192 matches
-
Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârluga); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de șes); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) 353. ROSCI 0374 - Râul Negru Specii de mamifere: 1337 - Castor fiber (Castor, breb (specie reintrodusa)); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) 354. ROSCI 0375 - Râul Nera între Bozovici și Moceriș Specii de mamifere
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Anini, Bercești, Bălănești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Fața Lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei, Zăpodia Comuna Gura Teghii Sate: Gura Teghii, Fitriunești, Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii, Varlaam Comuna Lopătari Sate: Lopătari, Brebii, Fundata, Luncile, Pestrițu, Plaiu Nucului, Ploștina, Potecu, Săreni, Terca, Vârteju Comuna Mărgăritești Sate: Mărgăritești, Câmpulungeanca, Fântânele Comuna Mânzălești Sate: Mânzălești, Beșlii, Buștea, Cireșu, Ghizdita, Gura Bădicului, Jghiab, Plavățu, Poiana Vâlcului, Satu Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei, Valea Ursului Comuna Murgești Sate
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Valea Vișeului Comuna Bocicoiu Mare Sate: Bocicoiu Mare, Crăciunești, Lunca La Tisa, Tisa Comuna Budești Sate: Budești, Sârbi Comuna Călinești Sate: Călinești, Cornești, Văleni Comuna Desești Sate: Desești, Hărnicești, Mara Comuna Leordina Sat: Leordina Comuna Ocna Șugatag Sate: Ocna Șugatag, Breb, Hoteni, Sat-Șugatag Comuna Petrova Sat: Petrova Comuna Poienile de Sub Munte Sat: Poienile de Sub Munte Comuna Repedea Sat: Repedea Comuna Rona de Jos Sat: Rona de Jos Comuna Rona de Sus Sate: Rona de Sus, Coștiui Comuna Rozavlea Sate: Rozavlea, Sâlța
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Camerei Deputaților nr. 3 Orașul JIBOU Localitate componentă: Jibou Sate ce aparțin orașului: Cuceu, Husia, Rona, Var Comuna Băbeni Sate: Băbeni, Ciocmani, Cliț, Piroșa, Poienița Comuna B��lan Sate: Bălan, Chechiș, Chendrea, Gălgău Almașului, Gălpâia Comuna Creaca Sate: Creaca, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului Comuna Cristolț Sate: Cristolț, Muncel, Poiana Onții, Văleni Comuna Dragu Sate: Dragu, Adalin, Fântânele, Ugruțiu, Voivodeni Comuna Gâlgău Sate: Gălgău, Bârsău Mare, Chizeni, Căpâlna, Dobrocina, Fodora, Frâncenii de Piatră, Glod, Gura Vlădesei Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
montan, ca și brebenii". Strâns legată de evoluția în timp ne apare și denumirea de Brebu, asupra originii căreia părerile sunt împărțite. Mulți, printre care vom include pe moșii așezării - cândva "un mic cătunel" - consideră că denumirea provine de la "Lacul Brebilor", existent în timp, în nord-vestul satului, înconjurat de o pădure deasă. Lacul, cu o suprafață de cca. 400 m și o adâncime de 4-5 m, a cărui permanență este semnalată până la finele secolulul al XIX-lea, era populat de brebi
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
Brebilor", existent în timp, în nord-vestul satului, înconjurat de o pădure deasă. Lacul, cu o suprafață de cca. 400 m și o adâncime de 4-5 m, a cărui permanență este semnalată până la finele secolulul al XIX-lea, era populat de brebi, ce se hrăneau cu vlăstarele de arbori, de pe marginea apei. Așezați la început în preajma lacului și poienilor învecinate, primii locuitori - veniți sigur de peste munți - și-ar fi luat numele de la „brebi" (sau biberi), de unde, cu timpul, ei au devenit brebeni
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
până la finele secolulul al XIX-lea, era populat de brebi, ce se hrăneau cu vlăstarele de arbori, de pe marginea apei. Așezați la început în preajma lacului și poienilor învecinate, primii locuitori - veniți sigur de peste munți - și-ar fi luat numele de la „brebi" (sau biberi), de unde, cu timpul, ei au devenit brebeni iar satul Brebu. Pe măsura tăierii și dispariției pădurii, care provoacă alunecări de pământ, lacul dispare precum dispăruseră și „brebii" ce-l populau, vânați pentru blana lor mătăsoasă și caldă. Într-
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
locuitori - veniți sigur de peste munți - și-ar fi luat numele de la „brebi" (sau biberi), de unde, cu timpul, ei au devenit brebeni iar satul Brebu. Pe măsura tăierii și dispariției pădurii, care provoacă alunecări de pământ, lacul dispare precum dispăruseră și „brebii" ce-l populau, vânați pentru blana lor mătăsoasă și caldă. Într-o altă variantă, de data asta mult mai recentă, se consideră că satul și-ar datora numele uneia din cele mai vechi familli așezate aici, numite Brebeanu, însoțită de
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
cetate subterană situată între două vâlcele, și ele prevăzute cu diverse lucrări fortificate construite din piatră și pământ. Luând în discuție perioadă ce a precedat prima împroprietărire a țăranilor, efectuată de Alexandru Ioan Cuza, vom constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
o parte din comuna Pietroșița și orașul Fieni. În prelungirea de nord a dealului se întinde Plaiul Oilor, la începutul căruia se mai păstrează rămășițele unei cruci de piatră, ridicate în anul 1945 de Nicuta Mocanu, din satul Ferestre. Gâlma Brebului. Este dealul cu altitudinea cea mai mare de pe raza comunei Runcu. Aflat în partea de nord a satului Brebu, cu înălțimea de 887,5 m, el dominând de departe o bună parte din Valea Ialomicioarei și așezările învecinate. În perimetrul
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Vârful Fetei sau al Fetiței, Poiana Lacului, Vârful lui Ene, Dosul lui Gheorghe, Colții Baciului, Muchea Catinei și Vârful Lilei. Altitudinea maximă a dealurilor runcene este dată de vârfurile Gâlma din nordul satului Ferestre, de pește 886 m și Gâlma Brebului, cu înălțimea de 887,5 m. În general, înălțimea dealurilor scade progresiv către sud, vârful Tamaslacu Runcului având cota cea mai mică, sub 400 m. Vom încheia succinta prezentare a dealurilor runcene, subliniind farmecul și bogăția livezilor și pajiștilor ce
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Breb este un sat în comuna Ocna Șugatag din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din n. top. Valea Brebilor > Breb (< s. breb „castor " < sl. bebrŭ). La recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
Breb este un sat în comuna Ocna Șugatag din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din n. top. Valea Brebilor > Breb (< s. breb „castor " < sl. bebrŭ). La recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
Breb este un sat în comuna Ocna Șugatag din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din n. top. Valea Brebilor > Breb (< s. breb „castor " < sl. bebrŭ). La recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
Breb este un sat în comuna Ocna Șugatag din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din n. top. Valea Brebilor > Breb (< s. breb „castor " < sl. bebrŭ). La recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka, care s-
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
comuna Ocna Șugatag din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din n. top. Valea Brebilor > Breb (< s. breb „castor " < sl. bebrŭ). La recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin "„satul pârâului cu brebi”" (brebul fiind un animal european înrudit cu castorii din America). Satul Breb se află în
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin "„satul pârâului cu brebi”" (brebul fiind un animal european înrudit cu castorii din America). Satul Breb se află în partea central-nordică a depresiunii Maramureș, în partea superioară a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației și
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin "„satul pârâului cu brebi”" (brebul fiind un animal european înrudit cu castorii din America). Satul Breb se află în partea central-nordică a depresiunii Maramureș, în partea superioară a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației și la
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin "„satul pârâului cu brebi”" (brebul fiind un animal european înrudit cu castorii din America). Satul Breb se află în partea central-nordică a depresiunii Maramureș, în partea superioară a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației și la 52 km de capitala de județ Baia Mare . Împreună cu Hoteni Și Sat
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
în partea central-nordică a depresiunii Maramureș, în partea superioară a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației și la 52 km de capitala de județ Baia Mare . Împreună cu Hoteni Și Sat Șugatag, satul Breb aparține de comuna Ocna Șugatag de care îl despart 7 km. Hotarul satului este destul de întins, el se învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
Sat Șugatag, satul Breb aparține de comuna Ocna Șugatag de care îl despart 7 km. Hotarul satului este destul de întins, el se învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este străbătut de o rețea hidrografică bogată. În toponimia locală principalele cursuri de apă care izvorăsc din munții Gutâi și se varsă în Mara, sunt cunoscute sub următoarele denumiri: Valea Breboaia, Valea Mare, Valea
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
și se varsă în Mara, sunt cunoscute sub următoarele denumiri: Valea Breboaia, Valea Mare, Valea Sunătoare și Valea Caselor. Împrejurimile uimesc prin vegetația lor bogată și prin mulțimea florilor sălbatice. Din anul 1715 satul este cunoscut sub numele actual de Breb. La 20 martie 1360 este menționat sub numele de "Vallis Olahalis" sau "Hódpatak", care s-ar traduce respectiv prin "valea românească" sau "pârâul brebilor". În anul 1359 mai mult de jumătate din teritoriul Maramureșului era încredințat prin diplome, cu drept
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
bogată și prin mulțimea florilor sălbatice. Din anul 1715 satul este cunoscut sub numele actual de Breb. La 20 martie 1360 este menționat sub numele de "Vallis Olahalis" sau "Hódpatak", care s-ar traduce respectiv prin "valea românească" sau "pârâul brebilor". În anul 1359 mai mult de jumătate din teritoriul Maramureșului era încredințat prin diplome, cu drept cnezial sau nobiliar, unor familii de boieri locali. Aceste diplome (acte regale prin care se recunoștea stăpânirea pământului, cu titlu nobiliar) erau acordate cnejilor
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
diplome, cu drept cnezial sau nobiliar, unor familii de boieri locali. Aceste diplome (acte regale prin care se recunoștea stăpânirea pământului, cu titlu nobiliar) erau acordate cnejilor care se deosebiseră în luptele cu voievodul Bogdan al Moldovei. Referitor la satul Breb, pe tot parcursul secolului al XV-lea diplomele regilor printre care cele a lui Ladislau sau Vladislav consemnează domnia satelor Brebul și Copaciu, lui Petru Ghergheș din Sarasău, care intrase în conflict (chiar armat) cu Nan Pop din Giulești. Acesta
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
cu titlu nobiliar) erau acordate cnejilor care se deosebiseră în luptele cu voievodul Bogdan al Moldovei. Referitor la satul Breb, pe tot parcursul secolului al XV-lea diplomele regilor printre care cele a lui Ladislau sau Vladislav consemnează domnia satelor Brebul și Copaciu, lui Petru Ghergheș din Sarasău, care intrase în conflict (chiar armat) cu Nan Pop din Giulești. Acesta ocupase o parte din moșiile celor două sate. Ambele parți au fost citate în prezența personală a regelui. Urmele de locuire
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]