KorAP: Find »[drukola/base=brebenel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

175 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

bine și hotérî cé nu. Dacé trecea cineva și i-ar fi luat-o? Dar așa, dacé sté aici ascunsé În brebenei, nu poate s-o géseascé nimeni. Cine sé se gîndeascé cé În pédure este o bîrné ascunsé În brebenei? Nu se gîndește nimeni. Nici el nu s-ar fi gîndit. Mai bine o lasé aici În brebenei și vine mai tîrziu dupé ea. Dacé vrea, poate sé-i spuné tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
aici ascunsé În brebenei, nu poate s-o géseascé nimeni. Cine sé se gîndeascé cé În pédure este o bîrné ascunsé În brebenei? Nu se gîndește nimeni. Nici el nu s-ar fi gîndit. Mai bine o lasé aici În brebenei și vine mai tîrziu dupé ea. Dacé vrea, poate sé-i spuné tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei, dar a luat și toporul și a téiat un copac. I-ar prinde bine un copac. Puse un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
brebenei? Nu se gîndește nimeni. Nici el nu s-ar fi gîndit. Mai bine o lasé aici În brebenei și vine mai tîrziu dupé ea. Dacé vrea, poate sé-i spuné tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei, dar a luat și toporul și a téiat un copac. I-ar prinde bine un copac. Puse un semn și merse mai Încolo. Vézu o alté bîrné, trîntité În brebenei. Se gîndi: cine dracu’ o fi téiat bîrnă că sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei, dar a luat și toporul și a téiat un copac. I-ar prinde bine un copac. Puse un semn și merse mai Încolo. Vézu o alté bîrné, trîntité În brebenei. Se gîndi: cine dracu’ o fi téiat bîrnă că sé o lase acolo? Încercé sé o ridice și vézu cé este mai ușoaré. Reuși sé o tîrascé cîțiva pași. Dar dupé asta se gîndi cé ar fi mai bine sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
pédure. Nicolai Arsenievici doborî un copac subțire, lung și neted. Îl curéți de crengi cu toporul și se uité la el. Era un copac bun dar parcé nu era destul de bun. Se duse mai departe. Vézu un sac culcat În brebenei. Cine o fi lésat sacul ésta aici?, gîndi Nicolai Arsenievici, trebuie sé fie pe aproape. Se ascunse În tufiș și se puse la pîndé. Aștepté puțin, dar nu vézu pe nimeni. N-ar fi mai bine sé ia sacul sé-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Arsenievici. L-ar mînca bine porcul. Dar cine știe cine l-o fi lésat acolo? Poate a pus ceva În el că sé-i moaré porcul? Cineva care l-a vézut cé umblé pe-acolo și i-a strecurat un sac plin cu brebenei că sé-i omoare porcul? Nu se știe cine l-a urmérit. Mai bine se Intoarce Înapoi, gîndi Șasa. Dacé-i gésește cineva sacul? Dacé tot se duce pîné acasé, sé ia și sacul cu el. Se-ntoarse repede dupé sac. Lué

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
se Intoarce Înapoi, gîndi Șasa. Dacé-i gésește cineva sacul? Dacé tot se duce pîné acasé, sé ia și sacul cu el. Se-ntoarse repede dupé sac. Lué sacul și se duse acasé. 20 Vladimir Ilici se aplecé și ridicé din brebenei un iepure mort, Îl puse pe cap și trase de picioare pîné sub barbé, Încercînd sé le lege. - Avem nevoie de oameni ca dumneavoastré, zise pédurarul. - De unde știți cé aveți nevoie de oameni ca mine, zise Vladimir Ilici, mé cunoașteți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
aducem totul la rațiune. Sé fie totul rațiune, Macarîci! Atunci vom Înțelege și natura umané. - Vedeți, Vladimir Ilici, de asta am și zis eu cé nu Înțeleg toaté natură. Se vede cé n-are rațiune, cum ziceți dumneavoastré. Dar, uite, brebeneii, Vladimir Ilici, parcé au ceva rațiune. Pe brebenei eu Îi Înțeleg. Dar cîteodaté nu au rațiune. Și totuși Îi iubesc pe brebenei. Dar nu numai pe brebenei, Vladimir Ilici, chiar și copacii, uite, ulmul acesta... și iarbă, Vladimir Ilici... Știți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Macarîci! Atunci vom Înțelege și natura umané. - Vedeți, Vladimir Ilici, de asta am și zis eu cé nu Înțeleg toaté natură. Se vede cé n-are rațiune, cum ziceți dumneavoastré. Dar, uite, brebeneii, Vladimir Ilici, parcé au ceva rațiune. Pe brebenei eu Îi Înțeleg. Dar cîteodaté nu au rațiune. Și totuși Îi iubesc pe brebenei. Dar nu numai pe brebenei, Vladimir Ilici, chiar și copacii, uite, ulmul acesta... și iarbă, Vladimir Ilici... Știți, cîteodaté Înțeleg și iarbă. - Totuși, e plin de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
zis eu cé nu Înțeleg toaté natură. Se vede cé n-are rațiune, cum ziceți dumneavoastré. Dar, uite, brebeneii, Vladimir Ilici, parcé au ceva rațiune. Pe brebenei eu Îi Înțeleg. Dar cîteodaté nu au rațiune. Și totuși Îi iubesc pe brebenei. Dar nu numai pe brebenei, Vladimir Ilici, chiar și copacii, uite, ulmul acesta... și iarbă, Vladimir Ilici... Știți, cîteodaté Înțeleg și iarbă. - Totuși, e plin de contradicții, Macarîci. Este nevoie de rațiune că sé facem ordine. Vladimir Ilici reuși În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
toaté natură. Se vede cé n-are rațiune, cum ziceți dumneavoastré. Dar, uite, brebeneii, Vladimir Ilici, parcé au ceva rațiune. Pe brebenei eu Îi Înțeleg. Dar cîteodaté nu au rațiune. Și totuși Îi iubesc pe brebenei. Dar nu numai pe brebenei, Vladimir Ilici, chiar și copacii, uite, ulmul acesta... și iarbă, Vladimir Ilici... Știți, cîteodaté Înțeleg și iarbă. - Totuși, e plin de contradicții, Macarîci. Este nevoie de rațiune că sé facem ordine. Vladimir Ilici reuși În sfîrșit sé-și lege iepurele sub

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
sînt un biet pédurar. Dar poate, totuși, are? Ce ziceți, Vladimir Ilici? - N-are, Macarîci. Nu prea cred eu. Mai merseré așa prin pédure și gésiré alt iepure mort, alb și pufos, cu blané lungé că o lîné, Întins În brebenei. Macarîci Îl ridicé și-l puse pe cap și foarte usor și-l legé sub barbé, ca pe-o céciulé ruseascé. Vladimir Ilici vézu cé din picioarele iepurelui atîrnau șnururi, pe care Macarîci și le legé sub barbé. Deci asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
putea sé stea așa, amîndoi, féré sé le fie rușine. Dar lui Șasa Îi era rușine sé-i spuné așa ceva. Lui Îi plécea numai sé se gîndeascé la asta. Și era un gînd foarte plécut. Și cînd stétea pe sacul cu brebenei Șasa se gîndea tot la asta. Se duse și se așezé pe iarbé, În spatele școlii. Scoase din geanté un mér pe care Începu sé-l ronțéie. Ieri, cînd Își pregéti geantă, Îl puse acolo. L-a ales pe cel mai frumos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
sé aibé și pe a doua zi, duminicé, cînd avea plan de joacé. Stétu și se gîndi, si vézu cé n-are cu cine sé se joace, céci se séturase. Se gîndi sé mai aducé mai bine un sac de brebenei, ca sé aibé și pe mîine. Și mîine dacé are chef poate sé se mai ducé o daté sé stea pe sac. Mai ales cé și azi poate sé stea pe sac cît vrea el. Era o duminicé frumoasé, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
printre picioare. Îi era fricé sé nu cadé În cer. Deși știa el cé n-are cum sé cadé. Trecu prin livadă micé de nuci, dar nu se opri, se duse direct În pédurea cea mare și se afundé În brebenei. Era atît de bine cé aici nu se mai vedea cerul. Erau numai niște firimituri de cer care nici mécar nu seménau a cer. Se gîndi mai Întîi sé-și vadé bîrnele. Se duse Într-acolo și le céuté. Era atît

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
cer. Se gîndi mai Întîi sé-și vadé bîrnele. Se duse Într-acolo și le céuté. Era atît de bine cé nu se grébea nicéieri, cé nu avea nimic de fécut pe ziua de azi, putea sé strîngé un sac de brebenei, dar putea sé nu-l strîngé, oricum, mai avea acasé Încé unul. Nici nu se grébea sé meargé prea repede, mergea Încet și se uită la copaci, si se uită și prin tufișuri, poate vede vreun cuib de pasére, vreun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-L gési pe Dumnezeu. Își zise cé poate mai are El ceva de fécut prin pédure și de aceea nu pleacé. Gésea Însé de fiecare daté cé la scaré se mai lucrase. Era aproape gata acum și stétea lungité În brebenei. Dar Dumnezeu nu se vedea nicéieri. Nicolai Arsenievici se trezi de dimineațé, Isi lué toporul și ferestréul și merse În pédure. Téie ultimele bețe și le bétu În cuie. Ieși o scaré buné, așa cum Își Închipuise el. Îi plécea lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
iarnă, dupé ce cédea zépada și totul se fécea alb, nu se vedea nici o cérare, iar primévara, dupé ce ieșea grîul, totul se fécea verde și iaréși nu era nici o cérare. Dar Șasa trebuia sé treacé pe acolo, sé ducé brebenei la porc sau sé culeagé viorele, sé se uite la copaci și sé caute céprioare. Trebuia sé-și facé o cérare, ca sé nu i se Încîlceascé picioarele prin grîu și-atunci cînd este roué sé nu i se scuture pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
ori În pédure. Nu i se péru. Și Șasa știa cé lui nu i s-a pérut nimic niciodaté. Dacé a auzit cé pasérea zburase, Înseamné cé zburase. Dar putea sé fie și un șoarece. Un șoarece, dacé aleargé printre brebenei, nici nu se vede. Se aude numai un foșnet și poți numai sé ți-l Închipui cum fuge printre brebenei. Dar de vézut nu poți sé-l vezi pentru cé este mic și sur că și frunzele și poate sé intre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
a auzit cé pasérea zburase, Înseamné cé zburase. Dar putea sé fie și un șoarece. Un șoarece, dacé aleargé printre brebenei, nici nu se vede. Se aude numai un foșnet și poți numai sé ți-l Închipui cum fuge printre brebenei. Dar de vézut nu poți sé-l vezi pentru cé este mic și sur că și frunzele și poate sé intre Într-o gauré sau sub o rédéciné și chiar sub frunze și atunci nu-l mai gésești, nici chiar dacé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
dintre béieți. Dar mai putea sé i-o mîzgéleascé și colegul de bancé, cînd nu se uité, ca sé-l vadé mai pe urmé Învéțétoarea și sé-i tragé o bétaie. Legé sacul și se așezé pe el. Începeau sé se réreascé brebeneii. Rémîneau numai frunzele pentru cé florile se scuturau pentru cé degrabé trebuiau sé Înfloreascé lécrémioarele. Iarbă pe care a gésit-o În poiana cu tufe de aluni era buné, dar era puținé și s-a terminat. Dar frunzele erau multe și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
puținé și s-a terminat. Dar frunzele erau multe și erau mari, si porcii le mîncau și féré flori. Din toate florile, numai lécrémioarele nu se dédeau la porc. Ele nici nu erau atît de multe că viorelele și că brebeneii, nici nu erau atît de mari și erau trecute În cartea roșie. Și miroseau frumos, ca și cravată dupé ce i-a legat-o Sonia. Poate cé dacé și brebeneii ar fi fost mai puțini, nici pe ei nu i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
nici nu erau atît de multe că viorelele și că brebeneii, nici nu erau atît de mari și erau trecute În cartea roșie. Și miroseau frumos, ca și cravată dupé ce i-a legat-o Sonia. Poate cé dacé și brebeneii ar fi fost mai puțini, nici pe ei nu i-ar fi dat la porc și i-ar fi trecut În cartea roșie. S-ar fi gésit alt fel de buruian. Dacé ar fi fost prea multe lécrémioare, nu crede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
colhoz. Acolo unde drumul, Înainte de a Incepe iaréși coborîrea, se ridică puțin, preț de vreo douézeci de metri În stînga, apérea dealul abrupt cu iarbé pentru perii pe care Șasa Îl ridică de fiecare daté atunci cînd se ducea la brebenei. Mai sus era pédurea cea micé pe care o despérțea de dealul lui Șasa o rîpé féré apé În care creșteau méceși. Între aceasté rîpé și gardul de aluni și cireși sélbatici, dupé care gésise Șasa poiana cu iarbé fragedé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299

Durnești am învățat numai un semestru, al doilea din clasa a III-a. Aici am avut ca învățătoare pe doamna Vieru. Îmi amintesc, era primăvară, și doamna învățătoare ne-a dus într-o excursie, în pădurea de lângă sat, să culegem brebenei și alte flori de care pădurea era plină. Natura se trezea la viață și noi, copii, ne străduiam să înțelegem ce se întâmplă. Doamna învățătoare ne vorbea frumos despre fiecare floare, despre frunzele care apar în locul celor care, toamna trecută

Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA (2015) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]