scriitor (cînd aceasta e asumată serios), profesiune dificilă între toate și cu nimic mai prejos decît altele, ci dimpotrivă. Sînziana Pop a criticat vehement actuala conducere a Asociației, pentru că nu face nimic, mai ales
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
a fost distins la un concurs de compuneri în latinește, ținut în Franța. Un poet, pe nume Gh. Chivu, vorbind pe un ton vehement și patetic, dar foarte incoerent, a atacat Asociația pentru lipsa de preocupare față de nevoile și problemele breslei, a descris atmosfera din redacții ca feudală, l-a demascat pe Radu Theodoru că ar avea două vile și un yacht personal, iar pe Dumitru Ion, secretar al Org. UTC, ca avînd relații cu Ben Corlaciu, etc., etc. Și-a
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
-ne un fel de paria. Ei decid ce să publicăm și cît să cîștigăm. Scriitorul nu poate trăi din scrisul lui. Îl atacă și pe Eugen Barbu, "care publică mai mult decît scrie" și care i-a zis odată că breasla trebuie lichidată. Ileana Mălăncioiu mai spune că nu vrea "să scrie lozinci". "Muncitorul e dus la manifestație după ce-și termină lucrul, pe cînd scriitorul e silit să scrie lozinci în timpul lucrului lui..." Ultimul căruia i se dă cuvîntul, la
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
oprim la câțiva dintre membrii ei mai importanți, care au avut contingențe cu literatura și în genere cu științele umansite. Fratele mai mare, Nicolae, deși matematician, era un asiduu cititor de reviste și de poezie, ca și confratele său de breaslă Miron Nicolescu, viitorul președinte al Academiei Române. Era prieten cu Ion Barbu și cu Alexandru Rosetti, fiind numiți "cei trei stâlpi de la Nestor" pentru că se întâlneau zilnic la această cafenea, "punând ordine în regatul poeziei și al imaginației". Alt frate, Nelu
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Simona Tache I-auziți aici comunicat de presă (prin amabilitatea unui coleg de breaslă, care mi l-a trimis pe mail): “În săptămâna 9 -13 februarie 2009, în Penitenciarul Aiud, vor avea loc o serie de manifestări dedicate promovării tradițiilor și obiceiurilor populare în rândurile persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate. Sub
De Valentine’s Day, vom vedea femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21142_a_22467]
-
dubios. Dragoș, am ajuns tîrziu la articolul tău, pe care l-am citit din curiozitate, știind că o iubești pe Oana. Nu știam că autorul articolului este injurator de profesie, avînd de aceea admirația și suportul celor mai politicoși din breaslă, care nu și-ar permite, nici morți de foame, să-și facă PR stergind pe jos cu o doamnă. Concluzia pe care cu uimire am desprins-o în urmă articolului tău zen, echilibrat și imparțial cu toți prietenii tăi - chiar dacă
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
să facă ceva, să-i salveze copilul: -Doamna dragă, daca copilașul acesta are șanse să trăiască, eu, mama lui, vreau să trăiască! În acel moment, a intrat pe ușă un alt medic, tânăr stagiar, care și-a întrebat colega de breaslă ce s-a întâmplat. Răspunsul nu l-a speriat, dimpotrivă, a rostit calm exact ceea ce avea nevoia mama să audă: -Ok, daca mămică vrea să păstreze copilul, atunci să facem tot posibilul să trăiască! Au internat-o și a început
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
va răspunde. Este ca o persoană pe care trebuie să o cunoști în fiecare zi. :: interviul face parte dintr-o serie de momente însuflețite de Silva Dark. Dacă toți magicienii ar fi precum Alex. Ț., aș da mai mult credit ”breslei” ăleia. Dar din fericire, el are unicitatea să în orice domeniu ar activă. Și n-aș zice că s-ar ține de ”sușe”, ci de ”sușe”. Miraculoasele celule stem se mai numesc și celule”sușe”, așa că e bine să iți
Magicianul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82471_a_83796]
-
Dragoș Bucurenci «Alexandru Tomescu are colegi de breaslă care consideră că muzicianul este un preot iar templul în care oficiază este sala de concert. El este de altă părere: „Fără îndoială că e confortabil să cânți în sala de concert. Dar atmosfera e cu totul alta când cânți
Între Stradivarius şi alfabetul coreean by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82602_a_83927]
-
Dacă ar fi fost reținută în azil, situația n-ar fi fost atât de gravă. Chiar dacă existau atâția martori, nu erau crezuți, fiindcă se aflau în subordinea patronului. Iar ea, după cum o înștiințase și Plagamat, nu avea doar sprijinul unei bresle, a gazetarilor, ci și protecția gardienilor, care influențau multe decizii la palatul prezidențial. Privirile ei puteau spune multe în aceste momente, dar, îndeosebi, ceva legat de situația lui. Dacă te joci cu focul, s-ar putea să te arzi. O
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
Gabriel Dimisianu atunci când face un pas înapoi și schimbă scriitura publică pe aceea ,taciturnă"? Aflat de atâta timp în miezul fierbinte al vieții noastre culturale, la Gazeta Literară și apoi la România literară, la Uniunea Scriitorilor, în diferitele jurii ale breslei, în puține pňsturi, dar în multiple postůri profesionale, Gabriel Dimisianu a rămas cum l-am cunoscut și îl știm toți: un om de cuvânt și un factor de echilibru, o conștiință critică și socială responsabilă, un european în spațiul dâmbovițean
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
și al vieții înseși. Al. Sever ni se înfățișează ca un om ce caută să-și învingă dezamăgirile, vârsta, îndoielile, este fragil interior, dar și curajos, exigent până la intransigență cu sine însuși, ca și cu cei din jur și din breasla sa. "în ce privește omul, nu-mi fac nici o iluzie - partea reptilină din el e mai feroce decât o fiară". Aceasta nu este mizantropie, ci o mare doză de luciditate, ca și de atașament la înalte valori morale. Sentimental, scriitorul este legat
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
stă scris și astăzi "familia Sterea-Ghenovici". Pentru îndreptarea acestui sacrilegiu am înaintat memorii, de-a lungul a douăzeci de ani, către toți președinții ce s-au perindat în fruntea Uniunii Scriitorilor (începând cu D.R. Popescu și până la actuala conducere a breslei), dar lucrurile au rămas încremenite în așteptare. În prima jumătate a lui noiembrie, anul trecut, am fost primit de vicepreședintele Academiei, domnul profesor Vlăduțescu, care a promis la rândul său că se vor face demersuri pentru rezolvarea "cazului", dar încă
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
obiect de biografie": fraza lui G. Călinescu își arată deplina îndreptățire. La cincisprezece ani de la moartea lui Ion D. Sîrbu, numărăm deja șase monografii dedicate acestui autor, care își ia, față de colegii din Cercul Literar de la Sibiu și confrații de breaslă mai norocoși, o strălucită revanșă. Și, la trei luștri de la Revoluția din decembrie 1989 care a pus capăt socialismului de stat, posteritatea lui Sîrbu este o sferă ce crește necontenit, prin pulsația neîntreruptă a centrului ei vital.
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
mai umbla și-n cotețe, Dar are țeluri mai mărețe: Jubilează țopa-țopa, Șchiopătând spre Uniropa. Și-ar dori, dacă se poate, Să escaladeze ușa din spate, Nemirosit de ziariști, De curioși și alchimiști. Un Lup vecin, secundul său, Coleg de breaslă, de neam rău, ... Citește mai mult Adaptare dupa La FontaineS-ajungă-n codru diplomat,Un Vulpoi șchiop și versatVru să-și schimbe-nfățișarea:Își deschise la păr culoarea,Își mai drese puțin vorbași-și primeni garderoba:Numai cămăsi dantelate,Costume la Paris lucrateși
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]