2,992 matches
-
Cei doi tăcură, neștiind ce să creadă. Văzându-i nehotărâți, generalul adăugă: - Ca drept dovadă a aprecierii Măriei Sale, m-a rugat să vă dau câte o decorație. Pe tine, viteazule Viscorilă, împărăteasa noastră te răsplătește pentru merite deosebite, cu ordinul “Bușteanul Victoriei” cu colan, iar ție, Nămețilă, îți oferă “Roata de Fier”, cu lanțuri de argint. Cei doi fură tare nemulțumiți. Lui Viscorilă nu-i plăcea deloc să primească o decorație inferioară celei acordate lui Nămețilă. Și invidia începu să-l
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424638210.html [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un buștean. S-a fript, de-ntâi aprilie De-ntâi aprilie și-a zis: „Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris, Căci soață-sa era... o toantă. La probă, pentr-un jobb Mizând cam totul pe veșmânt
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
un jobb. Și-avu din asta-nvățământ: E gol și îmbrăcatul, de-i... neghiob. Citește mai mult Capricii feminineSe plânge-o doamnă că-i “surcică”;Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică,C-ar vrea să fie... un buștean.*** S-a fript, de-ntâi aprilieDe-ntâi aprilie și-a zis:„Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris,Căci soață-sa era... o toantă.*** La probă, pentr-un jobbMizând cam totul pe veșmânt,A mers
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
amintind de pictorul Andreescu: „Sus huiet și bătaie de brazi înfuriați, Jos urlete de ape în scochina adâncă, Mânând din copcă -n copcă nahlapii spulberați, Pe jghiaburi șlefuite în gresia din stâncă... .................................................. Răzbubuie ca-n iaduri un ciocnet de urgii... Bușteni de-a rostogolul se bat cu bolovanii... Prăpastia-i zdrobește cu știrbele-i gingii Și hrubele-nfundate scot muget, ca vulcanii” (Penteleul) Acesate viziuni îl urmăresc și în descrierea vieții interioare: sufletul e plin de peșteri adânci, orice zgomot exterior
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
al meridionalilor de pe Valea Prahovei este Sinaia, supranumită și Perla Bucegilor. Valea Prahovei este străjuită de o parte de Masivul Bucegi, iar de cealaltă de Munții Zamora. În zona munților, din aval spre amonte, se desfășoară stațiunile Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni și Azuga. Din Sinaia se poate ajunge în așa zisul „platou Bucegi”. De aici se ramifică trasee turistice, dar și șosele auto în direcții diferite, care urcă în masiv. Unul dintre aceste obiective este Zănoaga cu lacul și cheile sale
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
relief a Văii Prahovei. ” Valea Prahovei este străjuită de o parte de Masivul Bucegi, iar de cealaltă de Munții Zamora ”. Apoi vedem lanțul stațiunilor de pe valea Prahovei : „În zona munților, din aval spre amonte, se desfășoară stațiunile Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni și Azuga.” Din Sinaia de jos autorul ne conduce către Platoul Bucegilor, de care autorul acestor rânduri își aduce aminte cu dra., „ Din Sinaia se poate ajunge în așa zisul „platou Bucegi”. De aici se ramifică trasee turistice, dar și
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
în picioare, aruncând pătura peste spiriduș. Cine m-a trezit? Acoperit cu pătura uriașă, spiridușul abia poate să respire și să se miște. Nevăzându-l, Moșul se apropie de fereastră, privește mulțumit ninsoarea de afară și își freacă mâinile în dreptul bușteanului care pocnește în foc. - Cred că am visat! Privește ceasul de pe perete ridicând din sprâncene. Mai am încă vreo trei ore bune de somn! Se trântește la loc pe saltea și trage cu putere pătura. - Moooșuuuleeee! Eliberat de sub pătură, strigătul
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
stele și mi se părea că jucau în ritmul cântecului. Lemnele erau puse în bătătură, pentru că din ele vroia tata să facă o casă. Casă nu au ajuns niciodată, ba, din cauza cântecului din caval, începuseră să lăstărească, se trezise în buștenii tăiați viața. Și azi mă urmărește cântecul din caval al moșului. Chibrituri nu se găseau, dar moșul lui Ilie al Ioanei ținea în vatra casei lui sărăcăcioase focul întotdeauna aprins. Învelea cărbunii în cenușă și împrumuta, pe oricine cerea, foc
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
întreb surprins: Amână, nu-ți îngădui, De somn de moarte parcă-s prins... - Aș vrea, dar vezi, prăpădu-i: Voi fi chiar mâine doborât... Și-au pus de gând sătenii Că-s prea bătrân, scorbos, urât, Li-s mai de preț buștenii.... Așa gândesc în felul lor Cu mintea ca securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime, Să nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; E. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); 2. Gheorghe A. Stroia - Dincolo de albastrele ploi (critică și eseistica literară). F. FANTASY 1. Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); G. LIRIK 1. Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2. Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe
– „FOTOGAGA” (SCHIŢE UMORISTICE) DE ION CROITORU (ADJUD, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1355123156.html [Corola-blog/BlogPost/351696_a_353025]
-
dur, altfel cum ar fi suportat situația în care se afla? O amuzau atențiile exagerate care i se acordau, dar o irita compasiunea de orice natură, așa că se închise ursuză în carapacea ei, tot restul zilei. Noaptea dormi ca un buștean, spre bucuria Mariei care o vizită doar odată sau de două ori, fără să-i facă aspirație sau ventilație. Aparatele suspinau liniștite, pompând conștiincioase aerul regulat în plămânii mulțumiți. Referință Bibliografică: Condamnare ( continuare-fragment 19) / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1494272554.html [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]
-
la Clocociov, Nicodim Dimulescu - la Mănăstirea prahoveană Crasna - de care mă leagă o relație cu totul aparte, Ioachim Popa de la Frăsinei, athoniții și prodromiții: Petroniu Tănase, Iulian Filip, Dionisie Ignat, Ioan Șova și Iustinian Stoica. Apoi Gherontie Puiu de la Caraiman - Bușteni - Prahova, Paulin Lecca de la Rogozu - Vrancea, Dimitrie Bejan de la Hârlău - Iași, Serafim Bădilă de la Cășiel - Cluj, Ioasaf Popa din București și, mulți, mulți alții. Toți, în mai mare sau mai mica măsură, într-o formă sau alta, au avut un
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486646531.html [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
dat drumul! Să nu crezi că nu mă bucur pentru asta! Dar uite că domnul Miereanu a fost ridicat de la treierat, și nici nu se știe pe unde este, Ghiță Marinescu de la Sobăreni, Vasile Popescu de la Marinești, Florea Vasilescu de la Bușteni sunt închiși înaintea dumitale și nu se știe nimic nici de ei, a revenit Aneta Neamțu în discuție. În timp ce se apropiau, s-au întâlnit cu alte grupuri, al învățătorilor din Stupăreni, apoi cu cel din Codreni, urmând aceleași exclamații. Au
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/harta-comandantului-proza-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
sol latin, tc. dogmak cu daga, soare în cercheza. Lat. nasco a pierdut pe g inițial. Să se observe că termenul craca fundamental în Crăciun e în legătură cu soarele, cercul, roată, cârci, cârcel, disc cum am arătat. Craca, bat, ramura, creangă, buștean, ard, ele sunt în relație cu soarele fiindcă cresc și pentru că sunt rotunde în circumferință, orice craca, buștean retezat are cercuri concentrice după care se numără anii. În toate limbile cuvintele pentru craca, ramura derivă de la ”soare”. Căutați pe Google
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
observe că termenul craca fundamental în Crăciun e în legătură cu soarele, cercul, roată, cârci, cârcel, disc cum am arătat. Craca, bat, ramura, creangă, buștean, ard, ele sunt în relație cu soarele fiindcă cresc și pentru că sunt rotunde în circumferință, orice craca, buștean retezat are cercuri concentrice după care se numără anii. În toate limbile cuvintele pentru craca, ramura derivă de la ”soare”. Căutați pe Google branch, Wiktionary la traduceri. Iată numai câteva exemple: surcea, surcel cf. sur “soare” (surus “par, țăruș”), pola “ramură
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
ultima clipă a vieții. Nicușor copilul lui cel mai mic al lui Mache a terminat liceul, cu note mari. După ce și-a dat bacalaureatul, a dat curs invitației unui coleg de clasă, pentru a petrece câteva zile împreună în stațiunea Bușteni, unde era stabilită familia lui. Aici, zilnic făceau câte un traseu prin munții Bucegi. Într-o zi mai călduroasă, după un traseu mai lung au ajuns la o cabană, unde, înfierbântat, Nicușor a băut câteva beri mai reci.S-au
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
de apus și un vânt ușor de seară, cam rece, cum este de obicei la munte, a început să sufle. Nicușor a observat că începe să tremure. Nu luaseră cu ei haine groase, așa că a tremurat până au ajuns în Bușteni. Ziua următoare Nicușor a început să tușească și a continuat să tușească până a ajuns acasă. Tusea a devenit tot mai rebelă, sâcâitoare și seacă. Mache a hotărât să meargă cu el la doctor. La consult doctorul i-a spus
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
era pentru pădurarul satului. Acum, după ce căzură zăpezile, oamenii din sat văzură că zăpada s-a mai așezat pe drum și că e rost de adus lemne din pădure. Pădurarul Niculescu știa că țăranii vor pleca prin păduri să taie bușteni de fag, pentru foc. Ei, țăranii, știau și ei bine că nu e voie de tăiat lemne din pădure dacă n-au bonuri de tăiere aprobate de la Ocolul Silvic. Dar ei tot mai încearcă, poate le-o merge, poate pădurarul
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
cel mult 2-3 lei bucata. Uneori nu găseam deșeurile căutate și pierdeam vremea prin combinat. Într-o astfel de zi ne-am urcat să ne odihnim într-o cabina de frână a unei platforme de cale ferată îngustă ce aducea buștenii din munți. Între timp platforma a fost cuplată la locomotivă căci se formase garnitura care pleca la munte. Când ne-am dat seama ce se întâmpla, trenul ieșise din combinat și plecase după un nou transport. Am rămas astfel ostaticii
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434574974.html [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
apariției primelor două numere din anul acesta.Cu aleasă considerație,Ion IANCU VALEredactor șef7 aprilie 2014Adresa redacției principale:... X. ION IANCU VALE - ODĂ SFINXULUI, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei printr-o puzderie de săgeți calde, ... Citește mai mult „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
bucuria cu care descoperă un cățeluș, un mânz, o gâscă (din fericire, ne sâsâia arțăgos din spatele unui gard). Adolescenții aceia, uneori cu două capete mai înalți decât profesoarele lor, sunt aceiași băieți dintotdeauna care caută bețe, pietre, care urcă pe bușteni și care cer voie să o ia înainte, în fugă. Fetele acelea, uneori prea timpuriu machiate, sunt de fapt aceleași copile dintotdeauna, impresionabile la o poieniță de flori, la un fluturaș ori un pui de pisică, oprindu-se îndelung să
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul by https://republica.ro/am-citit-jurnalele-acestor-elevi-si-mi-am-dat-seama-ca-uneori-copiii-nostri-nu-vor-decat-sa-ni-se-ia-curentul [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
și ne-am ridicat amândoi odată, fără cuvinte, doar cu graiul ochilor. S-a apropiat de mine, mi-a prins mâna și mi-a îndrumat pașii după ai lui, apropiindu-ne încet-încet de șemineu. Flăcările - limbi de foc ridicate din bușteni - ne fulgerau fețele în vii culori și ochii noștri nu se săturau privindu-se. După câțiva pași foarte lenți și-a întins brațele în jurul mijlocului meu fără ca privirea lui, nici măcar o secundă, să se desprindă de a mea și am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394892665.html [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
eram sărac) ne-a părăsit, iar eu a trebuit să-l las pe Noris în grija părinților o lungă perioadă de timp și apoi să plec prin lume ca să-mi caut de lucru ... În ultimii șase ani am lucrat în Bușteni, în construcții, unde am ajuns paznic. Cu toate acestea, am continuat să mă țin de serviciu, pentru a fi aproape de fiul meu pe care l-am adus lângă mine, ca să ne bucurăm de liniștea pe care ne-o oferă Bușteniul
VĂ SEMNALEAZĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: PETRU I. SZABO- MISIUNE PRINTRE STELE (AVENTURĂ SF) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_fantasy_a_editurii_armonii_culturale_va_semnaleaza_o_noua_aparitie_editoriala_petru_i_szabo_misiune_prin.html [Corola-blog/BlogPost/356786_a_358115]