138 matches
-
totdeauna. Grigore îl sărută pe amândoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. ― Am să reviu peste câteva zile, tată! Sper că atunci te voi găsi singur! ― Să revii când va fi liniște, Grigoriță! răspunse bătrânul, plin de încredere. Însoți brișcă până în fața noului conac, lângă rondul în formă de inimă, răvășit de intemperiile iernii. Ieșind pe poartă, Grigore întoarse capul. Bătrânul era în același loc, ca un stâlp înfipt în pământ... În dreptul cârciumii, țăranii stăteau ca și ieri, parcă nici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Herdelea se simțea de prisos, cum se simțise toată vremea. Se bucura că pleacă mai repede. I se părea că scapă dintr-un cazan clocotitor. 2 ― Oare de ce-o fi plecând așa degrabă? întrebă Ignat Cercel cu ochii după brișcă galbenă, ce se depărta. Țăranii se uitau toți după brișcă, mai mult din obișnuință. ― Apoi ce să caute aici? zise cineva. Se duce unde-i mai bine și mai cald. ― Rămâne boierul cel bătrân, n-ai grijă! făcu Serafim Mogoș
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Se bucura că pleacă mai repede. I se părea că scapă dintr-un cazan clocotitor. 2 ― Oare de ce-o fi plecând așa degrabă? întrebă Ignat Cercel cu ochii după brișcă galbenă, ce se depărta. Țăranii se uitau toți după brișcă, mai mult din obișnuință. ― Apoi ce să caute aici? zise cineva. Se duce unde-i mai bine și mai cald. ― Rămâne boierul cel bătrân, n-ai grijă! făcu Serafim Mogoș acru. Nu scapi de boieri cu una, cu două, Gherasime
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
e în stare să ducă mașina. Dar nici să mai zăbovească pe-aici cucoana nu e bine. Focul de la Ruginoasa are să se întindă și încoace, negreșit, și oamenii sunt îndîrjiți. De aceea el s-a gătit să pornească îndată cu brișcă, numai să adape calul, la Gliganu, la stăpânul lui, să-i dea de știre... Primarul Pravilă cu plutonierul Boiangiu și cu logofătul Bumbu se întoarseră osteniți, negri de fum și de funingine. Căruța intră în curtea conacului, după ce oprise o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nici o dezordine, adevărat că nici conac boieresc nu se găsea. Îndată ce ieși coloana din Ionești, maiorul Tănăsescu trecu la compania din urmă să dea ultimele dispoziții căpitanului însărcinat cu pacificarea satelor de pe malul drept al Teleormanului până la Izvoru. Într-o brișcă, un procuror cu administratorul de plasă reprezentau autoritatea civilă... În Babaroaga un pluton, comandat de un locotenent, fu detașat pe linia Gliganu-Lespezi ca flanc-gardă. Având informații că în Gliganu dezordinile au fost mai grave, locotenentul urma să-și ia toate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu voi zăbovi mult pe aici acuma. Singurătatea și toate umbrele care rătăcesc aici în aer m-ar neurasteniza complet. Trebuie însă să iau dispoziții pentru muncile încă neîncepute și pentru reparația celor ce se mai pot repara... Cu aceeași brișcă galbenă și cu același Ichim pe capră părăsi Titu și acuma Amara. Ulița era tot pustie, parcă oamenii încă n-ar fi îndrăznit să iasă de prin case sau ascunzători. Curtea primăriei era tot plină de țărani culcați la pământ
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe specialități, determinată de specificul materiei prime pe care o folosește meșteșugarul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cele două forme ale ei: lucrul la comandă și lucrul pentru piață. O formă superioară de producție era atelierul stabil, cu câțiva lucrători, care se încadrează în cooperația capitalistă simplă. În 1850, exista pe moșia Saucenița (Dorohoi) o „fabrică de briște”, la care erau angajați „doi jidovi lucrători împreună cu alți moldoveni”. La Filipăuți (Herța) se afla în 1849 un atelier de confecționare a panerelor. În sfârșit, în regiunea de munte a Moldovei, de-a lungul apelor curgătoare, funcționau foarte numeroase ferăstraie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît „autouri”, „tramvaie” și celelalte. Inevitabil, a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui ’48 umblam pe drumurile cu multă pulbere din preajma regiunii cu bălți și friguri, de pe lângă Oltenița, În căruțe sau În car cu boi. În vara lui ’49, În ploioasa lună iulie, am bătut drumurile dintre Teregova și Rusca, Într-o brișcă descoperită, sub ploaia măruntă care făcea să fumege spinările cailor. Numaidecât după aceea, când se prășea porumbul, goneam În mașini prăfuite prin părțile oltene dinspre Dunăre, văzând cum se Încheagă, În luptă, primele gospodării colective. Apoi, pe un camion cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dumneata, domnule optician, că natura nu a prevăzut nici o legătură între numere? Crezi că numărul ochiului nu corespunde deloc cu numărul piciorului? Am spus că numărul meu de acasă este una sută șaptezeci și doi. Ei bine, știi ce număr am la brișcă? Două sute șaptezeci și unu. Nu vezi că în fond e tot aia? Am uitat numărul de la pălărie: trebuie să fie și acolo vre un șapte, vre un doi...Să nu te crezi dumneata mai deștept decât natura. OPTICIANUL (filozofic): E
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
natura. OPTICIANUL (filozofic): E cu totul altceva. CLIENTUL: Întâi, trebuia să mă întrebi, nu ce număr am la ochelari, dar dacă am mai purtat sau nu am mai purtat ochelari. Dar să căutăm. Adună numărul de la galoș cu numărul de la brișcă și cu cel de la casă și, făcând calculele dumitale, obținem, nu se poate altfel, numărul ochelarilor mei. 71 Același transfer al aluziilor intertextuale survine în finalul scenetei argheziene, când irelevanța întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nunții Anei cu Ion. Nunta ține trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]