354 matches
-
căpătase demult încă din copilăria lui, când spre seară dispărea întotdeauna de acasă ca să apară dimineața. Taică-său era foarte îngrijorat de acest lucru și într-o seară când băiețașul de 12 ani plecă iar, plesnind cu o nuielușă subțire brusturii întâlniți în cale și ridicând colbul drumului cu picioarele desculțe, învățate de acum cu rugii și spinii câmpului, s-a luat după el urmărindu-l de departe. Băiatul a mers înainte fără să privească măcar odată în urma sa, spre pădurea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș. Dacă pentru o vreme au aparținut de ea și satele Gutinași și Răcăuți, din 1968 ea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș. Dacă pentru o vreme au aparținut de ea și satele Gutinași și Răcăuți, din 1968 ea include doar Buciumi și Răcăuți, iar după această dată face parte din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pulmonaria oficinalis L. (Mierea ursului) - H., Eur. Comună, z.silvost.-se.fa.; L5T6C5U5R8N6, Fagetalia, Origanetalia, Berberidion, Me., In. *Pulmonaria rubra Schott. (Mierea ursului) - H., Carp. balc. Frecv., se.fa.-e.bo.; L4T3C3U6R5NX; Symphyto Fagion, Symphyto-Fagenion *Symphytum cordatum Waldst. et Kit (Brustur negru) - h., End. Carp. Frecv. se.fa.-e.bo.; L4T3C4U5R5NX, Symphyto - Fagion, Symphyto Fagenion *Symphytum officinale L. ssp. officinale (Tătăneasă) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7T6C3U8RXN8, Bidention, Molinietalia, Veronico - Euphorbion, Salicion albae, Alnetea glutinosae, Fr., Me., Md., Tx
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
numa, Cu cealaltă rupând nuferi, plini de-o luminoasă spumă, Pun în păr și ca-nnecate liniștit plutesc și-ncet. {EminescuOpIV 119} Crenge lin îndoaie Eros - schimă face, ce văzînd-o Ele-urmează în tăcere abia apa sfîșiind-o... Într-o tufă, sub un brustur doarme Satyr beat de must... Chicotind, a lui ureche cu flori roșii o-ncoroană. Lunca râde de răsună verdea noapte dumbrăvană - Ele pier prin bolți de frunze, pe-un drum verde și îngust... Înserează și apune greul soare-n văi de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ciprian Porumbescu, au înființat o societate culturală numită, cu un termen apropiat semantic, Arboroasa. Și alte regiuni romînești mai extinse ori mai restrînse poartă nume formate de la cuvinte referitoare la acoperirea vegetală: Moldova (o variantă etimologică), Țara Lăpușului (e. lopuș, „brustur“), Depresiunea Tîrnavelor (sl. trŭnŭ „arbore spinos“), Țara Almăjului (< magh. almás, „livadă cu meri“), Țara Făgăra șului (< fag). Formațiile slave care provin de la apelativul slav buc, formate de populația slavă, sau de autoritățile romînești, care au folosit mai multe secole limba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau de curte“, „ajutor de preot“, dat de magh. Káplán (< lat. Capellanus); Căptălan (sat în județul Alba și deal pe Valea Tîrnavelor) provine din magh. Káptalan, „totalitatea consilierilor și a canonicilor unei episcopii“ (posibilitatea de a proveni din rom. căptălan, „brustur dulce, buiedea ciumei, căptălaci“ este exclusă, avînd în vedere integrarea între celelalte hagiotoponime similare menționate și existența unor nume apropiate formal în Ungaria: Káptalanfa, Káptalantóti); Dicănești din județul Bihor trimite, probabil, la magh. dékán, „decan bisericesc, rang în biserica reformată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
coastele cu mestecăniș ce închideau pe laturi Valea Idrici. Au zăbovit în zmeuriș... s-au încâlcit în rugii de mure, de unde începea pădurea. Au pornit în susul pâraului Idriciu, ca lupul să nu-i poată simți. Suru se mișca încet printre brusturii uriași... pentru o clipă îi pierde din vedere... e în urma lor la aproape treizeci de pași. Anton slobozi unu, două, trei focuri de armă, în văzduh să-l sperie. Bubuiturile ăuiesc, un glonț a rupt o așchie din trunchiul unui
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
el a sâsâit la tine din iarbă, și sâsâitul ăla avea un miros amar, electric ca Înțepătura de albină, un miros crud ca iarba moartă sub coasa unchiului tău, În fundul grădinii lângă nucul mare spre râpa plină de acăți și brusturi a pârâului. Ba Îți aduci aminte de satul Proștița, tot de lângă Copșa Mică, de vărul tău Nelu, pe care l-a ciupit cocoșul de ochi. Cum te vede În poartă, Nelu fuge și se ascunde În fundul șurii că i-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tău văr care te iubește. Salut voios de pionier!” Închizi ochii și te gândești la satul mic ascuns Într-o căldare a dealurilor, Înconjurat de păduri, la Încheierea colectivizării, la lumina electrică, la râpele adânci pline de urzici și de brusturi, la ulița bunicii, la pârâu, la fântâna cu apă rece ca gheața, la căpițele de fân, la cânepa pusă la Înmuiat În Târnava, la pomii din grădină plini de mere și pere cu miezul roșu, la cărarea șerpuită a viilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mărul bătrân și Înalt, aleargă norii prin crengile lui, departe, În cerul albastru, nu-ți vine să te miști și stai acolo, lihnit, În iarba grădinii, doar tu singur și pomul, doar tu singur și prunii, doar tu singur și brusturii Înalți și grași ce cresc În umbra acăților de la marginea râului. O spaimă ca de moarte te străbate când simți cum se răcește lichidul acela fierbinte, cleios, care ți-a murdărit pantalonii cu miros de frunză uscată, cu miros incert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
umblând prin vise. Liniște ca la Siliștea-Gumești. Călduri ca la Bârlad. O zi călduroasă de vară Într-un cadavru de vară. Nici o tresărire. Doar broaștele, departe de lac, și puful scămos al scaieților vineții ascunzându-se sub frunze groase de brusturi. Iepure! Ieee-puuu-reeeee! Iee-puuuuuu-reeeeeee! Lângă zidul vechi de cărămidă, un băiețel de vreo șase ani stă În genunchi În fața unui iepure alb, clipind anesteziat de apropierea copilului. Bot În bot. Nu știi dacă este frică, bucurie sau Încercarea de a descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a forțelor de producție În Iakuția și a asigurării fluxului crescând de pasageri spre această regiune. Totul aproape. Ca și cum ai fi pe lună. O altă relație cu depărtarea. Câmpia plată, cu orizontul scurtat, Înconjurată de dealuri line, domoale. Tu, printre brusturii și buruienile vechiului cimitir din Hobița În vara anului 1985. Osemintele lui Brâncuși, departe de țară, nava Voyager atât de departe În Univers. Totul aproape, totul În zbor. Tu, În iarba Înaltă până la brâu. Buruieni. Nimicind la gânduri. Gând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
zboară la mică înălțime - un strop de ploaie Ploaie de vară - fetița își lipește năsucul de geam Zi ploioasă - în pavilion numai două bătrâne Ploaie de vară - în șopronul bunicii gureșe vrăbii Aversă - copiii își fac umbrele din foi de brustur Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul
PLOAIE DE VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83877_a_85202]
-
obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
create de Ion Stan Pătraș, ne este demonstrat că părăsirea celor dragi și trecerea la viața veșnică trebuie privită cu bucurie, zâmbind mereu. O altă zonă în care arta naivă să prins aripi a fost în Munții Apusenii, în satul Brusturi, comuna Hălmagiu, județul Arad. Țăranul Ion Niță Nicodin, un om simplu s-a făcut cunoscut mai întâi pentru scenele ce le zugrăvea în pridvoarele caselor ce erau noi construite în sat. Peisajele sale realizate cu mare finețe și folosind o
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
au întrebat cele două femei, mă întrebă și acesta. Ce-i cu dumneata aici? Avea însă o voce mai domoală decât tovarășele mai-nainte. Uite, m-ați chemat aici..., și-i arăt nota telefonică pe care am primit-o la Brusturi. Dumneata ești bădița Niță? Eu! Atunci, cel flocos a sărit la mine și m-a îmbrățișat de cunoștință. Flocosul, răspunzând de pictură, mi-a înmânat premiul pentru care am fost chemat. Atunci ș-or schimbat atitudinea și cele două femei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-i al dumitale! Mi-a spus flocosul. Atunci eu m-am gândit să cinstim evenimentul și i-am invitat la restaurant. Nu putem, că suntem ocupați acum! Mi-a spus flocosul. Atunci, rămâneți cu bine, că eu plec acasă la Brusturi! Când or auzi că vreau să merg acasă, s-au speriat așa de tare, încât au lăsat tot lucru pe care l-or avut de făcut și s-or luat după mine la restaurantul Zărandul (Eu nu știam de ce s-
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
speriat așa de tare, încât au lăsat tot lucru pe care l-or avut de făcut și s-or luat după mine la restaurantul Zărandul (Eu nu știam de ce s-or speriat când le-am spus că mă întorc la Brusturi. Tovarășii de acolo aveau un plan cu mine, să mă trimită la București cu forța). În afară de cel flocos, or venit după mine să le fac cinste încă vreo trei. Ce bem? Am întrebat eu. Câte un deț de coniac! au
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
comandat, li s-a deschis și mai mult pofta de băut. Mai comand încă o sticlă, iar după ce o bem, tovarășul respectiv îmi spune: Știi, dumneata, că de aici mergi la București! Asta crezi dumneata, eu de aici merg la Brusturi! Ba mergi, deoarece acolo ți se deschide o expoziție personală de pictură naivă! Nu mă duc! Dar, între timp, am mai băut câte un deț de coniac, iar la sfârșit, nu-mi mai amintesc cum m-au dus la gară
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
primenit-o cu o surprinzătoare deschidere spre fabulos și vis. Această dezlănțuire în favoarea cunoașterii de sine aduce o recoltă uimitoare de peisaje șoc, neimitabile.” (Damian Ureche) Mihuț Mariana Carmen 1975 Pictor Născută la data de 24 mai 1975, în localitatea Brusturi, comuna Hălmagiu, jud. Arad. Debut artistic - 1992 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 43, 44; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 43, 44; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 79. Mihuț Petru 1927 Pictor Născut la 27 noiembrie 1927, localitatea Brusturi, comuna Hălmagiu, jud. Arad. Studii: Școala Generală 7 clase Debut artistic - 1973 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 28, 32, 33; Toma George
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 84. „Printre artiștii naivi subsumabili ‚grupului de la Cluj”, Aurora Moraru reprezintă poate individualitatea mai apropiată ca stil și surse de inspirație de pictorii de la Uzdin sau cei din Brusturi (Arad). Un univers fabulos în care natura luxuriantă se alătură omului, a cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul ei. O picătură egală etnografică dar și... „ecologică” prin dorința ei de-a rămâne ca o parte integrantă a naturii și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
redau ceea ce se petrece în natură. Încă de la început am dorit să fiu cât mai aproape de adevăr, tablourile mele să reflecte cât mai bine, cât mai autentic natura din această minunată vale a Munților Apuseni.” Născut în cătunul Nicodinești, satul Brusturi, comuna Hălmagiu, jud. Arad. Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
atunci). Acolo, în pod, am început să lucrez cu resturi de culori, stoarse din niște tuburi mici pe care le-am diluat cu petrol. Nu știam decât aproximativ cum se fac culorile.” Născută în anul 1953, în cătunul Buceava, satul Brusturi, comuna Hălmagiu, jud. Arad. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 28, 125; Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]