415 matches
-
și la pa-cienți cu vârsta de peste 80 ani. Cea mai mare incidență o întâlnim în perioada de vârstă cuprinsă între 45-60 de ani. Morfopatologia SPT este foarte polimorfă, interesând (dar în măsură inegală) toate structurile anatomice ale plămânului (pleură, parenchim, bronhii etc.), dar și ale mediastinului și ale peretelui toracic și este expresia modalităților de organizare și vinde-care a leziunilor tuberculoase sub acțiunea tuberculostaticelor. SPT-ul din era antibiotică este grav deoarece, tratamentul tuberculostatic a putut vindeca chiar și forme extinse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
tratament chirurgical. Înainte de a stabili indicația operatorie a unui bolnav cu SPT este obligatoriu să facem o evaluare corectă radiologică, bronhologică, biologică și a funcției respiratorii; a pacientului, în primul rând vom căuta să stabilim predominanța localizării sechelei la nivelul bronhiei, parenchimului sau pleurei. Apoi vom căuta să precizăm forma anatomo-radiologică: scleroze compacte, nodulare sau difuze. Important de cunoscut este și cât de extins este SPT, uni- sau bilateral, dacă afectează un lob sau întreg plămânul. Nu trebuie uitate nici anumite
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
toracic (mare pectoral, mare dorsal) sunt mobilizate împreună cu un pedicul vascular și aduse să plombeze cavitatea restantă (transpoziție musculară). Metoda este recomandată îndeosebi la bolnavii care prezintă fistule bronșice în cavitatea restantă. SPT predominant bronșic Vindecarea procesului tuberculos la nivelul bronhiilor se poate face cu alterări grave ale structurii peretelui bronșic; obiectivate prin stenoze (fig. 6.65), bronșiectazii, fistule bronșice, litiază bronșică. Distrucțiile bronșice sechelare se însoțesc de alterări vasculare evidențiate scintigrafic, care depășesc zona bronșiectaziilor sau a bronhiolelor deformate propriu-zise
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
deveni și simptomatică când se complică cu o fistulă bronho-esofagiană. Manifestările clinice sunt obiectivate prin tuse iritativă, hemoptizii (uneori foarte intense), supurație bronșică, febră. În formele asimptomatice atitudinea cea mai recomandabilă este expectativa. Când broholitul este deja antrenat în lumenui bronhiei, în funcție de complicațiile pe care le generează, atitudinea terapeutică poate oscila între extracția bronhoscopică și rezecțioanastomoza bronșică. Supurațiile parenchimatoase secundare bronho-litiazei pot impune chiar rezecția pulmonară. Această complicație poate fi întâlnită în fistulele eso-traheale sau eso-bronșice. Esofagul va fi suturat, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
pot impune chiar rezecția pulmonară. Această complicație poate fi întâlnită în fistulele eso-traheale sau eso-bronșice. Esofagul va fi suturat, iar leziunea parenchimatoasă de vecinătate va fi rezecată. SPT ganglionar Indicație chirurgicală au doar cazeoamele voluminoase cu localizare mediastinală, în vecinătatea bronhiilor primitive și a vaselor mari, fapt care face ca abordarea lor să fie deosebit de riscantă. Fistula eso-bronșică este o complicație rară, dar posibilă a unei tuberculoze bronșice. Diagnosticul se pune în urma unei bronhografii cu lipiodol sau a unui pasaj esogastric
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
Reprezintă continuarea plexului cardiac, deși nu este subordonat acestuia. El este constituit din filete atât simpatice, dispuse sub formă de colaterale din nervii cardiaci mijlociu și inferior, cât și parasimpatice, emise de nervii vagi în momentul încrucișării feței posterioare a bronhiilor. În ochiurile rețelei peribronhice rezultate din anastomoza acestor filete, se găsesc numeroși ganglioni microscopici de natură parasimpatică. Ramurile eferente ale plexului pulmonar se distribuie musculaturii netede bronhiolare și parenchimului corespunzător. În afara ganglionilor încorporați în plexurile cardiac și pulmonar, mici grupe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexului pulmonar se distribuie musculaturii netede bronhiolare și parenchimului corespunzător. În afara ganglionilor încorporați în plexurile cardiac și pulmonar, mici grupe ganglionare pot fi puse în evidență în mediastin, ventral aortei descendente și caudal căilor pulmonare. Ele trimit ramuri la trahee, bronhii și esofag. În cavitatea abdominală are sediul unul din cele mai mari și importante plexuri prevertebrale - plexul solar. I.2.1.24. Plexul solar Dispus retroperitoneal, înaintea vertebrelor D12-L2, plexul solar este o formațiune nervoasă complexă, în constituția căreia intră
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un loc important ocupă la nivel visceral elementele vegetative intrinseci. Acestea sunt reprezentate de microganglionii intraparietali din diferitele organe, înconjurați de filetele terminale ale plexurilor viscerale corespunzătoare. Astfel de structuri ganglionare se găsesc în grosimea mușchiului cardiac și uterin, pereții bronhiilor, pancreas, ficat, vezică, glande salivare și îndeosebi, în musculatura netedă a întregului tub digestiv. Ele conferă un oarecare grad de autonomie viscerelor respective și explică menținerea activității lor specifice (contractile, secretorii etc.) în condițiile scoaterii din organism și perfuzării cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
microganglioni viscerali, similari acelora din inimă și tubul digestiv. Ei sunt sinaptic conectați cu filetele preganglionare vagale, care împreună cu terminațiile celui de al doilea neuron simpatic formează plexurile viscerale bronhice, subepitelial și profund, implicate în menținerea tonusului muscular al arborelui - bronhie. Plexul profund, fiind localizat între lamele cartilajelor bronhiolare și parenchimului pulmonar, prezintă conexiuni și cu ganglionii intrapulmonari. Plexurile enterice sunt structuri nervoase sincițiale localizate de-a lungul întregului tub digestiv, de la nivelul esofagului până la regiunea anorectală. Ele sunt formate din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ligamentelor radiale ale cristalinului. Contracția acestuia reduce tensiunea din ligamente și permite accentuarea convexității cristalinului focalizând sistemul optic asupra obiectelor aflate în apropiere. În general majoritatea structurilor derivate din endoderm, care includ căile biliare, vezica biliară, uterul, vezica urinară și bronhiile, sunt inhibate pe cale simpatică și excitate pe cale parasimpatică. Stimularea simpatică are de asemenea multiple efecte metabolice, precum eliberarea de glucoză la nivel hepatic, creșterea glicemiei, creșterea glicogenolizei hepatice și musculare, creșterea forței de contracție a musculaturii, creșterea ratei metabolice bazale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatice, cât și parasimpatice, dispuse fie sub formă de rețea perivasculară intraviscerală, fie de butoni terminali la nivelul celulelor efectoare (contractile, secretoare, parenchimatoase etc.). Asemenea plexuri prevăzute cu structuri microganglionare intramurale se găsesc în grosimea mușchiului cardiac și uterin, pereții bronhiilor, uretere, vezică, căi biliare și îndeosebi în musculatura netedă a întregului tub digestiv. Acestea conferă un oarecare grad de autonomie viscerelor respective și explică menținerea activității lor specifice (contractile, secretorii) în condițiile scoaterii din organism și perfuzării cu soluții fiziologice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de sânge, 20% din masa pulmonară este reprezentată de țesut nealveolizat, irigat prin arterele bronșice, iar 30% de țesut alveolizat irigat prin arterele pulmonare. Mucoasa are particularități structurale și funcționale în funcție de sectorul pe care îl tapetează. La nivelul traheei și bronhiilor mari, epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat, format din mai multe tipuri de celule: - celule ciliate, prezentând fiecare circa 250 de cili la polul apical; - celule caliciforme (în proporție de 1 la 5 celule ciliate), secretoare de mucus. Numărul lor crește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilare de 2-3 ori mai numeroase, comparativ cu rețeaua alveolară. În submucoasă se găsesc glande bronșice de tip sero-mucos, de 1 mm lungime, ale căror canale de excreție pot ajunge până în stratul muscular. Aceste canale au o dispoziție circulară în bronhii și spiralată în bronhiole și pot produce, prin contracția lor, plisarea mucoasei și închiderea lumenului. Bronhiolele respiratorii și canalele alveolare constituie un teritoriu de tranziție spre alveole. Epiteliul este de tip cubic, iar între celulele epiteliale apar intercalate capilarele subepiteliale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizată de circulația pulmonară sau mica circulație, cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite sanguine stabilesc între ele comunicări prin anastomoze de diferite tipuri. II.3.2.1. Vascularizația nutritivă Vasele bronșice asigură vascularizația bronhiilor și a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale și parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor și merg până la bronhiolele terminale, dar nu ajung până la zona alveolizată. Rețeaua capilară care se formează din arteriolele bronșice se continuă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circuite sanguine stabilesc între ele comunicări prin anastomoze de diferite tipuri. II.3.2.1. Vascularizația nutritivă Vasele bronșice asigură vascularizația bronhiilor și a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale și parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor și merg până la bronhiolele terminale, dar nu ajung până la zona alveolizată. Rețeaua capilară care se formează din arteriolele bronșice se continuă cu două plexuri venoase - submucos și peribronșic. Cele două plexuri realizează, prin comunicările dintre ele, numeroase anastomoze veno-venoase. Drenajul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de surfactant. Ca funcții, aceștia aparțin fibrelor amielinice de tip C și sunt similari cu nocireceptorii implicați în reacțiile anormale respiratorii (dispnee, tuse etc.). II.3.4. SISTEMUL DE CONDUCTE AERIENE Sistemul de conducte aeriene reprezentat de nazo-faringe, laringe, trahee, bronhii și bronhiole prezintă o zonă de conducție (superioară) și o zonă respiratorie propriu-zisă (inferioară). Caracteristic căilor respiratorii superioare este prezența scheletului cartilaginos, țesutului musculo-elastic, plexului vascular submucos și epiteliului ciliat. La nivelul căilor respiratorii inferioare, absența cartilajelor din teritoriul bronșiolar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
morfo-funcționale, sistemul de conducte aeriene asigură: - deplasarea aerului în dublu sens, cu posibilitatea de reglare a debitului, rezistenței la flux și a volumului spațiului mort; - încălzirea și umectarea aerului; - captarea și îndepărtarea particulelor inhalate (proces de apărare nespecifică). Traheea și bronhiile principale (canale independente de țesutul pulmonar respirator) au o armătură cartilaginoasă dispusă în potcoavă, închisă posterior printr-o porțiune musculară. Țesutul conjunctiv cartilaginos le conferă o oarecare rigiditate, care le permite să rămână permeabile în cazul presiunii crescute intratoracice, din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adecvată, determină creșterea vitezei de mișcare a aerului, favorizând eliminarea sa și expectorația, în tuse. Pentru următoarele 2-3 generații de ramificații, cartilajul este neregulat, stratul muscular este mai bine reprezentat, iar glandele bronșice, care vor deveni mult mai rare în bronhiile mici, acum sunt numeroase. Dispoziția oblică și circulară a fibrelor musculare și sensibilitatea la diferiți factori endo- și exogeni oferă posibilitatea unor variații de calibru, cu atât mai importante, cu cât țesutul cartilaginos este mai redus. Bronhiolele cu diametrul sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
exogeni oferă posibilitatea unor variații de calibru, cu atât mai importante, cu cât țesutul cartilaginos este mai redus. Bronhiolele cu diametrul sub 1 mm nu au inel cartilaginos, nu au glande bronșice și sunt tapetate cu un epiteliu cubic simplu. Bronhiile intrapulmonare sunt înconjurate de un corset conjunctiv puțin extensibil, care le separă de parenchim și delimitează un spațiu virtual comun bronhiilor și arterelor pulmonare. Acest suport conjunctiv dispare la nivelul bronhiolelor și parenchimul se inseră direct pe peretele lor extern
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sub 1 mm nu au inel cartilaginos, nu au glande bronșice și sunt tapetate cu un epiteliu cubic simplu. Bronhiile intrapulmonare sunt înconjurate de un corset conjunctiv puțin extensibil, care le separă de parenchim și delimitează un spațiu virtual comun bronhiilor și arterelor pulmonare. Acest suport conjunctiv dispare la nivelul bronhiolelor și parenchimul se inseră direct pe peretele lor extern, cu consecințe funcționale importante. Între bronhiole și parenchim se stabilește o interacțiune în ambele sensuri, astfel încât variațiile volumului pulmonar sunt transmise
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracția bruscă a mușchilor expiratori (intercostali interni, abdominali), însoțită de creșterea presiunii intratoracice cu peste 100 mmHg. Ca urmare, corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de până la 280 m/s, antrenând corpul străin din bronhii sau trahee spre exterior. Reflexul de tuse produs de iritația mecanică sau chimică a căilor respiratorii (laringe, trahee, bronhii) este de o importanță fiziologică deosebită, deoarece duce la eliminarea agentului declanșator și la menținerea liberă a căilor aeriene spre alveolele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de până la 280 m/s, antrenând corpul străin din bronhii sau trahee spre exterior. Reflexul de tuse produs de iritația mecanică sau chimică a căilor respiratorii (laringe, trahee, bronhii) este de o importanță fiziologică deosebită, deoarece duce la eliminarea agentului declanșator și la menținerea liberă a căilor aeriene spre alveolele pulmonare. II.3.9.6. Controlul voluntar al respirației În afara reglării reflexe bulbo-pontine, respirația este influențată de numeroase formațiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
H1 care stau la baza efectelor bronhoconstrictoare, uterine, intestinale și vasodilatatoare periferice, receptorii H2 sunt implicați în acțiunile gastrosecretorii. Acestea sunt utilizate în explorarea funcției secretorii a stomacului. Efecte secretagoge exercită histamina și la nivelul glandelor salivare și lacrimale, pancreasului, bronhiilor, intestinului și medulosuprarenalei. Ca mediator chimic potențial al fibrelor senzitive histaminergice, histamina endogenă participă la producerea reacțiilor reflexe de axon și la apariția senzației de durere. În calitate de hormon local, histamina mastocitară și nemastocitară contribuie la mecanismele de reglare a circulației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
au suferit afecțiuni ale pleoapei, aparatului lacrimal, orbitei sau conjunctivei . Iar la aceștia se adaugă șapte cazuri de tumori maligne ale buzei ori cavității bucale la copii și șase cazuri la adulți, precum și un caz de tumoare malignă a traheii, bronhiilor și plămânilor la copii și șase la adulți . Toate reprezintă boli provocate de poluarea iritantă. Astm lângă combinat Studiul amplu al prof. dr. Alexandru Ierima, medic primar pediatru, specialist alergolog, vine să întăreasca statistica oficială. spune prof. dr. Alexandru Ierima
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]
-
inaccesibile explorărilor cu oglinzile, cum ar fi regiunea dindărătul nasului (nazo-faringele) și laringele. Dacă șansele de a fi prezent un cancer al capului și gâtului sunt mari, trebuie examinată metodic întreaga arie, incluzând: cavitatea orală, orofaringele, laringele, esofagul, traheea și bronhiile. Acest examen se numește panendoscopie și se efectuează într-o sală de operații, sub anestezie generală. Numai astfel ariile respective pot fi analizate atent. Dacă pe durata efectuării panendoscopiei (care are drept ținte: faringele, laringele, esofagul, traheea și bronhiile) este
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]