138 matches
-
ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste ? - Pentru tâlhari, răspunse zaraful. - Noi suntem tâlhari. - Poftim, mă rog - și jidanul dete Îndată armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id="cf. 444, p. 21"/>) ; sau : Iată Leiba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stabilea modul de înhămare a cailor la trăsuri. „La o cărucioară de poștă sau cariolă poștală a Guvernului se vor pune numai 2 cai și vor fi mănați de un surugiu de pe capră. La o trăsură de 2 persoane sau brișcă, 4 cai mânați de călare sau de pe capră, conform dorinței voiajorului. La trăsurile cele mari, precum carete grele de drum și altele, de la 4 până la 6 persoane, se vor pune 6 cai, mânându- i un surugiu călare; când însă drumul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jandarmii) și un oarecare Mitu, neidentificat, venit din Ardeal, apoi dispărut `n Munții Apuseni (ibidem, dos. 144, ff. 436-437 („Referat asupra cercetărilor făcute `n cursul lunii Septembrie 1945, cu privire la org. subversive din Bucovina de Sud”, `ntocmit de Corpul Detectivilor); Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, Rezistența armată din Bucovina. 1944-1950, vol. I, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998, pp. 168-169 (document de la ASRI, fond „D”, dos. 9046, vol. 1, ff. 88-95). `n primăvara anului 1945 s-au dus tratative `ntre liderii legionari
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
arestate și `naintate Curții Marțiale Iași - ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 49-50, 257, 435-442, 443, „Schema Centrului de rezistență legionar Argestru-Tisa-Vatra Dornei”; ibidem, dos. 909, f. 395; ibidem, dos. 9029, vol. 4, ff. 48, 53, 62, 68 (v.); Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, op.cit., pp. 168-172 (document de la ASRI, fond „D”, dos. 9046, vol. 1, ff. 88-95). Vezi și amintirile lui Vasile Lazăr - care a intermediat `nt`lnirile lui Vladimir Macoveiciuc cu liderul legionar Filon Lauric, `nsoțit de Nistor Chioreanu, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mesageri `ntre partizanii bucovineni și legionarii din București -, Șase ani `n infern, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, pp. 11-17. Vladimir Macoveiciuc avea să fie ucis pe 8 iulie 1946 la Vicovu de Jos - ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 435; Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, op.cit., p. 192 (document de la ASRI, fond „P”, dos. 3820, vol. 7, f. 43); Vasile Lazăr, op.cit., pp. 43-45; Adrian Brișcă, „Vladimir Macoveiciuc (1905-1946)”, Arhivele Totalitarismului, nr. 3/1994, p. 242; Cornel Nicoară, „Gruparea Vladimir Macoveiciuc”, Analele Sighet
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ucis pe 8 iulie 1946 la Vicovu de Jos - ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 435; Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, op.cit., p. 192 (document de la ASRI, fond „P”, dos. 3820, vol. 7, f. 43); Vasile Lazăr, op.cit., pp. 43-45; Adrian Brișcă, „Vladimir Macoveiciuc (1905-1946)”, Arhivele Totalitarismului, nr. 3/1994, p. 242; Cornel Nicoară, „Gruparea Vladimir Macoveiciuc”, Analele Sighet, vol. 6, 1998, p. 209. `nsuși A.I. V`șinski, `n audiența din 1 martie 1945 la regele Mihai, avea să menționeze lansarea a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
frig și sorbea băutura fierbinte cu un tremur de plăcere. - Da, la Piatra Înnegrită. Și totuși nimic nu era pierdut. Aș fi putut măcar să mă întorc cu el în oraș, de bine de rău. Numai că atunci o brișcă- - Care brișcă? Puse cana pe masă cu un gest care părea să fie de părere de rău și scoase un soi de geamăt. - Au degerat, spuse servitoarea cu milă. Ar trebui să vă puneți degetele un timp sub robinet. Altceva mai bun
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
părea să fie de părere de rău și scoase un soi de geamăt. - Au degerat, spuse servitoarea cu milă. Ar trebui să vă puneți degetele un timp sub robinet. Altceva mai bun nu-i de făcut. Și-a cui era brișca aia? - Brișca unui băiat sărman, un băiat de treabă, continuă parohul din Mégčre. Mi s-a părut însă un pic- un pic cam simpluț. - Mathurin! exclamă femeia. Ați făcut drumul cu Mathurin! - Și cine-i, mă rog, Mathurin? - Ciobanul din
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
fie de părere de rău și scoase un soi de geamăt. - Au degerat, spuse servitoarea cu milă. Ar trebui să vă puneți degetele un timp sub robinet. Altceva mai bun nu-i de făcut. Și-a cui era brișca aia? - Brișca unui băiat sărman, un băiat de treabă, continuă parohul din Mégčre. Mi s-a părut însă un pic- un pic cam simpluț. - Mathurin! exclamă femeia. Ați făcut drumul cu Mathurin! - Și cine-i, mă rog, Mathurin? - Ciobanul din Malicorne. - Un
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
instaurate la nivel local, ce au somat credincioșii să predea de urgenșă „cotele” impuse pentru colectarea lânii. Ca urmare, în aceeași zi, după terminarea slujbei, Părintele Ilarion a preluat sacii cu lână și însoțit de vizitiu s-a îndreptat cu brișca spre localitatea Dragoș Vodă. Spre adânca neliniște a familiei, au revenit acasă abia a doua zi dimineața, când părintele a fost adus pe brațe, însoțitorul său declarând cu mare emoție că în încăperea unde se primeau „cotele” sub motivația că
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
petrece împrejur. Trecu un brec încărcat de copii. Apoi iar căruțe cu ciobăie și cuști, perne acoperite cu țoale, porcul guițând în codârlă și câinele legat cu frânghie, șchiopătând alături. Vehicule de toate neamurile: care de fân și trăsuri hârbuite, briști și docare, furgoane militare și chesoane, câte o baterie cu tunurile trase din greu de opt cai, apoi un escadron de tren, infanteriști și cârduri de vite, dar mai cu seamă căruțele cu stranii și clătinate arhitecturi de bagaje, menținându
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
pe rupte, se trăia pe sponci, se murea pe capete. Trăsăturile de bază ale poporului Bundy atunci s-au format și așa au rămas pînă astăzi. Totul, după aceea, a fost o imitație a unor modele sosite prin zvon, cu brișca ori consumate fiindcă aveau ștampilă de import. Cînd prin Europa diverși tineri au început să facă gălăgie, s-au dezmeticit și ai noștri. Cînd niște ruși care aveau o răfuială prin Bulgaria au trecut pe la noi, s-au găsit și
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]