7,601 matches
-
postmodernism promovat de optzeciști). Traduse intr-o engleza anosta, lipsită de farmec literar (este aprecierea unui profesor de la Universitatea Standford din SUA, Rodney Koeneke, care urmărește cu interes literatura română și care ne-a și semnalat de altfel apariția derutantelor broșuri), textele propagandistice ale lui Ion Bogdan Lefter și ale asociaților săi pleacă de la premisa - comică, dacă n-ar fi întristătoare - că se poate scăpa de concurență... nenumind-o. Așa cum în unele familii superstițioase nu se pronunță niciodată numele Satanei, în
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
lui, este prea talentat și locuiește prea departe ca să mai fie adus în discuție). Că de obicei, Ion Bogdan Lefter & comp. defilează tot cu Călin Vlasie, Cristian Moraru, Gheorghe Crăciun, George Cusnarencu, Romulus Bucur ș.a.m.d. Caracterul tendențios al broșurilor este evidențiat și de importanță care se acordă asociației optzeciștilor, ASPRO (asociație avându-l drept președinte pe Ion Bogdan Lefter). Dată înființării ASPRO este considerată un fel de data istorică. Iar ASPRO apare că o organizație eroica, acuzată de răuvoitori
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
-n Budapesta, informatică, delegații de-o sută de profesori și-o sută de fete frumoase, mii de studenți și doctoranzi trimiși sistematic în toate marile centre universitare din lume. De cealaltă parte, boicotarea prin absența (!) a marilor confruntări științifice, timide broșuri de istorie școlareasca, tăceri autoacuzatoare, demolări de sanctuare, dispariția unor discipline prin eliminarea specialiștilor, închiderea șantierelor arheologice din 'lipsa de fonduri'. De-o parte, bugetul enorm alocat propagandei, informație computerizată la zi, festivaluri, colocvii, acapararea de mass media occidentale, legături
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
Esarcu, a fost, ca apartenența politică, conservator. Dar cei ce s-au grupat în jurul Societății, conducînd-o și dîndu-i strălucire și demnitate au fost liberalii. Misiunea ei a fost, de la început, să difuzeze cunoștințe cultural-stiintifice, publicînd conferințele susținute de competențe în broșuri, luînd și inițiativa creerii unei biblioteci publice, avînd și o secțiune filarmonica. Proiectul întemeierii unui grandios edificiu e din 1867. Construcția va fi înălțata abia peste două decenii. Inaugurarea edificiului a avut loc în februarie 1888. Și clădirea nu s-
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
a luat în seamă această completare, cele două ediții ale cărții (una în anii optzeci, alta în anul 1998, neintregrînd acest adaos). A ostenit, apoi, la elaborarea unui studiu despre democrație, pe care ar fi voit să-l publice în broșură dar nu putea din cauza cenzurii. L-a publicat, apoi, tot în Analele Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră, naiv, să o transforme într-
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
și întrebîndu-l, neliniștita acut, ce să facă, cărturarul, exasperat de neputința economică, i-a răspuns scurt "aruncati-vă în mare"). Trezit la realitate după demisie, N. Iorga a pornit, înfrigurat, o efectivă campanie pentru recucerirea prestigiului. A scris, repede, două broșuri explicative. Nu i s-a părut deajuns. A pornit, tot în iureș, la compunerea a două cărți de memorialistica. Una a intitulat-o, apăsat, O viață de om așa cum a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Dar relațiile memorandiștilor cu gruparea mocionistă (care a fost și a rămas potrivnică Memorandului) se păstrează încordate și de neconciliat. Aici, în pușcăria de la Vaț, Nicolae Cristea, om bătrîn, (avea 61 de ani, în 1902 va închide ochii definitiv) scrie broșura La țintă, întruchipare a convingerilor sale politice de o viață. Cu o leafă modestă, împovărat de familia cu patru copii, bătrînul luptător o ducea greu, beneficiind, pe lîngă leafa modică, de un ajutor din partea cercurilor politice românești. Ieșit din temniță
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să termine odată cu recenziunea Țintei că și așa nu e nimica nou întrînsa". Oricum, izbutise să-și publice broșura scrisă în temniță și se așteptase să trezească intens și sămînță de dezbateri. În iulie 1895 e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
deloc) cunoscute la noi, după apariția lor la Madrid, în anii '50. E vorba de Rechizitoriu (titlul dat de editură): Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (reluată din revista Carpații, 10 iulie 1954) și de Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (reluată fiind broșura cu același titlu de la Editura "Carpații", 1958). Ambele sînt pamflete, în stilul gazetarului de la Hiena și de la Curentul interbelic, aproape uitat astăzi, dar bine știut contemporanilor săi, contestat ca persoană publică pentru lipsă de scrupule și grosolănie verbală, devenit personaj
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
continue a fost o vreme blocată de cele întîmplate la Budapesta. Faptul s-a reflectat în cultură. Reîntronarea unor drastice exigențe ideologice are ca urmare, în 1958-1960, retragerea dreptului de semnătură unor scriitori, o campanie anti-Călinescu orchestrată direct de Răutu, broșura lui Ov. S. Crohmălniceanu despre realismul-socialist etc. Și, probabil, întărirea supravegherii lui Blaga. Mai cred că însăși dorința partidului comunist de a-l "recupera" pe marele poet (despre filosof nu putea fi încă vorba) implica o atenție sporită și, de ce
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
adus în trecut, dacă ea nu ar fi fost rostită emfatic, poate chiar cu oarece stridență, cu aproape trei sferturi de veac în urmă, de Jose Ortega y Gasset. Într-un discurs nu mai cuprinzător ca dimensiuni decît o mică broșură, dar surprinzător de comprehensiv la nivelul substanței, y Gasset își pune aceeași întrebare ca și mine, ca și vameșul din anecdota de mai sus, ca noi toți de altfel: de ce merg lucrurile rău în Universitate? Misiunea Universității, titlu sub care
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
alte rânduri, se arătă încântat de isprăvile prietenului sau, nu crede de cuviință să o recenzeze sau măcar să o citeze în vreun articol preocupat de acelasi articol din Constituție. De altfel, nici Slavici nu a crezut necesar să revină asupra broșurii: a abandonat-o, desi Slavici nu era autorul care să-și abandoneze gândurile, paginile publicate, războaiele. El avea obsesiile sale care îl urmăreau, care îl mobilizau, care îl aduceau la masa de scris. ăSollă și ăHabenă, dispare realmente din biblioteci
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
la o politică de violență deznaționalizare; iar Dualismul i-a fost impus Austro-Ungariei "din afara"! În documentata să lucrare Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare (traducere C. Litman, Ed. Hasefer, București, 1996, pp. 240-241) Carol Iancu atrage atenția asupra broșurii, citând câteva segmente mai avântate: "Dacă prințul Bismarck are dreptul să expulzeze pe iezuiți și pe socialiști, Slavici se întreabă de ce li se refuză românilor aceeași atitudine față de evrei, care reprezintă ao conjurație contra societății moderneă. ăNoi nu-i persecutam
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Ironia la adresa filosofiei revoluționare și a efectelor sale e fără cusur. Soluția? Ar fi "o carte a muncitorului", "o carte care nu știm dacă a fost scrisă de un educator socialist", care însă "ar trebui pusă în mîinile lui înainte de broșurile însărcinate să traducă marxismul în vocabular curent și rapid și să facă un socialist complet în trei săptămîni". Scopul său ar fi acela de a-l învăța pe cititor "înainte de toate decentă aspectului, a costumului și a gospodăriei, o morală
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
murdare“, răfuirea cu cei ce „nu țineau pasul“ și mai ales cu reziduurile „vechiului“, a dominat 12-13 ani după ocupația rusească. La umbra Armatei Roșii acționa un puternic mecanism compus ad-hoc din rețeaua consilierilor sovietici, tipăriturile venite de la Moscova (presă, broșuri, literatură etc.), antifasciștii și comuniștii ilegaliști (cu simpatizanții respectivi, deodată foarte numeroși), și neofiții, ca de regulă extrem de zeloși, integrați rapid în iureșul educațional „revoluționar“. Acel curs dirijat de la Moscova se producea în climatul postbelic al revanșei URSS, cel puțin
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mișcare”, mai precis tinerii între 15 și 17 de ani. Urmează, în ordinea preferințelor, reclamele din ziare/reviste (60%), reclamele de pe fluturași/broșuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) și reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți consumatori. În general, reclamele din ziare/reviste, leaflet-uri/broșuri publicitare, de pe internet sau de la radio sunt considerate informative. Totuși, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele de pe internet (55%) și din broșurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei și îi determină în mai mare
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți consumatori. În general, reclamele din ziare/reviste, leaflet-uri/broșuri publicitare, de pe internet sau de la radio sunt considerate informative. Totuși, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele de pe internet (55%) și din broșurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei și îi determină în mai mare măsură să cumpere anumite produse sau servicii. Reclamele prin intermediul SMS-urilor sunt considerate cel mai puțin adecvate de către consumatori. Datorită limitărilor acestori tipuri de reclame
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
comic nebun, cu Dragodan urmărind peste umărul partenerei sale amănuntele interiorului kitsch al garsonierei acesteia: „între timp puteam explora pozele de pe pereții camerei și cele câteva cărți din spatele vezei roșii, de cristal polonez, cu imortele pietrificate și prăfuite, mai mult broșuri cu cotor subțire și alb, din seria de «Dezbateri ideologice», dar și vreo două antologii din gândirea Tovarășului, alături de manualele de chimie și de fizică păstrate din vremea liceului (sau îl făcuse de curând, la seral?)”. Permanenta distanțare critică, autoironică
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
de țară, cusut cu motive naive, acoperă tensiunea mocnită a revoltei: „o rugăciune/ ar fi de mare ajutor/ numai că nu-i atît de simplu/ să spui o rugăciune// adică e simplu/ vii cu niște tatăl nostru/ cauți prin diverse broșuri/ (găsești peste tot/ e plin la poartă la mitropolie)/ dar eu mă refer la altceva/ la o șoaptă ininteligibilă/ sau mai bine/ la aburul plămînilor smulși/ aruncați între urzici pe taluz/ sau la cheagurile acestea de sînge/ rămase ca un
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia se predau cursuri de limba italiană intensiv, consilierul județean Rodica Andronescu a propus implicarea elevilor de liceu în traducerea ghidului turistic, mai ales că aceștia au deja la activ o broșură despre meleagurile noastre, tradusă în italiană.
Ghidul turistic al judeţului Alba va fi tradus în italiană () [Corola-journal/Journalistic/24691_a_26016]
-
aici șaua "esențialista" ca să priceapă iapa multiculturalistă care face atîta caz de "esență" metafizica. Multiculturalismul, ideologia "oficială" a lumii universitare americane, vădește în general o concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale din marile universități americane. "Anti-metafizicianul" Derrida continuă să entuziasmeze pe "literați", în Statele Unite, cel putin
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Preda, inscripția “MARIN PREDA” precum și anii între care a trăit acesta “1922 - 1980”. Tirajul emisiuni numismatice de comemorare a celebrului scriitorului roman este de 500 monede. Acestea vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare în trei limbi: română, engleză și franceză. Totodată, broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central. Prețul unei monede de argint, inclusiv broșura de prezentare, este de 340 lei. Iar punerea
BNR comemorează 90 de ani de la naşterea lui Marin Preda () [Corola-journal/Journalistic/21434_a_22759]
-
1922 - 1980”. Tirajul emisiuni numismatice de comemorare a celebrului scriitorului roman este de 500 monede. Acestea vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare în trei limbi: română, engleză și franceză. Totodată, broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central. Prețul unei monede de argint, inclusiv broșura de prezentare, este de 340 lei. Iar punerea lor în circulație se realizează prin sucursalele regionale ale BNR din
BNR comemorează 90 de ani de la naşterea lui Marin Preda () [Corola-journal/Journalistic/21434_a_22759]
-
de metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare în trei limbi: română, engleză și franceză. Totodată, broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central. Prețul unei monede de argint, inclusiv broșura de prezentare, este de 340 lei. Iar punerea lor în circulație se realizează prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Iași și Timiș.
BNR comemorează 90 de ani de la naşterea lui Marin Preda () [Corola-journal/Journalistic/21434_a_22759]