324 matches
-
a mai interesat dacă prin zonă a trecut vreo barcă, sau vreo altă ambarcațiune pentru plimbat turiștii pe mare. Când ne-am revenit, eram transfigurați de plăcere amândoi, cu fețele roșii de emoție și plini de senzații fascinante și de broboane de transpirație. Dușul era alături, adică întinderea nemăsurată a mării... și de aceea, am sărit amândoi din barcă în răcoarea apei, pentru a ne mai tempera trăirile actului desfășurat sub razele destul de fierbinți ale soarelui. Un timp, am înotat unul
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când se va ridica soarele de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
departe de materie. Încetul cu încetul mi-am revenit totuși. Respiram normal, ahtiat parcă după aerul cu miros de iod și medicamente din încăpere. - Operația a reușit, a spus doctorul Subin, ortopedul, în timp ce una dintre asistente îi ștergea cu tifon broboanele de sudoare de pe frunte. Duceți pacientul la terapie intensivă ! Atunci am realizat că umărul și mâna mea stângă erau imobilizate în gips. - Să nu-ți miști mâna, m-a atenționat cel care mă operase, să se întărească bine gipsul. Să
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
Stabiliseră să se întâlnească în fața școlii. Avea de ridicat un colet în drumul spre locul de întâlnire. Nu întârziase prea mult. Cu coletul în brațe, alergase după taxiuri. Canicula îi lipise bluza de spate, iar fruntea îi era asediată de broboane de sudoare. Sări, la propriu, din mașină, cu telefonul în mână și coletul strâns la piept. Văzu, în sfârșit, poarta școlii. Portarul se plimba degajat prin curte. Un zâmbet scurt: - Nu s-au afișat. Probabil se vor afișa cu un
EȘECURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381988_a_383317]
-
nopții pare ca o rugă! -Scoală, mândruțo, din somn Nu mă vezi că eu nu dorm! Cerne o ninsoare blajină, nu-i ger, iar dac-ar fi, cine să-l mai simtă?! Moș Vasile Chițâgoi nicidecum! Are fruntea plină de broboane reci, obrajii aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile: nici chiuitura n-a fost strașnică, și bătaia în alambic a fost cam moale, inima-i ajunge în gâtlej făcându-l
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > IEDERA Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iedera... Broboane de iedera curată, arămie, Acoperă al casei chip îmbujorat, timid Și urcă tandru, străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe un zid, Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil
IEDERA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380868_a_382197]
-
spre marea cea mare, ajung." La Joie de vivre" nu- i doar un titlu de carte,E o trăire ce- ncepe, pe țărm, în amurg...... XXIX. IEDERA, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016. Iedera... Broboane de iedera curată, arămie, Acoperă al casei chip îmbujorat, timid Și urcă tandru, străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe un zid, Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
divin Dar nu mai știe de poate spune clipei" este"! Așa că neclintita, versatila, iedera tot crește Și se întinde peste casă, pește sentimente, Ea singură, stăpâna peste cadru înflorește Și simte dorul mut, dezamăgirea, astăzi, desuete. Citește mai mult Iedera...Broboane de iedera curată, arămie,Acoperă al casei chip îmbujorat, timidși urca tandru, străbătând, de la chindiePână în zori, pereții groși că pe un zid,Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil,În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
gheața se destramă înțeleg neînțelesului teama de a fi sau de a nu fi ramură uscată frântă în miile de sensuri ale căutării neobosite cern prin lumea de valori nonvaloarea uneori pică o pară mălăiață alteori nimicul este plin de broboanele sudorii lenei pe fruntea plină de cute este bine că ies la iveală cutele alegeri greșite sau nu sunt căi ale drumului drept zvârcolit de uitarea superficială mă îndrept spre farul stins al prezentului e simplu: aprind o lumânare și
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > POVEȘTI NESPUSE Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Povești nespuse Se tânguie în trupuri furtunile trecute, Broboane reci și calde încununează fruntea. Prin gânduri zboară fluturi cu aripile franțe Și pește adânci suspine, se prăbușește puntea. Curg clipe peste ceasuri, se-aduna în poeme Și printre rânduri simple, se rătăcesc iluzii. Răsună peste zvonuri promisiuni solemne Iar
POVESTI NESPUSE de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373301_a_374630]
-
îl îndemnă să-și încarce pușca, spunându-i că e ultimul mușteriu și că ar fi cazul să se grăbească. Asta și făcu. Ochi, ezitând să aleagă între figurinele dizgrațioase ce atârnau pe fundalul siluetei-țintă, tremurând în fiorul înserării. Câteva broboane de sudoare îi răsăriră pe frunte. Unde să tragă? Păi, hai în inimă, parcă e ceva mai mare, totuși, nespus de mare în comparație cu restul, dar, de ce să riște de prima dată?! N-a mai tras cu pușca de zeci de
LA MOŞI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371522_a_372851]
-
din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA ARAT În mijloc de primăvară Cântece din ramuri curg, Pe ogor bunicul ară Cu un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
Roțile scrâșniseră strident pe pavaj. El îi mulțumise din vârful buzelor și coborâse fără să privească îndărăt. Îi stăruise o vreme în urechi vuietul demarajului lung al mașinii pe strada pustie. Mergând, constatase că de încordare ori de mânie mici broboane de transpirație îi înrouraseră fruntea. Le simțea din ce în ce mai reci și își căutase precipitat batista. Vârându-și mâna în buzunarul hainei, simțise o durere ascuțită. Dăduse din greșeală cu degetele în agrafa cameei, de a cărei existență uitase. Referință Bibliografică: Cameea
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Soarele când se va ridica de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
cunoscut de atâta lume, care acum poate chiar se uita la ei... - Credeam că poate trimiți și tu un ARO să mă ia, că nu era mare scofală!... Doar o nevastă ai! îi răspunse ea ironic, cu fața plină de broboanele transpirației. Nu vezi!? Pe căldura asta îi moarte de om în etuvele astea numite autobuze, unde aerul este ca în cuptorul cu vatră din cunia lui maică-ta. - Da ce?!.. Iar v-ați ciondănit de vorbești așa? - De unde mai scoseși
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
prostiile, ia colea 100 de euroi și spune tuturor, că te-ai întâlnit cu Sabie Târâș și te-a miluit cu bani. Cerșetorul a primit banii, a strâns mâna puternică a măsliniului său binefăcător, în timp ce din ochii negri se rostogoleau broboane de lacrimi. Andrei era mișcat, de ceea ce văzuse, valorile erau inverse. Fără grabă a parcurs distanța până în stația de taxi, iar 15 minute mai târziu ajunsese în fața pensiunii. Cum a deschis ușa, a auzit strigăte , mai multe persoane se certau
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
L-ai risipit în vânt? În zare? Ori doar în tine mai mocnește? Îl auzeam gonind, cum crește. Sosea mai blând ca o chemare! Nu-l mai aud! Se risipește! O tânguire temătoare. E doar un vis? O nălucire! Fierbinți broboane-mi udă fața. M-am amăgit cu fericire.-I târziu și mută dimineața. *** Volumul manuscris "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Unde ți-e strigătul? / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1762, Anul V, 28 octombrie 2015. Drepturi
UNDE ŢI-E STRIGĂTUL? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344821_a_346150]
-
din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care îi cădeau în ochi, picături pe care le sufla când îi ajungeau pe buza superioară, și continua: „Dacă o vrea bunul Dumnezeu să fac o țuică bună, când am s-o beau la iarnă, he-he!... are să-mi ia
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MAMĂ, SPUNE-MI CE TE DOARE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 889 din 07 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Vineri, 7 Iunie 2013 Curg broboane de sudoare Din icoana unui sfânt, Mamă, spune-mi ce te doare? Maica mea dinspre pământ! Ard aducerile-aminte, Toate-s necăjite, știu, Dar până mai am cuvinte Niciodată nu-i târziu! Ochii tăi cuminți ascultă Cum le scriu la căpătâi
MAMĂ, SPUNE-MI CE TE DOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346269_a_347598]
-
târziu! Ochii tăi cuminți ascultă Cum le scriu la căpătâi, Poezia mea e multă, Multă mamă să rămâi! Cine vrea să mi te cheme Dinspre viață înapoi? Unde-mi spui că pleci de-o vreme Îmbrăcată-n haine noi? ..................................... Curg broboane de sudoare Din icoana unui sfânt, Mamă, spune-mi ce te doare? Știu că leacuri nu mai sunt... Referință Bibliografică: Mamă, spune-mi ce te doare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 889, Anul III, 07 iunie
MAMĂ, SPUNE-MI CE TE DOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346269_a_347598]
-
un capriciu de cochetărie feminină. Faptul că a acceptat să se întâlnească la el în cameră în loc să propună un spațiu public, îi dădea o stare de neliniște. De fapt, ea a propus aceasta. Ajunsă în fața ușii garsonierei, simți cum mici broboane de transpirație îi apărură la rădăcina părului, iar palmele i se umeziră. Scoase o batistă și se șterse repede înainte de a ciocăni. Era emoționată cu adevărat ca o codană care acceptă să-și ofere unui bărbat pentru prima dată ofranda
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane... Văd în ochii tăi săgeți: mă urăști, ce e cu tine!... Înțeleg să mi-o admiri, dar nu văd ce ai cu mine? - Pe Matilda ce-o-iubești, am avut-o ca nevastă; Boierule, de-o răpești, mă arunc de la fereastră! Am
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
sus, pe culmi învăluite în gânduri nesfârșite Din cioburi regăsite să întregim clepsidra inimii.. În gândul tău, un scut îmi faci din brațe doritoare Si-ai vrea să mă ferești de tot ce-i nefiresc Pe trupurile calde se răzvrătesc broboane călătoare Și-n nebunia lor, ne-ndeamna spre păcatul strămoșesc. În gândul tău, eu mai cutreier poteci întortocheate Care imi poartă pasul catre-al tău suflet cald ... Citește mai mult În gândul tauîn gândul tău, mă porți prin locuri neștiute
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
doi copiiSi-acolo sus, pe culmi învăluite în gânduri nesfârsiteDin cioburi regăsite să întregim clepsidra inimii.. În gândul tău, un scut îmi faci din brațe doritoareSi-ai vrea să mă ferești de tot ce-i nefirescPe trupurile calde se răzvrătesc broboane calatoareSi-n nebunia lor, ne-ndeamna spre păcatul stramosesc.În gândul tău, eu mai cutreier poteci întortocheateCare îmi poartă pasul catre-al tău suflet cald... VII. MĂ NINGI..., de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
--Haoleu, șefu’! îl cunoaștem ca pe...De câte ori n-am fost noi p-aicea... --Băă, voi sunteți surzi? Cum îi zice satului? --N-are importanță, spuse mustăciosul. Este-n drumul nostru, mergi înainte! Lui Mototolea i se scurseră pe șira spinării niște broboane de îndoială. --Băă, unde mă duceți voi? De ce m-am luat eu după niște hăbăuci? Opri mașina. Mustăciosul deschise portiera, se uită în peisajul pâclos un minut și ceva, apoi îi spuse calm lui Mototolea: --Nu te speria, omule, că
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]