418 matches
-
inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tracțiunea radială a parenchimului elastic pulmonar care le înconjoară. Presiunea efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
iar eu vreau să urlu: CĂCAT. MĂ DOARE-N CUR DE ASTA. MAI AM PUȚIN ȘI MOR N PULA MEA! Fiincă așa ie. Nu pot să respir În mașina asta de rahat. Cocaina aia Împuțită mă arde pe sinuși, pe bronhii. Tușesc și tremur, iar mirosul parfumului ei e insuportabil. Probabil că stă prost cu lovelele dacă se zgârcește așa. O slujbă patetică sub acoperire. Pute ca Într-o cămăruță a unei curve din cartierul roșu Într-o sâmbătă seară la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o stare de ușoară amețeală (respirația profundă a celor ce practică probele de atletică grea nu a fost legată de activitatea musculară ci de necesitatea organismului de oxigen) iar la cel care suferă de astm determină chiar și spasme ale bronhiilor. Particularitățile eliminării respirației profunde constau În asimilarea respirației superficiale. Pe măsura realizării apneei și În timpul respirației superficiale, sângele și țesuturile se Îmbogățesc mai bine cu oxigen și cu bioxid de carbon, se normalizează dezechilibrul acido-bazic, se Îmbunătățesc procesele de schimb
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1 și ET2 decât pentru ET3, iar al doilea (ETB; B de la bronhii) are aceeași afinitate pentru diferitele ET. In patul vascular ETA de la nivelul celulelor musculare netede mediază contracția, pe când ETB există în celulele endoteliale și mediază eliberarea de factori relaxanți cum ar fi NO și PGI . Ulterior s-a constata că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
căilor aeriene cu diametru sub 2 mm. Cu alte cuvinte, rezistența fiecărei căi aeriene este relativ mare dar sunt foarte multe căi aeriene dispuse în paralel, cu rezistență combinată mică. Volumul pulmonar are un efect important asupra rezistenței căilor aeriene; bronhiile care pătrund în parenchimul pulmonar sunt comprimate de țesutul pulmonar din jur, calibrul lor este crescut când plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
spațiul mort anatomic. Acesta cuprinde aerul care nu participă la schimburile gazoase alveolo-capilare, adică volumul de aer prezent la nivelul căilor aeriene de conducere. Acest volum depinde de înălțimea subiectului și crește în cazul inspirului profund datorită tracțiunii exercitate asupra bronhiilor de către parenchimul pulmonar înconjurător. Astfel, volumul de aer proaspăt care ajunge în zona respiratorie în fiecare minut este (500 - 150) x 15 = 5250 ml/minut și poartă numele de ventilație alveolară; are o importanță deosebită deoarece reprezintă cantitatea de aer
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ramuri de dimensiuni din ce în ce mai mici. Folosind datele Weibel se poate calcula aria de secțiune pentru fiecare generație de căi aeriene. Generația 0 este reprezentată de trahee cu o arie de secțiune de 2,5 cm2; generația 1 este reprezentată de bronhia principală dreaptă și stângă cu o suprafață totală de secțiune de 2,3 cm2. Modificările ariei cresc către regiunea bronhiolelor terminale (sfârșitul căilor aeriene de conducere). Această geometrie are o importanță deosebită în mecanica ventilatorie. La nivelul căilor aeriene mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tracțiunea radială a parenchimului elastic pulmonar care le înconjoară. Presiunea efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1 și ET2 decât pentru ET3, iar al doilea (ETB; B de la bronhii) are aceeași afinitate pentru diferitele ET. In patul vascular ETA de la nivelul celulelor musculare netede mediază contracția, pe când ETB există în celulele endoteliale și mediază eliberarea de factori relaxanți cum ar fi NO și PGI . Ulterior s-a constata că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
căilor aeriene cu diametru sub 2 mm. Cu alte cuvinte, rezistența fiecărei căi aeriene este relativ mare dar sunt foarte multe căi aeriene dispuse în paralel, cu rezistență combinată mică. Volumul pulmonar are un efect important asupra rezistenței căilor aeriene; bronhiile care pătrund în parenchimul pulmonar sunt comprimate de țesutul pulmonar din jur, calibrul lor este crescut când plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
spațiul mort anatomic. Acesta cuprinde aerul care nu participă la schimburile gazoase alveolo-capilare, adică volumul de aer prezent la nivelul căilor aeriene de conducere. Acest volum depinde de înălțimea subiectului și crește în cazul inspirului profund datorită tracțiunii exercitate asupra bronhiilor de către parenchimul pulmonar înconjurător. Astfel, volumul de aer proaspăt care ajunge în zona respiratorie în fiecare minut este (500 - 150) x 15 = 5250 ml/minut și poartă numele de ventilație alveolară; are o importanță deosebită deoarece reprezintă cantitatea de aer
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ramuri de dimensiuni din ce în ce mai mici. Folosind datele Weibel se poate calcula aria de secțiune pentru fiecare generație de căi aeriene. Generația 0 este reprezentată de trahee cu o arie de secțiune de 2,5 cm2; generația 1 este reprezentată de bronhia principală dreaptă și stângă cu o suprafață totală de secțiune de 2,3 cm2. Modificările ariei cresc către regiunea bronhiolelor terminale (sfârșitul căilor aeriene de conducere). Această geometrie are o importanță deosebită în mecanica ventilatorie. La nivelul căilor aeriene mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]